Traiesc in Bucuresti, traim in Romania.

Suntem romani, suntem inventivi si plini de imaginatie.

Va dau biodrumul, o descoperire epocala in aceste vremuri de intoarcere la natura.

Se ia un drum, de preferinta proaspat asfaltat (cu asfalt european), cu scurgerile aduse la nivel, si cu bordurile nou noute. Drumul sa fie de preferinta nu la strada principala a cartierului, ci mai bine undeva prin spate, pe unde are toata lumea drum la cale de seara. Motiv pentru care sa fie si supraparcat.

Se aduce o echipa de calfe si daramatori, se sapa, se crapa, se da de apa, se aduna apa si ploaie, si dealuri de noroi, si jeg de prin buzunare, si loc de joaca pentru haita cartierului.

Se monteaza, sudeaza, conecteaza o teava, o conducta, un cablu, o treaba, se lucreaza doar doua ore pe zi pentru ca sudura sa se prinda. Se sta la radacina copacilor si se doarme, se fumeaza, se bea si se asculta muzica de la cas-ul buldoexcavatorului, se pisa pe alocuri.

Intr-un efort suprauman, echipa se scoala, si arunca o parte din dealurile de namol inapoi in groapa, cealalta parte se planteaza intre masini, in balti, pe garduri, pe la caini.

Se taie banda alb-rosie si se descopera BIODRUMUL, sau pe intelesul tuturor, drumul ecologic.

Acum drumul, iti aminteste de ogorul stramosilor, de tarana din copilarie, de faptul ca merita sa-ti cumperi o masina de teren oricat de in centrul orasului ai locui, ca oricat de putini pasi ai face tot ar fi buni niste galosi, ca in tara asta intotdeauna o sa se faca bani din curatatorii si cate si mai cate cuvinte de drag din amplul dictionar al limbii materne.

Totusi niciun gand nu poate sa monopolizeze atentia pentru ca descoperirea biodrumului este mai “interesanta” stand in picioare.

Dragoste si urari de bine ctitorilor alesi si inventatorilor trezi!

Am promis că revin şi vă povestesc ce şi cum s-a întâmplat la prima ediţie a PR Tea-ului.

Am ajuns în Bulgakov cu două ore înainte să înceapă. După ce am rearanjat sala, am pregătit aparatura şi ne-am liniştit, Paul a adresat câteva cuvinte celor prezenţi. Apoi Darius a preluat frâiele şi a început prima ediţie a PR Tea-ului. Am vorbit de branding şi ce înseamnă un brand personal, am băut lapte şi am mâncat biscuiţi. Cei din public au pus întrebări la care li  s-a răspuns prompt. Am povestit despre întâmplările regăsite pe jeg.ro, such as turul României pe bicicletă, turul Europei şi despre cum a ajuns Traian Băsescu să îl numească “puiuţ de comunist” pe invitatul nostru, câţi bani a primit de la Năstase pentru ca i-a făcut blogul adica nimic sau cum au reacţionat oamenii când a anunţat că se sinucide.

Per ansamblu, a fost frumos, a iesit bine. Am râs mult şi am avut la fel de multe emotii. Pentru mine a fost un succes şi o să fie de acum înainte ceva ce am să povestesc cu multa mândrie. Mă şi imaginez cu nepoţeii in jurul meu “Pe vremea mea…” )  Abia astept a doua ediţie

Nu am vrut să public fotografii frumoase de la Festivalul Vinului şi Viei Bachus 2009- Focşani, deoarece eu sunt ” GIgi contra ” , ci pentru că urăsc scenele de după şi anume ceea ce se vede ziua, mizeria făcută de noi , participanţii ! Hai că vă exemplific prin fotografiile expuse şi aş dori să remarcaţi atât remorca plină de gunoaie cât şi containerul în care s-a dat foc la gunoaie pentru a se mai “uşura” şi pentru a fi loc şi pentru gunoaiele aruncate pe jos, la întâmplare, în stil total (NE)civilizat .
Şi mai avem pretenţia să ne bucurăm de sărbătoare !
Ce să mai vorbim de fluviile de urină din subsolul pasajului c.f.r. , de pe clădirile ( blocuri, scări ) din zonă precum şi de excrementele întâlnite la orice colţ de clădire ?
CIVILIZAŢIE NU GLUMĂ, FRATE !

Da, aţi citit bine. Este o invitaţie la pipi pe gardurile, pereţii casei în care locuiesc ţăranii ce’mi umplură maşina de boască, must şi alte mizerii azi noapte.

Maşina parcată frumos astfel încât să nu blocheze accesul oamenilor din casă la nici una din cele 2 porţi: pentru maşină şi ei, oameni – cică. Şi cum vă zisei…maşina plină de mizerie. Din gri cum e ea, azi dimineaţă era plină de o culoare mov. Lila ar zice romanticii, artiştii. Nu! Era un mov de tot căcatu’. Plin de seminţe de struguri, boabe stoarse şi chiar frunze de viţă-de-vie. Geamurile năclăite de abia răspundeau comenzilor, am stricat 2 cârpe ca să le curăţ cât de cât. Cât de cât să văd şi io prin ele.

După ce le’am şters în ploaie şi le făcui un inventar al fetişurilor mele cu ei şi neamurile lor, scuipai plin de scârbă spre casa lor, le’am mai urlat câte ceva de bine şi lor şi copilului lor, ăla cu probleme şi m’am urcat în maşină promiţându’le că diseară le umplu pereţii de pipi. Sau pişat, depinde cât de nervos voi fi. Iar dacă asta n’o să ţină, atunci trecem la mai mare. Treaba.

Aşadar, aştept sugestiile voastre despre lichide izvorâtoare de pipi, tehnici despre cum să ţin pipiu’ cât mai mult în mine fără să mă taie pişarea şi tehnici despre cum să le dărâm varu’, calciu’, tencuiala de pe pereţi – sau ce’or avea ei acolo – ca Fabiola să fie răzbunată!

Clea og Nathan fra Limedrop lancerer deres nye \ "Steder jeg har aldrig været \" SS09/10 rækkevidde på Comeback Kid torsdag aften. Jeg elsker deres nye kollektion, sin søde og finurlige fuld af stykker perfekt til sommer.

Den sorte kjole på venstre er forbløffende, jeg har brug for det i mit liv. Men jo mere jeg ser på det mindre det ligner en kjole Bliver nødt til at tjekke det ud i person. Og goddag orange kjole, taler om farven på sæsonen. Orange (eller koral som nogle designere vil kalde det) er overalt! Kirrily Johnston, Alexi Freeman og Trimapee er blot nogle af de designere, der har orange brikker i deres Summer samlinger. Nu Limedrop også. Ser ud som om, jeg vil få brug for at få tilført noget orange i mit klædeskab asap eller løbe risikoen for at blive, tres rædsel, umoderne.

Sa vedem, avem cuvinte noi pe care le invatam in acelasi timp cand ii invatam si pe ceilalti: recognoscibil, diferenţiate ( ca asta: diferentietate, cica l-am inventat eu). (nici asta nu fu inventat de tine:P micutz filosof)

Aceste doua cuvinte au fost folosite in incercarea de a defini brandul personal.

Pentru ca el, adica Darius de Groaza, este un Brand Personal – si anume Jeg – adica asha cum e David Ogilvy, Leo Burnett si Steve Jobs, nu Mihaela Radulescu.

Un brand personal poa’ sa nu fie bun la pat. Cel putzin Darius a tinut sa faca asta inca o data public. Cica cam asha s-o si nascut blogul lui Jeg, pt care il stim cu totii. El n-are noroc cu fetele, nu e bun la pat, o fost inselat, stia asta si trebuia sa si scrie despre asta.

Branding personal bazat: pe sinceritate.

Si nu numai. Ne-a dezvaluit reteta succesului pt un brand personal.

Pasi pentru a deveni un brand personal, mai ales asa in randul bloggerilor, ca ei poa sa scrie de astea:

frustrari,

complexe,

esecuri,

sinceritate,

rautate.

Blog – vazut acum vreo 5 ani de catre el ca un jurnal personal facut public. A se observa cele 2  chestii care vin in totala contradictie dar care se serveste fierbinte si e trecuta in meniu ca si: viata intima pusa pe tava.

“Sunt un idiot cand vine vb d fete”. Nu suntem la fel totzi in acest caz?

Sa fim seriosi, de cand cu netul si nu numai, n-am capatat curaj sau experienta in domeniul asta amoros, ci ne-am facut mai idioti decat permite legea…

Concluziune numero 2 (fara sa numaram sau sa luam pe rand pasii magici)

Slabiciunile te fac vedeta. Da el zice ca nu e vedeta, e doar o p..a de om.

Concluziune numero 3, care se dovedeste a fi tic verbal. Adica e o chestieu ft inteligenta pe care deja o zis-o prea des, da ne-o impartasit-o si noua: bad PR is good PR

Sfat pentru mici blogarasi wannabe “Sa se lase ca-i de-a-mpulea”. Pai normal – sa aiba el concurenta? Adica oricum nu poa sa aiba, ca e atat de plin de “diferentietate” ca nimeni altul si oricum el fu primu care o dat tonu si chiardaca vreti sa va sinucideti online, sau sa faceti politica cu politicien, el o facut-o deja.

De ce e el un brand personal? In afara de ce ne-a zis si pt ce il stie toata lumea…

Pana si prezentarile si le face in mod diferit. Is in dilema daca le face in corel si porma le exporta in jpeg, sau pur si simplu ii place sa tzina pixuri, creioane in mana, sa mazgaleasca foi pe care sa le scaneze si sa le faca poze. Cu siguranta a 2-a varianta.

El e omu cu bicicleta aia mica – profi cica, da nu pt facut turu’ Romaniei, cu toate ca a demonstrat ca poa sa faca si aia.

E “puiutzu ala de de comunist” pe care eu l-am remarcat pt ca are bicicleta aia si pt ca stand pe bicicleta aia ii vedeam mereu cureaua – care e exact ca si a mea!!!

E omu’ care poa sa poarte tricoul ala despre care am mai zis eu intr-un post, pe care sper ca nu i-l spala mama-sa.

E omu care chiar si la PR tea trebuie sa ceara lapte cu ce altceva, decat cu biscuiti.

(cam asta a fost ieri la PR Tea in Bulgakov + rautate multa si pufoasa din partea lui Jeg fata de cei cu xlul asemanator…)

Dupa cum vă ziceam acum ceva timp,postul ăla despre cocălari(save the world,kill the gipsy) acum a venit şi rândul pitzipoancelor cum să uit această specie…

Le observ în fiecare dimineaţă când mă duc spre liceu sau in cel mai bun caz le văd la capăt de palier in maieu’ galben,ca să iasa pigmentul pielii in evidenţă,chiar dacă ea face ţurţuri la subraţ îi ingheaţa parul care tocmai rasare intr-o zona cu grad ridicat de substanţă toxică care afectează nasul..Mai urc un etaj dau de alte specimene,astea imbrăcate gros cu noua colecţie,doar că bluza verde,hanoracu’ roşu,geanta argintie,adidasi galbeni nu au cum să nu îţi sară in ochii,ascultă manele pe râşniţa luat la oferta pe 2 ani cu abonament de 3 € cu minute 5 € ca să vorbeasca cu iuby de la satul alăturat.

Mai vezi cate unele pe la colţ ,la câte o tigară cu muzicuţa dupa ele,parul in vânt cam nespălat dar merge vaselina in loc de şampon sau in loc de spumă acum fiecare o ia cum vrea …of ce ti-e si cu viaţa asta!

Eu unul nu pot să înteleg cum doamne iarta-ma pleci tu dimineaţa din casă?! Ori n-aveţi oglindă,ori sunteţi prea obosite după noaptea de dat la bicicletă,ori sunteţi prea proaste si nu aveti gusturi in materie de haine.

Stiu că spiritul meu este cam critic,asta poate să o afirme oricine,dar cum pnm să nu critici astfel de specimene din ce in ce mai dese si astea.

Mare eveniment mare! Prima ediție a PR Tea de Cluj se rupe în figuri începând cu data de 29 octombrie în Cafe Bulgakov. Alături de PRIME Cluj-Napoca va fi și nenea Darius Groza, cunoscut în rândul internauților sub numele de cod Jeg, în calitate de invitat special.

Dacă te interesează PR-ul, publicitatea sau noile medii, mișcă-ți fundul la un ceai cu aromă de PR și promit că n-ai să pleci dezamăgit. Joi vorbim despre branding personal. Mai multe detalii găsești pe site-ul PRIME Cluj-Napoca.

Pupii

Se întâmplă! O să fie în fiecare lună de acum înainte şi sunt cum nu se poate mai mândră! PR Tea o sa dea ocazia tuturor celor interesaţi de relaţiile publice să vorbească cu oameni importanţi din domeniu, în faţa unui ceai sau a unei cafele!

PRIME CLUJ NAPOCA vă aşteaptă!

Szeretnék most egy ilyet:

És hogy mire jó? Úgysem találnátok ki, úgyhogy megmutatom:

Feleses poharak jégből!! Na ez a nemsemmi party kellék!!
Abból a szempontból nem túl praktikus, hogy egyszer iszol belőle, aztán vissza kell tenni a fagyasztóba, onnantól meg ki tudja megkülönböztetni a sajátját a másikétól…? De őszintén! Zavar ez valakit? Max. csinálunk másikat!

Som du ved, min eneste blog relaterede regel er, at tiden ikke tillader mig at læse og kritik scripts. Jeg vil have til at opgive sådanne luksusforbrug som sove og spise. Men jeg gør en undtagelse for en god sag. Det Dodgers er sponsorerer deres anden årsberetning \ "Tænk Cure \" radiothon, indsamle penge til kræftforskning. Så for deres online-auktion Jeg har meldt sig frivilligt til at læse en andens spec script og dele mine tanker og forslag. Jeg er også donere tre underskrevne scripts – \ "Point of View \" og \ "None Like It Hot \" fra MASH og de to-side \ "Never Love en Målmands \" fra CHEERS.

Der er også en masse andre sjove poster op til bud (nogle endda relateret baseball) og igen, det er for en stor årsag. Auktionen slutter mandag.

Her hvor man kan gå.

Please bud. Jeg ville hade at tænke et script gennemgang af mig bringer i færre penge end autografer Chicken Foot trommestikker.

Mange tak.

Som en ekte Trier-fan, forsøker jeg å tenke ut en modell, eller noen dogmer, som mine blogger bør følge for å oppnå et visuelt uttrykk som oppleves behagelig, konsekvent og leservennlig. Foreløpig har jeg fem dogmer/blogmer:

1. På formidlingsbloggene, som har alle som målgruppe, skal hver post ha et relevant bilde i venstre hjørne. På min egen, noe smalere blogg, bør det ikke være noen bilder synlig i postene.

2. Ingen poster skal publiseres uten tags og kategorier!

3. På formidlingsbloggene, bør utseendet være så offentlig og nøytralt som mulig. Bildet bør gjerne skiftes hver måned.

4. Alle poster skal bruke “more/les mer” tilpasset en fast høyde. Dersom man ikke har bruk for “more/les mer”-inndelingen, er innlegget for kort!

5. Finn en god måte å balansere bruken av nicket mitt, Amfitrite, og eget navn.

Deci, azi s-a umplut paharul!  De ceva vreme incoace, parca e un fenomen general al nespalarii.  Mi-e sila sa stau 5 secunde la semafor, mi-e sila sa merg cu metroul, mi-e sila sa merg pe strada, pentru ca PUTE!   Merg cu metroul, ma ghionteste unu sa ma intrebe cum ajunge la gara, cand imi intorc capul, simt ca lesin.. O transpiratie de-aia candita, amestecata cu mirosul de dinti nespalati de cativa ani, plus hainele alea care miros ca in ghena..  Nu stiu de ce.. vara, cand erau 40 de grade afara.. ori eram eu mai intelegator, ori nu mirosea chiar in halul asta.. In ultimele 3 zile.. am crezut ca vomit de 10 ori.. alcool+transpiratie+rahat+gunoi+nenii care nu-si mai tund veveritele de sub brat..

Ar merita o campanie prin care sa informam lumea de ultimele inventii? Sapunul si pasta de dinti? Ce ziceti?

Nå har jeg brukt litt (virkelig ikke mye)tid på å sjekke ut denne bloggeverden.Jeg registrerer at det er ekstremt mye bullshit der ute,men innimellom kommer man jo over noen fantastiske sider som evner å tilføre en noe nytt,noe morsomt,noe dypt eller rett og slett bare noe annet. Så,skepsisen er tilstede – jeg ønsker ikke nok et dårlig aspekt som skal stjele av tiden min. Men ,jeg velger å gi det en sjanse – kanskje kan dette bli til noe konstruktivt. Hva jeg vil skrive om?Det får dagene vise,men jeg har et håp om at det kan være noe som kan være med på å utvide tankehorisonten noe ihvertfall. Hverdagsfilosofi og generell grubleri.Musikk, litteratur, og dagsaktuelle tema. Sleng dere på og diskuter!

Incredibil, a ajuns mâlul uman să devină iconic… în aşa fel încât o hoardă de creativi cu stomacul tare (sau apropiaţi de target, deşi m-ar durea să cred asta) să producă o reclamă atât de scârboasă, de invazivă şi de o profundă mitocănie ca cea care rulează acum la TV pentru poşirca aia infectă de alcool colorat ciroză la sticlă “coniac” Unirea.

Cum s-a ajuns, de la Dorel şi gaşca, personaje totuşi simpatice şi relativ inofensive, la hidoşenia asta mârlanească?

Pe scurt, pentru cei care n-au avut neplăcerea de a vedea spotul respectiv, este vorba de un taximetrist penibil care cântă o manea greţoasă cu mesajul promoţiei versficat stupid în timp ce urmăreşte, cu 5 la oră, un imberb care tocmai a cumpărat o sticlă de băutură ieftină.

Pe ce perioadă s-o întinde mediaplanul ţopârlanilor? Măcar să ştiu cât timp să mă feresc de calupurile publicitare ca de dracu’.