M-am procopsit cu o sacosa cu nuci si acum studiez ce pot sa fac din ele desi nu ma omor dupa dulciurile care contin cu nuca, exceptand napolitana si crantul, adica un fel de boamboana cu nuca in zahar ars. Dar  sa vedem la ce este buna nuca. Am citit in “Bucataria de azi” ca nuca este o sursa de vitamina E, vitamina B  si magneziu, este un antioxidant puternic. Continand acizi grasi omega 3, scade colesterolul, creste elasticitatea vaselor de sange, previne aparitia grasimilor pe artere, reduce riscul bolilor cardiovasculare. Cu ce credeti ca seamana miezul de nuca? Cu un creier in miniatura, deci este buna si pentru mentinerea sanatatii creierului, pentru buna lui functionare, pentru memorie si putere de concentrare. Dar atentie, fiind bogata in calorii nu se recomanda consumarea nucilor in exces.

Mă întrebam de unde mie atata energie, ce-am făcut să mă învrednicesc a merita o asemenea stare.
Prin ce minune a unei frumoase zile de toamnă, mă simt eu însămi în miez de noapte şi mult după aceea.
De unde acest ghes de a ieşi în oraş la o oră când, de obicei, mă retrag.

Îmi revăd ultima zi din viaţă, îmi analizez trăirea ultimelor luni.
Nimic nu pare a mă recomanda pentru clipa actuală.
Şi totuşi mi se întamplă. Ceva e altfel. Continui să caut să-mi amintesc.

Da, am săvârşit ceva ce n-am mai făcut niciodată.
Am băut ceai de iasomie.

Adorm spre dimineaţă.

Caut pe internet.

- înlătură migrenele
- stimulează circulaţia sângelui
- reglează tensiunea arterială
- vindecă tusea
- ajută la relaxare
- înlătură stresul şi stările depresive
- accelerează metabolismul
- afrodisiac
- aromaterapie: dureri de orice natură
- masaj: destinderea muşchilor, calmarea durerilor
- cosmetică: tratează acneea, reglează cantitatea de sebum
- dacă e băut seara provoacă insomnii

Asta era. Am găsit elixirul universal.

Am citit in Formula As (varianta tiparita, numarul 876/iulie 2009) despre un tratament chinezesc pentru cancer. Se numeste TIEN HSIEN LIQUID. Conform acelui articol, TIEN HSIEN LIQUID favorizeaza inhibarea tumorilor in toate stadiile de evolutie (initiere, declansare si proliferare) prin urmatoarele efecte antitumorale:
- ajuta la mentinerea structurii normale a ADN-ului
- reduce angiogeneze tumorala (dezvoltarea retelei sanguine in jurul tumorilor)
- antimutagenic, stimuleaza diferentierea celulara normala
- creste nivelul si rata de folosire a oxigenului celular, regleaza echilibrul acido-bazic (usor alcalinizant)
- actioneaza sinergic cu chimio si radioterapia prin amplificarea efectelor pozitive si reducerea efectelor toxice
- detoxifica organismul de substatele cancerigene endogene si exogene
- protector cardiovascular, hepatic, osteo-articular, pulmonar, uro-genital si cerebral
Detalii de contact pe site-ul www.secom.ro.
Am facut si o comparatie de pret (verficand pretul produsului pe alte site-uri din strainatate). Concluzia mea este ca pretul din Romania nu este “umflat” (doar cu 10-15% – ceea ce poate fi justifcat de cheltuielile cu transportul, etc).
Un tratament cu o doza normala pe o perioada de 6 luni (cat ar fi perioada optima pentru a se vedea rezultate) costa cam 5500 EUR (destul de piperat, in opinia mea, insa poate pentru altcineva nu).
Am luat legatura (prin telefon) si cu centrul din Romania. Exista posibilitatea programarii la o consultatie intrucat exista doctori acolo care evalueaza fiecare caz in parte si recomanda doza optima catre trebuie luata din produs, functie de cazul in speta (se solicita toate analizele medicale facute pana in prezent).
Alte detalii de pe site-ul oficial al producatorului (www.tienhsien.com):
- produs dezvoltat de Institutul Anti Cancer “Chang Bai Shan Tongua”
- este compus exclusiv din plante rare selectate din zona vulcanica Chang Bai Shan Tongua din nord-estul Chinei
- contine 17 aminoacizi si 21 minerale
- a fost dovedit ca un energizant care contribuie la intarirea sistemului imunitar, la un ficat sanatos precum si la functiunea rinichilor.
- este un puternic antioxidant
Testele de eficienta ale produsului au inclus 15 arii distincte si procese si au durat doi ani. Patru domenii importante au fost urmarite, cu rezultate pozitive:
1) radicalii liberi
2) toxicologie (trecand patru teste esentiale)
3) efectele asupra sistemului imunitar
4) inhibarea tumorilor
Se pare ca leacurile chinezesti au devenit un instrument puternic de lupta cu cancerul.

Sânzâiene-Cosânzene-Zâne Drăguşitului… Amuţitul Cucului…

DRAGAICA SAU SANZIANA
Zeita agrara, protectoare a lanurilor inspicate de grau si a femeilor maritate, sinonima cu Sanziana este, in Muntenia, sudul Moldovei si Dobrogea, Dragaica. Aceasta se naste la 9 martie, echinoctiul de primavara in Calendarul iulian, la moartea Babei Dochia, creste si se maturizeaza miraculos pana la 24 iunie, ziua solstitiului de vara in Calendarul gregorian, cand infloreste planta ce-i poarta numele, sanziana sau dragaica, si este invocata de fecioare la varsta casatoriei si de neveste cu copii in brate in timpul dansului ei nuptial, Jocul Dragaicei. In obiceiurile, credintele si folclorul romanesc Dragaica pastreaza amintirea Marii Zeite neolitice, divinitate lunara, echinoctiala si agrara, identificata cu Diana si Iuno in Panteonul roman si cu Hera si Artemis in Panteonul grec. Dragaica sau Sanziana, numita in diferite zone etnografice Dardaica, Imparateasa, Stapana Surorilor, Regina Holdelor, Mireasa, ar umbla pe Pamant sau ar pluti prin aer in ziua solstitiului de vara si s-ar desfata, cantand si dansand, impreuna cu alaiul sau nuptial format din zane fecioare si fete frumoase, peste campuri si paduri. In cetele de Dragaica din sudul Munteniei, fata care joaca rolul zeitei este imbracata ca o mireasa, cu rochie alba si cu cununa impletita din flori de sanziene (dragaica) pe cap, insemn al cununiei. In timpul ceremoniei nuptiale zeita baga bob spicului de grau si miros plantelor de leac, vindeca bolile si suferintele oamenilor, in special bolile copiilor, apara holdele de grindina, furtuni si vijelie, urseste fetele de maritat etc. Dar, cand i se nesocoteste ziua, ea starneste vartejuri si vijelii, aduce grindina, ia oamenii pe sus si ii imbolnaveste, lasa florile fara leac si miros. Dupa Dansul Dragaicei din ziua cand si Soarele joaca pe cer la amiaza, apar primele semne ca vara se intoarce spre iarna: incepe sa scada lungimea zilelor si sa sporeasca noptile, se usuca radacina graului paralel cu coacerea bobului in spic, rasare pe cer constelatia Gainusei (Closa cu Pui), florile isi pierd din miros si din puterea tamaduitoare de boala, cucul inceteaza sa mai cante, apar lcuricii in paduri, se intoarce frunza pe ulm, plop si tei etc. Manifestarile cultice de altadata, de cinstire a zeitei agrare, au devenit ocazii de intalnire si cunoastere a tinerilor in vederea casatoriei si, apoi, vestite targuri, balciuri si iarmaroace de Dragaica, Sanziene si de Fete. Zeita agrara la varsta fecunditatii si maternitatii a fost atestata cu numele de Dragaica in Muntenia, Dobrogea, sudul si centrul Moldovei si cu numele de Sanziana in Oltenia, Banat, Transilvania, Maramures, Bucovina.

TARGURILE DRAGAICEI
Targurile, balciurile si iarmaroacele de Dragaica erau prilejuri nimerite pentru negot, petreceri si distractii organizate in a doua jumatate a lunii iunie, in perioada solstitiului de vara, cand se celebra Dragaica, zeita agrara, protectoare a holdelor semanate si a femeilor maritate. Din manifestarile cultice campenesti la care participau locuitorii din aceeasi zona geografica, zilele Dragaicei sau Sanzienele au devenit, de-a lungul timpului, renumite targuri, balciuri si iarmaroace. Numele lor amintesc evolutia istorica a scopului intrunirilor: praznuirea divinitatii agrare (Dragaica, Sanziana), ocazii de intalnire si cunoastere a tinerilor in vederea casatoriei (Targul de Fete de pe Gaina) si de vanzare a unor produse (Targul Cireselor din Blaj, Targul Cepselor din Lapus). Spre deosebire de nedeile sau santiliile carpatice care erau dedicate in luna iulie unui zeu solar si pastoral targurile Dragaicei erau dedicate in luna iunie Marii Zeite neolitice, lunara si agrara. Cele mai vestite targuri de Dragaica sau de Sanziene se tineau la Buzau, Focsani, Buda (jud. Vrancea), Ipatesti (jud. Olt), Pitesti, Campulung Muscel, Carbunesti (jud. Gorj), Brosteni (jud. Mehedinti), Giurgeni (jud. Ialomita), Colentina (jud. Ilfov), Blaj, Asuajul de sus (Maramures), Muntele Gaina (Apuseni) si altele.

http://www.observatorul.com/

NOAPTEA DE SANZIENE – MIRELA TRAISTARU- BODY PAINTING :

Noaptea Sanzienelor,

Intre cer si pamant…

Iubite de Luna si vant,

Plutesc peste plaiuri…

Alaiuri de zane cantand.

Cunune-mpletesc…

…din razele Lunii,

Din florile-alese

Proaspat culese…

Din roua de seara…

Cunune-mpletite.

Soarele si Luna…de-or purta cununa…

Fi-vor numai Una

Apoi…, in padurea batrana…

Zane la fantana

Aseaza pe ape,

Iubiri arzatoare, din raze de floare.

In noaptea minunata…

Se-arata atunci…

.odata…

Din dragoste-ntrupat,

Stejarul fermecat…

Razele Lunii,

I-au despletit cununa,

Si zanele-i teasa

Din lumina-aleasa.

La radacina lui te-astept,

Zburator purtat de vise.

In miez de noapte un sarut,

Pe buze iti voi pune.

In brate sa ma tii…

In ochii-ti sa ma pierd…

…pana-n zori de zi…

Si zane sa ne cante,

Pe aripi sa ne poarte,

De mana sa ne tinem,

Iubind in miez de noapte,

In noaptea fermecata.

Sanzienele – sarbatoarea zanelor bune

Praznicului Nasterii Sfantului Ioan i se suprapune o sarbatoare campeneasca, consacrata zanelor bune, cunoscuta in popor sub numele de Sanzienele sau Dragaica. Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra.
In credinta populara, Sanzienele erau considerate femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om. Nu este exclus ca in vremuri indepartate populatia din munti sa se fi intalnit la momentele solstitiale (Sanzienele) sau echinoctiale pentru a savarsi ritualuri inchinate Soarelui, zeul suprem datator de lumina, caldura si hrana. Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens. Muntii Calimani sunt, de altfel, locul unde se desfasurau unele sarbatori de vara din care au derivat, mai apoi, nedeile locale.
Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu “lantul Sanzienelor”, pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.
In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie. In dimineata de Sanziene, spre exemplu, inainte de rasaritul soarelui, oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva, ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in credinta ca in acest fel isi vor visa ursitul. Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par sau pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.Sarbatoarea Sanzienelor, este considerata miezul verii si in toate zonele tarii se pastreaza traditiile legate de pregatirile pentru strangerea recoltelor; de un respect deosebit s-a bucurat ritualul care se desfasura la holda de grau (Dragaica); bobul de grau, este dupa traditie, purtatorul chipului lui Iisus.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna. In unele sate din sud-vestul Bucovinei putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul “boului instrutat”. In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.In Bucovina, serbarea de Sanziene sau Dragaicele este denumita in limbaj popular si Amutitul Cucului. Interesant de stiut – cucul canta doar trei luni pe an, de la echinoctiul de primavara (care coincide cu sarbatoarea religioasa Buna-Vestire, sau Blagovestenie), pana la solstitiul de vara, la Sanzaiene (sarbatoarea Sfantului Ioan Botezatorul – 24 iunie). Cand cucul inceteaza sa cante inainte de Sanzaiene inseamna ca vara va fi secetoasa. Tot de Sanziene se organizau iarmaroace, cel mai vestit fiind cel de la Suceava.
Se poate spune ca sarbatoarea crestina a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul pare a fi fost instituita si spre a inlocui aceste sarbatori pagane, cu caracter agricol sau naturist, din perioada solstitiului de vara (22-23 iunie).
de Cornel Enache
Cronica Romana

Anotimpul Ielelor culmineaza cu sarbatoarea numita în calendarul popular Dragaica ori Sânziene.

Numele sarbatorii a dat în acest caz unul din numele Zânelor. Sunt numite Dragaice ori Sânziene acele Zâne care îsi fac simtita prezenta în acest moment calendaristic de trecere al solstitiului de vara, în ziua cea mai lunga si cu cel mai mult soare a întregului an. Toate caracteristicile sezonului sunt acum amplificate: caldura si lumina solara, vânturile puternice care valorizeaza mitologic vazduhul, rodnicia pamântului, turmelor, chiar si a oamenilor. Acum este perioada casatoriilor, a târgurilor de fete. Caldura care patrunde atmosfera si face ca la amiaza oamenii sa zareasca Zânele în aerul tremurând este asociata si fulgerelor, incendiilor care distrug recoltele; se crede ca acum “arde piatra în apa”.

Marcând mijlocul sezonului cald, întruchipând toate valorile verii, sarbatoarea are un pronuntat caracter agrar. La fel, Sânzienele si Dragaicele, care desi întrunesc caracteristicile generale ale Zânelor, exceleaza însa în domeniul legat de fertilitate si fecunditate. Sunt prezentate ca “fiinte vii care au puterea de a face buruienile sa fie de leac”; “fiinte ceresti care dau roada semintelor”, Zâne care “ard semanaturile” dar pot si sa “le fereasca de foc”.

………………………………………………………………………………………………….

Se practica, pentru îndepartarea Zânelor, obiceiul numit “goana Dragaicelor”. Ceata fetelor, constituita în secret, sub juramânt, asemeni Calusarilor, se întrunea pe câmp în zorii zilei de vineri. Fetele culegeau flori din care împleteau cununi si cingatori, resturile fiind aruncate pe apa. Revenite acasa, suratele agatau pe un pom din fata casei cingatoarea sau cununa pe care le stropeau, sa nu se ofileasca. Sâmbata noaptea, dupa miezul noptii, dupa cântatul cocosilor, mergeau din nou (însotite silentios de un parinte) pe câmp, “pe muteste” – fara sa vorbeasca. Ajunse la locul stabilit, se salutau “Buna dimineata surata! Buna dimineata fete curate!” iar cea mai mare anunta începerea goanei Dragaicelor:

“Gonim lucrurile necurate
Sa ne ramâna vetrele curate
Ca roadele din cer picate“.

Fetele se împodobeau cu florile pregatite anterior, cântau, râdeau zgomotos, alergau, faceau o hora dezlantuita. Se deplasau astfel din movila în movila, în jurul satului, aruncând florile culese. Reîntoarse în sat se ospatau la casa uneia dintre ele.

…………………………………………………………………………………………………….

Dimitrie Cantemir descrie costumarea rituala a unei Dragaice. Suratele îi puneau cununa de spice pe crestet iar în mâini cheile hambarelor; o împodobeau cu o multime de naframe care apoi fluturau în bataia vântului dând iluzia ca fata ar zbura.

Cinstea de a fi aleasa Dragaica era dorita de toate fetele din sat desi “regina holdelor” urma apoi sa respecte interdictia casatoriei pentru urmatorii trei ani. Identificarea cu stapâna Zânelor recoltelor impunea puritatea virginala care caracteriza Zânele însele. Puritatea sexuala apare si în ceremonialurile realizate de Calusari, legati si ei de patronajul Zânelor. Interesant este si faptul ca Dragaica apare purtând cheile hambarelor, simbol al închiderii si deschiderii fortelor germinative ale pamântului care permit realizarea recoltelor de grâu.

Adesea, Dragaica are un mire numit Dragan – care poarta o sabie de lemn, interpretat uneori de o fata îmbracata baieteste, în unele sate toata ceata Dragaicelor se costumeaza cu haine de baieti, purtând sabii, desfasurând dansul sub forma unui duel. Tema travestiului si a luptei cu sabii sau bâte apare si în scenariul calusarilor, întarind înca o data ideea ca ceremonialurile Dragaicelor constituie replica feminina la ceremonialurile calusarilor.

Ceremonialurile sarbatorii de Dragaica sau Sânziene începeau la amiaza, în lumina putenica a soarelui, moment preferat de aparitiile feminine ale verii. Se credea ca deschiderea manifestarilor apartinea Zânelor care în zori

“Mânecat-au mânecat
Fetele Soimanului
Câmpu sa cerce grâne de bune
Si ovesele dese
Sacarile-nflorite
Si otavi de otavite..”

Fetele mergeau în alai – mers dansat printre ogoare dupa care reveneau în sat si jucau pe ulite precum si în curtile unde erau poftite. Dansau hore rotite de trei ori. Executau sarituri si cântau, versurile cântecelor lor îndemnând fetele sa sara pentru a se stimula cresterea grânelor. Acest aspect este analog salturilor efectuate de Calusari în aceleasi scopuri. Dupa joc erau cinstite de gospodari cu bani, bautura, miere.

http://www.gebeleizis.org/

Şi alte practici erau întâlnite în această zi a Sânzienelor, precum aprinderea unei torţe de către flăcăi, torţă numită „făclia de Sânziene“, care, alături de alte caracteristici specifice Sânzienelor, „ne îndreptăţesc să considerăm această sărbătoare drept una a Soarelui. Nu întâmplător, se spune că astrul zilei se află acum la «o mare răscruce», în dimineaţa Sânzienelor, soarele spălându-şi faţa, jucându-se pentru câteva clipe şi apoi odihnindu-se“.

n această zi, sunt întâlnite diverse obiceiuri, dar cele mai importante sunt cele dedicate dragostei. „Du-te, lună, vino, soare/ că tragem la-nsurătoare, Cununile neursite/ zac sub hornuri azvârlite, Hai, frumoaselor, ce staţi,/ zâne să nu rămâneţi! Că venim după peţit,/ până nu v-aţi răzgândit!“, strigă băieţii satului în seara de Sânziene, la porţile fetelor nemăritate.

Sărbătoarea Sânzienelor este, în tradiţia populară, un prilej de a sărbători soarele şi muncile agricole specifice verii, care începe chiar în această zi. În multe zone din ţară, se aprind focuri pe dealuri în noaptea luminată. Flăcăii se strâng seara în jurul rugurilor aprinse, învârtesc făcliile şi strigă: „Du-te soare, vino lună,/ Sânzienele îmbună, Să le crească floarea-floare,/ galbenă, mirositoare, Fetele să o adune, să le aşeze în cunune, Să le prinda-n pălărie,/ struţuri pentru cununie, Boabele să le răstească,/ până-n toamnă să nuntească“!.

Tot flăcăii, spre dimineaţă, umblă prin sat şi aruncă cununiţe de sânziene pe la casele unde stau fetele de măritat: „Du-te lună, vino soare,/ Că tragem la-nsurătoare,/ Cununile neursite,/ Zac sub hornuri azvârlite,/ Hai frumoaselor ce staţi,/ Zâne vreţi să rămâneţi,/ Că venim după peţit,/ Până nu v-aţi răzgândit.“ O altă strigare pe care o mai foloseau băieţii, dar prin preajma caselor unde locuiau fetele care nu prea erau pe placul lor era: „Toate slutele-s grăbite,/Toate vor să se mărite,/Cu-alde unii dintre noi,/ Feciori mândri, vai de noi,/ Că la nuntă ştim hori,/La praznice ştim prânzi,/ Şi la dragoşti şi mai şi…“

http://www.ziarullumina.ro/

Sânzâiene-Cosânzene…

Zâne Drăguşitului,

Amuţitul Cucului,

Descântec Pământului,

Aflarea Ursitului…

Sibilla

informaţii preluate de pe sursele precizate

imagini preluate de pe google.ro

Noaptea Sânzienelor – youtube

]]> http://ganduriravasite.wordpress.com/2009/04/29/astenia-de-primavara/ Wed, 29 Apr 2009 12:18:17 +0000 april16 http://ganduriravasite.wordpress.com/2009/04/29/astenia-de-primavara/

Pe mine astenia de primavara ma” incearca” in fiecare an, dar numai cand sunt in “The big city”.  Cand sunt la tara – niciodata. Mai jos un articol din Formula As in care sunt mentionate”9 leacuri impotriva asteniei de primavara”. Efortul fizic in aer liber e mentionat ultimul. Daca ar fi sa fac chiar si numai o corectura acestui articol, aceasta ar fi: l-as mentiona ca fiind primul remediu. Efect garantat.

9 leacuri contra asteniei de primavara

Avand in vedere mecanismele atat de complexe si variate ale aparitiei asteniei de primavara, in mod evident si tratamentul acestei afectiuni va fi extrem de divers.
1.Tijele si frunzele de papadie - sunt poate cel mai puternic detoxifiant al primaverii. De ce am pus pe primul loc un detoxifiant ca remediu la astenia de primavara? Pentru ca un organism incarcat de toxine nu poate asimila corect vitaminele si mineralele necesare, nu se poate autoregla si nu-si poate gasi echilibrul pana nu se debaraseaza de “lestul” acumulat pe timpul iernii. Tijele si frunzele de papadie (Taraxacum officinalis) despovareaza de toxine ficatul si colonul, regleaza si stimuleaza digestia, ajuta la eliminarea masiva a toxinelor din organism. Se consuma zilnic, pe stomacul gol, 5-10 tije de papadie neinflorita sau o mana de frunze verzi (sub forma de salata). O cura dureaza minimum sapte zile.
2.Bitterul suedez - este unul din cele mai complexe si mai eficiente tonice din plante cunoscute in prezent. El actioneaza atat ca detoxifiant, cat si ca stimulent si reglator al functiilor digestive, hepatice si renale. De asemenea, el are un efect tonic si reglator asupra sistemului nervos, ceea ce il face un remediu ideal si contra asteniei de primavara. Se administreaza cate o jumatate de lingura – o lingura inainte de fiecare masa, diluata in ceai. Un tratament dureaza doua-patru saptamani.
3.Tinctura de rozmarin - are un efect tonic nervos si cardiac puternic, fiind indicata mai ales in cazul asteniei care apare la persoanele hipotensive, cu predispozitie spre melancolie sau depresie. De asemenea, are un efect de stabilizare a emotiilor, fiind recomandata firilor mai labile, care trec cu repeziciune de la o stare la alta. O gasim gata preparata in farmaciile si in magazinele naturiste. Se administreaza de trei ori pe zi, cate o lingurita diluata in jumatate de pahar de apa, de preferinta inaintea meselor principale. Un tratament dureaza 3-4 saptamani.
4.Mugurii de stejar - combina actiunea detoxifianta cu efectele tonice psihice si fizice. Este un remediu indicat mai ales persoanelor cu o constitutie mai firava, convalescente ori care au foarte putina energie, in ciuda unei constitutii cu o aparenta masiva. Gasim acesti muguri gata preparati sub forma maceratelor glicerinate produse de firma clujeana “PlantExtract”. Se administreaza 30-50 de picaturi de macerat glicerinat de muguri de stejar (Quercus robur este denumirea cu care il gasim in farmacii) de trei ori pe zi, un tratament durand minimum trei saptamani.
5.Macesele – reprezinta cel mai puternic vitaminizant C din flora noastra. Sunt un remediu foarte valoros in cazul lipsei acestei vitamine, lipsa manifestata prin oboseala cronica, slabiciune, dureri difuze in oase, apetit alimentar inconstant, sangerari ale gingiilor, scaderea imunitatii. Se administreaza cate o lingurita de pulbere de fructe de macese, obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, de 3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. O cura completa dureaza o luna.
6.Uleiul de catina - contine mari cantitati de vitamina A si E. In special vitamina E este foarte importanta la inceputul primaverii. Ea are un efect reintineritor asupra organismului, sustine activitatea sistemului nervos, favorizeaza o stare de tonus fizic si psihic. Se administreaza zilnic 10-20 de picaturi de ulei de catina, de trei ori pe zi, pe o perioada de zece zile.
7.Drojdia de bere - este o adevarata colectie de vitamine din complexul B, vitamine care sunt implicate practic in toate procesele vitale ale organismului. Mai ales la inceputul primaverii, din cauza incarcarii cu toxine a organismului si a problemelor metabolice conexe care apar, multe persoane se confrunta cu carente de vitamine din acest complex. Una-doua lingurite de drojdie de bere proaspata, administrata cu putina miere sau ca atare, completeaza acest deficit, ajutand la redobandirea formei fizice si psihice.
8.Polenul – cel mai complex medicament-aliment, pregatit sa ne scoata din orice incurcaturi. Se administreaza 2 lingurite pe zi, dupa mese.
9.Efortul fizic in aer liber – dincolo de toate leacurile pe baza de plante, minerale si vitamine, cel mai puternic efect tonic il are adesea simplul contact liber cu natura, cu soarele inceputului de primavara, cu vantul, cu miresmele pamantului. Acum un veac, cand majoritatea populatiei traia mult mai aproape de natura, termenul de astenie de primavara era necunoscut. In prezent, cand cei mai multi dintre noi traiesc captivi in orase-sere, in care cu greu mai pot percepe semnalele mediului inconjurator, corpul si psihicul si-au pierdut capacitatea de adaptare la anotimpuri. Sa incercam, asadar, sa reintram in armonie cu natura si cu noi insine, prin plimbari si drumetii in padure sau in parc, prin ascensiuni montane usoare, la sfarsit de saptamana, prin alergari usoare sau sporturi in aer liber. Daca avem posibilitatea sa muncim la gradina, nu trebuie sa ratam aceasta excelenta ocazie de a ne reincarca bateriile, cu viata ce emana in aceasta perioada din pamant si din tinerele plante care se trezesc din adormire.

Aici puteti citi un studiu mai detaliat  publicat de British Journal of Sports Medicine . Rezultatele unui studiu efectuat pe  3.200  de oameni care  aveau niveluri ridicate de stres. Cei care au facut zilnic miscare (plimbari, diverse activitati casnice etc.) aveau un risc cu 41% mai mic sa fie stresati sau anxiosi decat sedentarii. Persoanele care au facut treburi casnice sau au gradinarit 20 de minute de maximum trei ori pe saptamana si-au redus nivelul de stres cu 24%.

20 de minute de 3 ori pe saptamana nu poate fi un efort prea mare niciodata, mai ales cand e vorba de sanatatea fizica si mentala. Eu de gradinarit m-am reapucat (si pot sa spun ca imi ocupa mult mai mult de o ora pe saptamana), insa imi mai trebuie un imbold sa imi reiau obiceiul bun pe care il aveam pe vremea cand faceam 20 de min de Pilates -chiar mai des de 3 ori pe saptamana.

Vrăciţele – V-

- ficţiune -

Vrăciţele IV

Vrăciţele III

Vrăciţele II

Vrăciţele I

Doar câteva ore până ce avea să-nceapă Balul… Sveta privea îngrijorată, pitită după perdele. Aşteptarea devenise apăsătoare şi neliniştea pusese deja stăpânire pe Vrăciţa cu ochi de cadână străjuiţi de-un mănunchi generos de gene. Ursitoarele, o dăruiseră pe Sveta, nu doar cu harul grăirii, ci, şi cu aceste nestemate şi nu puţini au fost ce-i răpuşi de laserul ochilor săi. Ochii Svetei ştiau să zâmbească-ntr-un fel aparte, magic, dar, şi când fulgerau, trăzneau în încremenire veşnică orice atingeau…

Jasmina întârzia… ceva nu se lega, încă puţin şi-ar fi trebuit să-nceapă pregătirile, gătitul, verificarea tuturor detaliilor, nimic nu trebuia să răsufle, să dea de bănuit sau să fie neglijat… ” Vrăciţă zmintită, unde mi-a fost capul să te las singură… cine ştie ce mai pune la cale, of…. cum de idei nu duce lipsă, cine ştie la ce se mai expune dinamitata, parcă-i atrasă de pericol, oare ce-o-ndeamnă să-i tot deguste izul, freamătul… mă ucizi Jasminooo… ”… Sveta rostogolea gânduri de-a valma şi mângâia cu ochii-i luminoşi, cadranul orologiului atârnat deasupra săculeţelor cu ierburi tainice. Brusc tresării : ” Cafa s-a răcit, ce-ar fi s-o pun la foc şi să adaug un strop de elixir , zăpăcita, cum apare, nici nu vrea s-audă de primenit până ce nu-şi soarbe … mda, apa vie, hai să-i fac hatârul să zic la fel ca ea, altfel iar scot cu cleştele o vorbuliţă şi iar mă plimbă pe mirişti până ce-ncepe a turuii… ”..

În acel moment, de-afară, pătrunseră-n inima odăii, zgomote, sunete ciudate… Nici nu apucase Sveta să-şi iţească jumătate din chip la fereastră şi strigătul Jasminei îi zdruncină timpanele :

- Paradigma şi arhitectonica ta de măgăoaie, cu mine te pui tu, puşlama neinstruită… nah, te-am îmblânzit bubuită ne-ncălecată… cu mine faci tu fiţe bre, cu mineee… Da păcimaşă eşti drago, parcă-ai fi soră cu moa, pfoai, ce nervi nervoşi am… Svetooooo…

- Nu urla, urcă ! Alooo, fără chestia aia fată…

Prea târziu, Jasmina se-opintea deja cu ea pe scări hotărâtă s-o prezinte Svetei…

Câteva minute mai târziu, nimic neobişnuit, uşa gemu strivită-n perete. Jasmina împinse cu putere ” măgăoaia ” torpilându-i o directă cu piciorul stâng de-ai fi zis că-şi dislocă şi glezna şi gambele Svetei ce apucă să se ferească din calea arătării în ultima secundă. O stopase cu-o fentă ce-o amuţi pe Jasmina, doar o fărâmă de minut însă :

-Hopaaa… iştenem sis, surprise, my god, no tulvai… m-am dat naibii, ştim karate, care va să zică, îhîm, razumem… Şta radiş bre, Sveto ? Îţi place ? Ce zici ? Eeee … ? Aşa-i că te-am amuţit ? Ni la ie… zi ceva, spuse Jasmina îndreptându-se vertiginos spre odaie. Apă vie, soro, mi–au ieşit peri albi până-am dresat-o p-asta, căpiata, moamăăă, da şi ce-i murmurai, dacă m-ai fi auzit…

-Îmi închipui, Jasmino… hai, uite-ţi cafa, şezi de-ţi revină şi pune-mă la curent ! N-o lungi, nu e timp !

- Mmmm, bună-i , stai numai să mai sorb câteva-nghiţituri şi să-mi masez glezna, doare şi… nah, în fine, căzui de câteva ori, dar pe final, fii mândră de mine, sunt un geniu,i-am prins şpilul ! Mi-am zis, ori ea, ori eu, ori praf şi pulbere de oscioarele noastre… eeee, auzi, ştii cum o numii, bre, că ştii slăbiciunea mea să dau nume la toate cele… hm ?

- O slăbiciune de-ai avea, n-ar fi bai, dar tu fată eşti chitită pe colecţii…

- Mă laşi ! Iar mă boscorodeşti, nu zâsăşi că nu-i vreme ? Ţi-o prezint pe ” Slobodanka ”… trei sticluţe de licoare am dat pe ea, dar, merită, şi să ştii c-am negociat la sânge, cu Jasmina nu merge cu şălaina, să fie claro !

- Jasmina ! Jasmina…

- Aşa, stai să mai pun o doză, bună cafa, bunăăă… şi-am rezolvat tot, asta ca să mă scuteşti de prea multe întrebări cheie şi să mai ai şi pretenţia să decartez tot, că-s frântă, Vrăciţă-s nu Volvură, mai ostenesc şi eu, ce crezi, da cine să mă creadă… Zalmoxe săracu-n bunătatea lui, că unii, nu dau nume că n-am io chef, şi alţii…

- Clar, în două zile spui, bombăni Sveta zâmbind îmbunată. Jasmina, mi-am făcut griji pentru tine, hai, calmează-te şi zi-mi rogu-te, această motocicletă ultimul răcnet, la ce Doamne nu-mi lua minţile îţi foloseşte ? Auzi la ea… ” Slobodanka”, bine că nu ” Fiara ” că erai în stare, râse Sveta.

- Ce măăă … ? ” Fiara ”, da ce io mă sui pe… Lumineaz-o tu Sfântule Sava, deschide-i mintea spre-nţelegerea descântecelor mele, că nu le poci io suflet paşnic pe toatele…

- Hă, hă … suflet paşnic, Jasmină paşnică, Sveta râdea cu lacrimi…

- Auzi Sveto, ” Eliberatoarea ”, e arma mea ultra-securizato-secretă, azi, şi dacă mă-nfoi io pe jurămintele de mă tot sileşti a le rosi, o păstrez, asta ca să nu mă iei pe moa la mişto, în tragedia mamii ei de răzmeriţă… pfoai, adică io-s Volvura, sunt io precum turbata aia veştejită , sunt io precum stafilococul B hemolitic zgubilitic şi rătăcit de Bresco John, moăăă ?

- Să le rostesc, nu a le rosti…

- În fine, în fine, cum zici tu… har Înţelepciunii sale Vraciul Blajin, că nu mă osândeşti să prăvălesc nazal ca Nana Anna şi dă-lea, d-ale ei de snoabă… să crape fierea-n ea de nu le-nvaţă mecanic, că de-i dă careva dictare, papă tăti articolele nehotărâte, că hotărâtă-i Întunecimea sa numa pe răzbunări şi pe-ntreaga omenire. Soro, vuieşte Împărăţia că şi Vodă ar fi-ntrebat-o : ” Nano, dar toţi vor Ţinuturile tale, toţi… ?!! ” , şi prăpădita , clipocind strategic, că-i expertă dară, : ” Toţi, Vodă, toţi, crede-mă, sunt o victimă, au făcut complot, sunt atât de mişcată… ”… la faza asta Sveto, o lacrimă-i lunecă pe chipui de ceară, mai gângure ceva, îl înmoaie iar şi iar şi până când oare, pe Vodă şi-apoi rânjeşte nesimţirea-ntruchipată, că i-a mers, cunoaştem… ehhh… Scenaristul de-i pune actul I şi actul II pe papirus e Bresco, te-ai prins… la actul III se descurcă , deh, se joacă la scenă încinsă… iartă-mă Zami, io repet numa ce se-aude, n-am scos-o eu din raniţă..

-Zami ?

- Zalmoxe soro, că Mare-i mila şi-nţelegerea Lui pentru sufletu-mi obidit nu ca…

- Unde-ai auzit şi-astea, hm ? Lulonna ? Pajul ei, cine, zici ?

- Nooo, aia spălăcită i-a povestit Vrăjitoarei Mavo şi asta cum nu poate să nu se ţină de transmisii, nah, am interceptat, acu să fim serioase, eu nu cred, poate un vis de-al Volburei, Vodă e totuşi Vodă, eu aşa zic, nu-şi permite să coboare la nivelul Turbatei, printre bălării şi scaieţi, ce buba mării grizonate !

- Mda, chiar că-i o prostie, că bine zici, dacă se zvonea de Bresco, mai da, că ăluia-i cam flutură izmenele… Aşa le ia Zami-al tău ţiglele de pe acoperiş la unii şi-i răvăceşte de nu mai ştiu ce fac, că de-ar ştii, ar cumpănii şi n-ar da cu copita-n răboaje şi cu labele-n stânga şi-n dreapta după cum i se năzăre Volvurei, concluzionă Vrăciţa Sveta.

- Ba să-avem pardon, nu Zami ! Ghemonii, Tartorii la care slujeşte smochinita cu pretenţii de frajedă curtezană… aha, să nu uit, mai sunt două ore. Schimb costumaţia.

- De ce ?…

- Să vezi, am instruit-o pe ” Slobodanka ” pe mai toate cărările, că vrui să exersez şi neşte fente, salturi, ce ştii tu, şi cum goneam eu pe cărările şi ungherele-mpărăţiei, era să dau peste desfrânatul ăla de bursuc, ba nu, ipochimenul ăla de sconcs Cireşel, era la o crâşmă dosnică cu Leny, cu spălăcita, nu aia cu zvonurile, ailaltă, aia de-şi fâlfâie zulufii de amar de vreme şi tot dijiaba, şi cu Hadryan Buju Sereistovici. La altă masă, lăturalnică, bineînţeles că l-am dibuit şi pe Profesorul ăla… mârlanul de serveşte la două-mpărăţii şi-l zminteşte pe Vodă de zloţi, că cică el e Străjer, e ca buba neagră, aia e. Bine că nu le dărâmai masa, am sărit deasupra turmei, n-au observat că-s io, era în costum, ţi-l arăt, dară. Am proţăpit-o pe Slobodanka-n zidul crâşmei şi…

Sveta asculta atentă. Jasmina depăna discuţia surprinsă şi se-avântă la alt trabuc… Devenise interesant. Nu o întrerupse pe Vrăciţa cu ochi de veveriţă, totul prindea contur, doar că Jasmina încă nu ştia ce-avea să mai urmeze, acolo, la Bal. Sveta era îngrijorată ştiind-o imprevizibilă, de durere, de furie, căci toate se vor petrece sub ochii lor, îi era teamă ca Jasmina să nu facă fărâme tot… trebuie să se stăpânească, trebuie !

O bubuitură puternică le distrase din meditaţie. Sveta deschise uşa :

- Da, vă rog … pe cine căutaţi ?… auzi, Jasmina din odaia cealaltă.

- Pe Jasmina, pe tine… credeam că sunt aşteptat, tună o voce pătrunzătoare şi-un surâs îi miji de sub chipiul de partizan.

- Un moment, spuse Sveta neîncrezătoare… Jasmina, te caută, mă rog ne caută un… tâlhar, unul îmbrăcat ca oştenii Dragonului, zice că-i aşteptat…

Jasmina sări sprintenă şi se proţăpi în faţa uşii, o smuci pe Sveta-ntr-o parte…

- Moaamăăăă….. Arkan, Arkan al Tigrilor, paramilitarul, să mă binecuvânteze vreun Sfânt Arhanghel … el e…

În acel moment, ” Arkan ” dădu cu privirea-i zâmbitoare de … ” Slobodanka ” şi se porni pe-un răs de-ai fi zis că e cea mai fericită zi. Sveta şi Jasmina se priviră scurt. Jasminei îi părea cunoscut zâmbetul liniştitor şi ceva-i tresări familiar, parcă şi vocea aducea … Sveta scruta spatele ostaşului partizan cu interes ” hm, pare instruit tipul, bine conturat şi-nfipt… să fie vreun spion… aflu eu… are şi trăsături frumoase, interesant… ”… Deodată, faţa Jasminei se lumină :

- Cerbere, tu eşti… tu eşti Arkan, ahaaaaa….

- Eu !

- Sveto, el e…

-Am auzit, să intre !

- Am adus răvaş de la Vraciul Înţelept ! Să vă pun la curent, apoi întrebări, doar dacă aveţi. Să vă văd costumaţiile şi mai am ceva pentru Jasmina, un mesaj de la altcineva.

- Da cine eşti tu, să ne vezi costumaţiile, alooo… unde te trezeşti stimabile ? Nu-ţi permit !

Sveta nu era deloc înfuriată, doar hotărâtă să păstreze distanţa, sau ierarhia… Jasmina desfăcu papirusul primit, citi, apoi arse tot. În mână avea o mică floricică de colţ. O zâmbi cum numai ea ştia, apoi o furişă pe neobservate-n rucsacu-i numai zdrenţe.

- Ştii prea bine cine sunt, Sveta, cum suntem cel puţin pe picior de egalitate, nu văd rostul tonului…

Jasmina interveni :

- No hai să vă comunic : Volbura Turbată va fi ” Curtezană ”, Profesorul, aşa cum am intuit, ” Aviator ”, John Bresco … ţineţi-vă bine, va veni costumat în ” Procuror ”, am mai aflat că Leny e ” Balerină ”, Hadryan Buju Sereistovici va fi ” Mata Hari ”, sconcsul, libidinosul Cireşel, costumat în Streaper, pajul Volvurei e ” Prinţ ”, restul, fraţilor, acolo, ne dumirim noi şi ne anunţăm, avem consemnul…

În timp ce Arkan nota, Sveta medita dar râzând cu poftă:

- Jasmino, Jasmino… numai tu ai ” chitit ” costumaţiile ălora…

- Euuuu, hai mă…. tot euuuu…? Fie, deci eu n-am nici o vină-n lume, eu doar am lansat pe ici, pe colo, pe dincolo… dacă fraierii care-s fraieri au pus botul şi plevuşca a muşcat, io-s ghiavoliţă, bre, euuu…?

- Tu ! Cine alta, se-auzi vocea Cerberului. Una-i Jasmina de nu se ştie potoli şi sburătoreşte pe unde n-are ce căta, dar… cauza fiind nobilă, o iertăm, ultima dată !

- Ultima dată… bine că mă boscorodeşti şi tu…. nu mai vorbesc cu voi, punct. Mă duc să mă primenesc, nah ! Rămâneţi voi aci şi goliţi carafa de cafă, boscorodiţi cât vă ţin baierele, nu-mi pasă, nesuferiţilor ! Punct. Punct. Punct.

Jasmina trânti uşa odăii şi îşi văzu de costumaţie. Timpul rămas l-a folosit cu îndeletnicirile-i secrete, verifică aparatul, trimise un alt răvaş celuilalt Stăpân, ieşi apoi din odaie şi aruncă Svetei :

-Măreţia ta nu se îmbracă ?

Vrăciţa Sveta privea uimită. Jasmina, doar se auzea, în faţa ei, era un veritabil pilot de F1, toată numai piele chihlimbarie, cască, lanţuri, acareturi şi accesorii…. Jasmina se porni mândră :

- M-am decis, cum termin cu Volvura şi tâmpiţeii ce altceva nu cunosc, decât să-i ciugulească din palmă şi să facă sluj pe sub pregurile ei, gata, mă-nscriu la Daytona, ca să fiu sinceră, m-am înscris deja, felicitaţi-mă, primul meu circuit va fi cel de la Cartagena , nu admit absenţe, vă intitulez galeria moa, but, i am sorry, ti ne znas sve, Sveto…

- Aaaaa… Arkane, ce zice, ce zice ..? Să-mi traducă cineva ce vrea, că asta vorbeşte-n enşpe mii de dialecte..

- Zice că mai are de zis, zâmbi Arkan, timp în care Jasmina se sprijini afectată de ” Slobodanka ”, luă o poză de zile mari şi-şi continuă tirada nestingherită :

- Priviţi-mă, uimiţi-vă şi băgaţi la mansardă băieţi, puşlamaua moa, e dotată bre : motor cu trei cilindrii în turaţii medii, special şi-anumit pentru circuite virajate, because, pe-ale drepte mă plicti, and, suspensie Kayaba… evident, am făcut o firavă ajustare de întărire pe faţă, asta ca să reduc plonjarea furcii faţă de la transferul violent de greutate, aşa, are o propulsie excelent adaptată şerpuirilor şi vertijurilor la care mă-ncumet, superstabilă, superechilibrată, superreglaj, nu vibrează la turaţiile turbo-dinamitate, pneuri superaderente la trasee umede sau accidentate, supersport. Să vă descriu caracteristicile…

Sveta clipea des, contrariată, Cerberul surâdea calm, cunoştea slăbiciunea Jasminei pentru motoare şi curse, deşi, nu se aşteptase ca aceasta să se arunce pe Circuite…

- Fată dragă, oricum n-am priceput nimic, Vrăciţă pilot moto, Zami-al tău ştie ? Doamne, cine ma-nhăitat cu asemenea făptură, asta-mi mai lipsea, spitalizări şi schimbări de pneuri, auzi la ea, stimabila, galeria dumneaei, eu, Sveta…

- Galerie , pentru onor alinierea, zâceţi pentru-nceput : ” niko kao ti, Jasmina je number one, Jasmina je .. ”

- Sandokan, mormăii Sveta-ncruntată

- Pfff… Sandokan.. mi-ai stricat şi cheful, ce dracu, ce-are sula cu prefectura soro ?

- Jasmina ! Nu-ţi permit ! Revizuieşte-ţi limbajul, e lun Domn de faţă !

- Ăsta-i Arkan carele mă ştiază sis, un văzuşi matale domni pe-acilea, hm ?

- Dosta ! Sveto, treci şi te-mbracă, Jasmina, du hardughia jos, hai zoriţi Vrăciţelor, hai, hai, hai .. zise Cerberul hohotind, amuzat foarte de rotirile Jasminei în jurul măgăoaiei şi dilemele Svetei, pe care nimeni nu catadicsea s-o dumirească, ce şi cum cu detaliile tehnice.

- Iar dai ordine, stimabile ? Tu n-o vezi pe-asta de ce-i în stare ?

- Sveto, am spus dosta ! Nu te mai fandosi de parcă-ai fi perfecţiunea-ntruchipată, ştim amândoi prea bine, ce-ţi poate capul… spuse Cerberul insinuant dar cu un ton de-ar fi îngheţat şi apa-n fierbere.

- Hopaaa… ziceţi-mi şi mie, hai nu fiţi, eu vă zuc tot, se văicări Jasmina, plesnind de curiozitate.

- Zici tot pe dracu ghem, spuse Cerberul ! Hai, gata !

Sveta se-ndreptă spre odaia cealaltă, Jasmina o luă-n primire pe ” Slobodanka ” şi coborâse deja. ” Arkan ” profită de momentul de linişte şi-l sună pe Taliban, pentru ultimele discuţii. Află că Talibanul avea să vină costumat în Călugăr. Cerberul sorbea din cafă, amuzat de suduielile Jasminei… dinspre fereastră răzbăteau patalamalele acesteia la adresa niminiciei întregului univers al Întuncaţilor. În odaia alăturată, Sveta făcea ultimele retuşuri, se costumase-n Vulpea Şireată.

………………………………………………………………………………………………….

John Bresco se admira-n faţa oglinzii, apoi decise să mai adauge un jet de parfum franţuzesc, primit de la Nana Anna cu mult timp în urmă. ” Are gusturi, Nana, m-a răvăşit cu dichisurile ei, de n-ar fi aşa turbată… încă-i arătoasă, ehhh … ”. Telefonul îl trezi din visări :

- John, sper că eşti Domn, nu vii ca o paparudă la Bal, te-ai costumat ?, întrebă Nana Anna scuturându-şi pletele înfoiate măciucă. Brusc, scoase un ţipăt. I se rupsese una din gheruţele-i vineţii ca şi buzele.

- Ce-i, Anno ? Ceai mai păţit, hmmmm.. ?

- Pe dracu-am păţit, John, orele trec şi încă n-am fost la Vrăjitoarea Mătrăguna, să-mi dea sipetul cu licoare, mai am de făcut manichiura, să mă fardez… nu mă ţine ! Te-am sunat numa să te avertizez, fără scene, n-am chef, nici timp de geloziile tale, vous comprenez ? L-am contactat pe Paj, a dosit împreună cu amărâta aia de Jana toate zapisurile, Vodă nu va afla nimic, tout est arrange, je suis expert, est un genie… în altă ordine de idei, ne vedem acolo . J espere que vous avez sciemment ! Altfel…

- Altfel ce, Nano ? Ce te-ai zburlit acum ? Sunt spilcuit cum mă pofteşti, am cheltuit o căruţă de bani s-o-mbunez pe consoartă să-mi netezească ţinuta, sunt costumat ” Procuror ”, Anno, şi tu, te-ai căşunat pe mine … Fac sacrificii, copiii m-ar renega dar de mine depind, asta mă scoate-n stradă de două ori pe săptămână şi-a pus ţaţele să mă urmărească, Nano, măcar tu, înţelege-mă… Parfumul tău Anno, Martellul tău, gheruţele tale pe spinarea mea… pentru astea fac orice, orice… numa să fie conform legii, că legea o faultez io cum oi ştii…

- John, taci ! Ce-mi vorbeşti mie de aia a ta, nu mă priveşte, ai vrut ibovnică, descurcă-te ! Pe mine mă ai cât ştii să mă preţuieşti, nu ca Zmăul de mă scobora la nivelul ţărăncilor alea proastem, că-mi vine să urlu cum îmi amintesc ce mizerii mi-a făcut, de miru Împărăţiei am fost, dar… una e Nana Anna, tu ştii John şinie mi-s io ! Mă voi răzbuna ! Toţi au să-mi plătească, mai ales prăpăditele alea, că nici ţoale ca lumea n-au. Vrăciţele … e, hei, John, pe alea le distrug financiar apoi le scot din Împărăţie, nişte sărăntoace, proastele dracului, nesimţitele..

- Nano, nu vorbi cu păcat, le-am făcut împreună destule, le-om mai face, da iar şio iar, ia şi tu o pauză, ce naiba..

- Pauză ? Eşti incoştient şi iresponsabil Bresco ! Le vreau moarte pe Scufiţa Roşie şi pe Partizanca aia cu tupeu , înţelegi ? John, au revoir !

- Sara bună, Nano… mi-e dor de..

- Slăbeşte-mă, John, avem treabă !

Volbura trânti înciudată telefonul şi se năpusti pe grămezile de dosare aşezate pe birou. Numai de n-ar afla târgul că le ţine acasă, sub control. Vodă, nici atât, ce ştia el despre astea, tot cu John le-ncâlcea şi descâlcea pe toate … ” Ce-i al lui, e-al lui e dibaci bătrânul… ”, le tălmăcea al naibii de bine, banii curgeau gârlă. Vodă s-ar plictisi după ce-ar răsfoi două pagini. Pe asta şi mizau, pe lipsa de răbdare şi neatenţia ce-o manifesta Vodă.

” Numai de-ar rămâne, el Vodă pe scaunul Împărăţiei, altul mai fraier, nu găsesc… ”, medita Volbura Nana Anna. Apoi se-ncruntă şi rânjetu-i pieri de pe chipui schimonosit de multele calcule, nelinişti şi frământări : ” Oare, Vodă în ce s-o costuma ? Să sperăm că nu se-avântă la gâtul lui sclifositele alea agramate şi prăfuite… asta mi-ar lipsi, concurenţa ţărăncilor de la Curte, idioatele ! ”

Costumul de Curtezană al Volvurei gemu până şi el când aceasta se puse pe râs… ” O să vedeţi voi toţi şinie mi-s io ! Io mi-s Nana, vă distrug pe toţi, ţărani prăpădiţi ! Am bani să-i îngop cu lopata… da mai bine vă vând pe voi, amărâţilor ! Una-i Anna… aflaţi voi şinie mi-s io ”…

Deasupra Împărăţiei Întunecate, nori grei şi-un fum înecăcios formaseră o pâclă densă. Se-apropia ora la care Balul avea să-nceapă !

- va urma -

Sibilla

P.S. Orice asemănare cu realitatea, evident, e rodul imaginaţiei Cititorului !

]]> http://horika.wordpress.com/2009/03/19/leacuri-pentru-raceala/ Thu, 19 Mar 2009 19:11:18 +0000 horika http://horika.wordpress.com/2009/03/19/leacuri-pentru-raceala/ http://sfinx777.wordpress.com/2009/03/15/jasmina/ Sun, 15 Mar 2009 16:35:55 +0000 Sibilla http://sfinx777.wordpress.com/2009/03/15/jasmina/

Jasmina…

” Copacii sunt efortul nesfârşit al Pământului de a vorbi cu cerul. ”
” Licuricii spuneau stelelor: “Învăţaţii afirmă că lumina voastră se va stinge odată”. Stelele n-au răspuns. ”
” Am inchis uşile camerei ca să nu intre greşeala. Atunci adevărul m-a întrebat: Eu pe unde voi intra? ”
” Bazinul se umple cu apă, focul se aprinde cu foc, iar sufletul cuiva se modelează datorită sufletului altcuiva. ”

( Rabindranath Tagore )

The First Jasmines

by Rabindranath Tagore
(This poem is from The Crescent Moon by Tagore)

AH, these jasmines, these white jasmines!
I seem to remember the first day when I filled my hands
with these jasmines, these white jasmines.
I have loved the sunlight, the sky and the green earth;
I have heard the liquid murmur of the river
through the darkness of midnight;
Autumn sunsets have come to me at the bend of the road
in the lonely waste, like a bride raising her veil
to accept her lover.
Yet my memory is still sweet with the first white jasmines
that I held in my hands when I was a child.
Many a glad day has come in my life,
and I have laughed with merrymakers on festival nights.
On grey mornings of rain
I have crooned many an idle song.
I have worn round my neck the evening wreath of
BAKULAS woven by the hand of love.
Yet my heart is sweet with the memory of the first fresh jasmines
that filled my hands when I was a child.

Iasomia, floarea care alungă stresul şi încurajează iubirea

Doamna florilor parfumate, iasomia (Jasminum officinale) tronează regeşte în luna mai, oferind feerie, linişte, iubire, prin splendoarea florilor şi prin fineţea aromei îmbătătoare. Iasomia, floarea de parfum atît de mult îndrăgită de femei, are efecte pozitive şi asupra sănătăţii. Florile iasomiei sînt utilizate sub formă de ceai, macerate în ulei sau extract alcoolic.

Arbust exotic, originar din Caucaz, rezistent la ger, tufele de iasomie înflorită te trimit într-o altă lume atunci cînd aroma lor te înconjoară cu blîndeţe. Arbustul cu flori albe puternic mirositoare mai este numit şi iasmine sau lămîiţă. În India, unde este numită şi “regina florilor”, iasomia este considerată un remediu pentru împlinirea spirituală.

Din florile de iasomie se extrage un ulei esenţial foarte scump. Aceasta deoarece este nevoie de aproape 1.000 kg de flori proaspete pentru a obţine 1 kg de esenţă. Dar efectele sale asupra organismului uman merită investiţia.

Jasmina – floare de iasomie

Iasomia alungă stresul şi deprimarea, relaxează şi redă încrederea în forţele proprii. Are efecte benefice asupra sistemului nervos, alungînd anxietatea, depresia, oboseala nervoasă, eliminînd spaimele. Ajută la stimularea creativităţii, la exprimarea artistică, sporind intuiţia. Creează un efect de euforie şi naşte încredere şi iubire.

Alături de uleiul eteric, florile de iasomie mai conţin acetat benzilic, linalcool, alcool benzilic, indol, iasmon, substanţe care dau extractului din aceste flori şi proprietăţi afrodisiace.

Sursa : www.evenimentul.ro

Tablou mioritic – Jasmina…

corola chihlimbarului trupului meu, te caută, te-mbată, te… iartă…

muguri vii de Lumină din rouă, petale de-argint pe-o şoaptă înaltă,

te-nvăluie albe descântece-n taine, parfum de jasmină te-ntoarnă,

de tine-nspre mine să-alergi… de frâng Cerul, ploaia-n licăr, ne-adoarmă…

Vraci să-mi fii, atinge-mi murmurul magic al nopţilor reci cu aripa,

voi sorbi rugul tău bob cu bob, tu, te-nfruptă din lujer Miracol, mă ţipă…

Sibilla

The Red Jasmin… vracii din India o foloseau pentru prepararea elixirului cu şoapte tainice, sunt recunoscute efectele benefice : tămăduire, stimulent, izvor descătuşat al unor energii pozitive… dincolo de-a fi ornament, leac ori parfum, Jasmin, rămâne mereu o… taină ! O şoaptă misterioasă a Pământului către Cer, mereu o aripă, aripa cealaltă…

Sibilla

imagini preluate de pe google.ro

Andre Rieu – youtube

citate preluate de pe www.citapedia.ro

VRĂCIŢELE – IV

- ficţiune -

În zorii zilei umătoare, cele două Vrăciţe se aflau la Locul Tainic. Studiau parte din dosarele subtilizate de Vrăciţa Lina cu mulţi ani în urmă.

Vrăciţa Jasmina nota pe-un papirus esenţialul, mesajul trebuia să ajungă urgent la Stăpân, iar Sveta nu prea avea tragere de inimă. Filă după filă urma a fi citită, apoi extras un rezumat şi-abia-n cele din urmă se nota pe papirusul cu sigiliu ultra-secret, doar răspunsuri scurte, directe la-ntrebările Stăpânului .

Jasmina sorbise deja tot conţinutul carafei cu elixir misterios şi concentrându-se pe notiţe sporovăia de zor :

- În acel moment, arma secretă cu laser fiind declanşată, Cerul s-a albit făcându-se ziuă, ca-n amiza mare. Dealul s-a despicat în două, 7 tancuri ruseşti s-au înroşit, muniţia a explodat, tancurile s-au pulverizat în miliarde de bucăţi . Era cea mai tare armă de infanterie folosită la acea oră pe pământ. De-acea francezii, germanii, erau interesaţi de zona ce până atunci era de viu interes doar pentru comorile ce-adăposteau aurul dacic.

Adicătelea soro, aliajul francezilor ne făcea cu ochiul, dar, târgul era riscant, pricepuşi ?

Sveta , plictisită :

-Laserul cu dioxid de carbon construit de profesorul Agirbiceanu in 1957…la jumatate de putere si nefocalizat a gaurit o caramida refractară. Notează la punctul 11… şi cu asta am trecut la următorul punct. Facem o pauză, Jasmino ?

- O, daaaa, trag o petardă cât ne hotărâm ce costume îmbrăcăm la Bal. Ai vreo idee ?

Sveta privea în gol … dusă pe gânduri nici nu observă cum trecură încă două ceasuri, cu doar două pauze scurte solicitate de enervanta Jasmina. Aceasta din urmă era fericită, raportul fusese întocmit, sigilat. Porumbelul avea să-l transporte pregătit de Vrăciţa Lina pentru drum. O dimineaţă fructuoasă…

……………………………………………………………………………………………

Era aproape miază-zi, când telefonul Volvurei Turbate începu să sune lugubru. Aceasta, ca de obicei, chinuită de spondiloza zmintită, cu-n rictus hidos ce-i arăta adevărata faţă a miezului , se ridică ţâfnoasă din fotoliul vrăjitoresc şi tună :

- Da ! Eu sunt, Nana Anna !

La celălalt capăt al firului, John Bresco,într-o stare de euforie se porni :

- Nano, Anno, rezolvat ! Vodă a semnat tot, ştii, am folosit metoda aia a mea ce nu dă greş ! Am făcut în aşa fel încât tot ce i-am strecurat sub nas să fie-n două file, le-am îndoit, a citit fraierul doar ce scrie pe ultima filă şi-a semnat, prima am înlocuit-o ulterior, asta cu fiecare din chestie în parte, că doar io mi-s Bresco, Nano, mă ştii ! În tot timpul ăsta l-am ţinut de vorbă, pe subiecte de-l rod tare la ora asta… Ale tale sunt în regulă, numai s-o faci atentă pe Jana să le pună la seif iar pe cele semnate de mine, în cufărul cu 4 lacăte, Nano ! Vin pe la tine ?

- John, mă simt ca dracu ! N-am dormit întreaga noapte ! Şi deseară e Balul, tu n-ai altă treabă ? Eventual să-ţi duci la careva costumaţia, arăţi ca Iula Năroadă, John, aia a ta te neglijează, toate ţoalele tale-s şifonate, mototolite, ce naiba John… Pune picioru-n prag !

- Nano… nebuna e pe fir, mi-a trântit iar ţoalele-n valiză şi le-a aruncat pe scări, cică să duc ţoalele la tine… E he… nu că n-aş vrea io, Nano, nu că mi-ar displace…

- John , te-ai tîmpit ! Ce-o să zică lumea, târgul ? Să mă fac io de miru lumii ? Io, Nana Anna ?…

John începu să cânte-n receptor … Nana Anna, mai întâi ascultă, apoi zâmbind,se porni pe horocăit împreună cu veştejitul Cavaler de Plumb, astfel vocile piţigăiate se-mpletiră-n doinire … :

” Mă vorbeşte lumea-n sat,

C-am să-mi fac mare păcat,

Nu mi-i frică dă păcat,

Nici , Doamne că-i însurat …

Da tu nu mai ştii ce vrei,

nu mă laşi, nici nu mă iei,

au, dacă, mâine aş muri,

tot cu Nana m-aş iubiiiiiii …. ”

După ce-şi făcură damblaua, Nana Anna îşi aminti brusc :

- John… ascultă, n-am avut de lucru azi noapte, am zis să dorm la moşie, am mers după cocoşeii ăia, ştii, pentru dările la Regat, că m-am săturat şi de pretenţiile ălora, dar, în loc să mă-ntorc la Palat, am rămas la conac, n-aş mai fii rămas … Sunt speriată, John ! Toată noaptea a stat în faţa conacului o maşină cu geamuri fumurii, farurile aprinse, băteau drept în ferestrele din faţa conacului meu . După ce-am pândit vreo două ore, l-am sunat pe covaciu ăla de Vodă şi mi-o trimis pe cineva, ăla a dispărut însă…

- Nano, taci ! Taci dracu şi nu mai ţipa ! Dacă află Vodă şi ne dovedeşte că jucăm la două capete, nu rămâne oscior din noi, şi din tot neamu nostru … mă trec fiori reci…

- Auzi, John, proasta aia, Jasmina e singura care-l poate determina să caşte ochii pă noi, el… da mă laşi John, Vodă nici Zapis n-are ca noi doi, îl fraierim noi cumva… văd io, ţăranca aia de Vrăciţă trebuie să dispară din Împărăţie, proasta aia !

- Nano, Nano… şi ţi-am spus să n-o stârneşti… şi dacă n-o fii proastă, dacă are ceva la mână, cine ştie ce şi cum, o ştiu de mult timp, nu-i de glumă cu neamu ei dă Vraci şi Vrăciţe… Îs zvonuri prin Împărăţie că n-ar fi baş nima-n pociacă, că s-ar trage din nemoşagu unor Vraci de la Regat, Anno ! Io zâc să fim cu băgare dă samă…

- John ! Şi eu ţ-am spus dă mii dă ori ! Ce naiba nu-nţălejeţi… je vous soulignes : Io mi-s Anna, Nana Anna ! O să vadă toţi şinie mi-s io !… Vous avez compris?

- Bun, Nano, numa tu ştii ce zâci… ne vedem dăsară la Bal, zise John Bresco, sătul de răcnetele Volvurei.

- Bine, John , da să ştii, deseară vreau primul dans cu Vodă, tu , te descurci… Vezi de Cireşel, i-ai zis că nu are voie să pună gura pe butelcile cu vin ? Dacă mişcă, îl trimet acasă, John ! Oricum e acolo numai pentru că am nevoie să-mi ducă răvaşele alea, altfel …

- Da, Nano, i-am zis !

John Bresco închise şi rămase tâmp cu privirea pe picioarele desşirate ale Lulonnei, venită cu trebi… ” sfirijită-i, Doamne şi-asta, parcă-i pe moarte, aşa arată, da nu-mi iese din cuvânt, ce-i al ei, i-al ei.. ”, gândi John. Se-ntrună la muncă, dădu indicaţii precise Lulonnei, apoi demarând spre cuib, opri-n drum să ia flori, s-o-mbuneze pe consoartă, doar s-o-ndura de ţoalele sale.

Nana Anna, înroşi telefonul, mai urlă la câţiva lachei, mai zguduii câteva uşi de pereţi, o muştrului şi pe Jana, cât să le intre tuturor în cap cine-i Zbiru, la cine-i pâinea şi cuţitul în mână. Obosită şi cu-o migrenă cumplită ce-i cam dădea de furcă de-un timp încoace, ieşi, demară-n draci spre Palatul ei, al ei, totul era al ei… Pe drum gândi că n-ar fi rău să-şi anunţe venire la Regat la câţiva dregători, în următoarele zile. Deja mintea ei era fixată pe calcule, iar avea de distribuit cocoşei, trebuia să-i drămiască cu cap, să nu risipească orzul pe găşte, iar Vodă nu avea cum să afle de asta. Nu va trimite soli, nu va vorbi cu Bresco, se va duce ea, cu Pajul. Ar fi avut nevoie mare de-un Sfetnic, dar nu mai avea încredere în nimeni, nu găsise pe nimeni destul de perfect, iar ea nu tolera slabiciunile. Goni tot calculând. Bolidul trecu-n viteză pe lângă muritori, ignorând până şi uliţele prăfuite. Nici nu observă că pe una din uliţe treceau Jasmina şi Sveta însoţite de-un personaj misterios. Le văzu însă Leny, care, primul lucru pe care-l făcu, o anunţă pe Didyna, aceasta avea s-o anunţe pe Volvura Turbată, curând.

………………………………………………………….

La Palatul de Sidef, Jasmina proba costumaţia. Sveta, cu ochi critici, nu se mai putu abţine :

- Nici Bresco nu te va recunoaşte, soro, numai să nu te pună Aghiuţă să-ncepi să sporovăieşti ruseşte… Maica Domnului, ce să mă mai fac eu cu tine, că zăludă mai eşti !

- Sveto, nu cârti şi nu cobi, sunt miştoacă, dară nu m-oi pune să-i recit lui John , Esenin, Zamolxe să mă ierte, l-oi înghesui numa de-un dans două, cât să-i distrag atenţiunile de la Cerber, de la… ştii tu … Auzi, dă şi tu un rucsac mai acătări, că te ştiu cu pretenţii, să nu-mi scoţi apoi că n-am fost atentă la detalii..

- Jasmino, rucsacul tău jerpelit nici nu dă bine cu costumaţia, apropo, îţi şade tare bine deghizată-n curtezană, te prinde culoarea chihlimbarului, dă cu pomadă, şi sper , ba nu te implor, nu lua petardele alea cu tine, ai să mă ucizi, Jasmino !

- Lasă, lasă … nici Belzebut nu va ştii când am să fumeg şi-apoi sunt de folos la chimir, mai mituiesc un străjer, doi, să-l servesc pe libidinosul ăla de Cireşel, petardele sunt utile, recunoşti ?

- Eşti incorigibilă, enervanto ! De parcă nu te-aş ştii, eşti capabilă să-l corupi şi pe Vodă, doar că el nu are-n obicei. Lina şi Mara le-au anunţat pe celelate Vrăciţe să-şi vadă de descântece ca şi cum totul e ca de obicei ? Cerberul vine, e la curent cu tot planul ? I-ai zis să se costumeze ? Ai primit aparatura aia, e dosită bine ? Arcaşul va fi la braţul meu sau al tău, hm ? Mogâldeaţo, cu cine vorbesc eu ? … Sveta se opri… Jasmina cânta :

” dodă fă-mi lângă cin loc,

lai, lai, lai, lai, lai, la ,

c-aş intra şi eu în joc,

lai, lai, lai, lai, lai, la,

aş juca da nu ştiu bine,

lai, lai, lai, lai, lai, lai,

m-aş lăsa da mi-e ruşine,

lai, lai, lai, lai, la, la …

vino, dodă să te joc,

pă sub mână să te-ntorc… ”

- Fatăăă … zmintito, opreşte soro !

- Nu poci, Sveto, m-a luat cu-un dor de ducă, pfff… numai când mă gândesc că numai muzikă d-asta va zbârnâi tăt balul… Poate totuşi nu l-au pogodit numai pe Hadrian Buju Sereistovici să ne zgândere timpanele…

- Păi nu eşti atentă, vin să cânte şi lăutarii din ograda Machidonului, e şi Barbu Lăutaru, mai e şi-o surpriză, aşa se fălea Volvura smochinită prin târg.

- Sveto, asta-i în stare să scoată doi pumni de cocoşei la interval să aducă tăţi decedaţii pentru impresie, snoabă şi chicită pe impresiuni cum o ştiază tăt boboru, parc-o văz, soro, costumată-n Împărăteasă panarama ofilită, valsând pe acorduri Vivaldi cu Bresco, genele-i clipocind spre Vodă şi cu gândul la… bursă !

- Hă. Hă … eşti dată-n busuioc, Jasmino, zi-i drept, pierdu mult ? De-aceea e cătrănită printre multe alte cele … ?

- Pierdu cretina, da nu-i purta Măreţia Ta de grijă, asta recuperează şi din piatră seacă şi ultimul bănuţ. Are ea alte bube-n capul ăla ghemonesc… he, he, să nu fie nimeni în pielicia ei când s-o porni totul la vale… Ştii că nici măcar în Valea Blestemată nu-i dorită ? S-au cam săturat toţi de toanele, ifosele, zărnăiturile cocoşeilor ei şi de ura şi umilinţa ce le revarsă pe tot ce-atinge … e posedată, Sveto, să crezi ce spun, prea multe suflete neprihănite o bântuie noapte-n somn, se-aude că insomniile şi le tratează cu aripi de peşte, cenuşă şi unghii de morţi, cică are sipetul la ea în permanenţă c-a fost pe la Vrăjitoarea Mătrăguna de curând, să-i facă plinul şi să-i întărească puterile, e slăbită, deh …

- Păi eu ştiu că merge periodic pe la Stăreţia aia să se roage, să bată mătănii şi să plătească acatiste la inamici şi tot ce-i şede-n cale, dar lumea vorbeşte multe..

- Vrăjitoarea Mătrăguna nu minte, de când i-am salvat pisica de la înec îmi spune ce-o-ntreb, Sveto . O vizitează, nu mint.

-Tu nu minţi, Jasmino, da-ţi plac ţie broderiile şi-nfloriturile, fi-ţi-ar tradiţiile… uite-n ce hal mă ispiteşti Vrăciţă zăpăcită ce eşti, că-ncep s-o iau pe mirişti ca tine… Mai citeşte şi tu ceva mai acătări, cultivă-te soro, lasă Leacurile, Descântecele şi Ritualurile că eşti maestră, fă şi altceva, spuse Sveta încruntându-se.

- Pardon, pardon… Cerberul mi-a dăruit Camus, da n-am chef nici de asta, cică ” Reflecţii asupra pedepsei cu moartea ”, nah, de parcă io nu-s hotărâtă pe frunzuliţele de stejar scrieri şi cetiri, reflecţii-mi lipsesc mie…

- Aoleoooo … a înebunit Cerberul, cine l-a pus să dea pe mâna ta asta, tocmai asta, îl desfinţez, e inconştient, Dumnezeule, asta mai lipsea !

- Ho, Sveto, ho… N-apucai să studiez papirusul ăla. Am aprofundat altceva…

- Ce ? Zii !

- Zic ! ” Istoria crimei şi a ripostei la crimă ” şi ” Psihologia crimei ” şi ..

- Destul ! E clar …

- Sveto, nu mă subestima. Nimeni nu trebuie să moară, nimeni ! Doar să plătească şi să se oprească, atât ! Altfel … Descântecul cu Apă Vie şi iau legătura cu Stăpânul celălalt !

- Ştiu.

- Bun. Duvănim şi noi ceva soro, pui de-o cafă ? Am adus ierburile sacre, so descântăm întâi…

- Ultima Jasmino, orele trec, va trebui să fim pregătite la primirea Semnalului Judelui de Argint, ştii bine…

- Mai bine dă Licoarea Magică la mine, eu jumate, tu jumate… nu-i bun, tu două guri, restul eu, să fiu paşnică şi zâmbitoare… Hai !

Jasmina căzu iar pe gânduri, Deodată, pufni în răs. Sveta atentă la carafa cu ierburile clocotind deja, sări-n lături ca arsă … :

- Ce-ai fă ?… Ţi-au virusat mansarda, eşti mânată de duhuri, ce-ţi veni făptură ?

- Svetoooo … Acu mi-adusăi aminte, soro. Vine şi Profesorul la Bal, presimt , costumat în Aviator, şi bineînţeles paraşutele alea platinate de la Curtea-mpărăţiei vor fâlfâii-n jurul lui afectate şi zău nu-s convinsă de m-oi putea opri din râs şi-apoi tare-s curioasă cum se costumează John Bresco… hă, hă… Oare cine fi-va Bufonul ? Hm ? …

- Iart-o, Zamolxe, că-i a Ta… zise Sveta.

- va urma -

Sibilla

P.S. Orice asemănare cu realitatea e doar rodul imaginaţiei Cititorului !

Mereu când ajung spre sfârşitul unei cărţi devin trist. Mi-e greu să mă despart de acele ore pe care le petrec cu o carte, aruncându-mi probleme într-un colţ al camerei şi savurând tomul din mână.
Dar toate lucrurile au un început şi un sfârşit. La fel stau lucrurile şi cu EXPEDIŢIA.
Am aşteptat un an de zile lansarea ei şi iată că în doar 4 zile am devorat-o!
Se spune că, uneori, când e vorba de o serie sau de un autor debutant, scriitorul capătă experienţă pe parcurs sau că îşi pierde stilul.
În cazul lui Angie Sage a fost ceva asemănător, dar într-un sens bun. Autoarea nu şi-a mai centralizat acţiunea pe magie, ci şi-a pus amprenta mai mult asupra prieteniei şi a familiei, ceea ce ea a dorit dintotdeauna, cândva afirmând că nu ştie de ce seria Septimus Heap este clasată ca fiind fantasy.
Angie Sage a reuşit iarăşi să îmbine puţină magie cu mult umor, cu multă iubire, prietenie şi devotament faţă de persoanele dragi.
EXPEDIŢIA începe aproape de unde LEACURI a luat sfârşit, amintindu-ne, cu ajutorul prologului, că Nicko şi Snorri sunt prinşi în Timp.
Cadrul se mută asupra lui Merrin Meredith care, rămânând singur acasă, în Observator (locuinţa fostului Necromant DomDaniel), se apucă de lucruri întunecate – Întunecarea Destinului AltCuiva, şi anume a lui Septimus Heap. Fără să ştie că o Creatură produsă chiar de el e pe urmele sale, Merrin pleacă spre Castel ca să îşi pună planul în funcţiune.
La Castel lucrurile nu stau prea bine, Septimus şi Jenna fiind îngrijoraţi şi mereu cu gândul la fratele lor, Nicko, şi la Snorri. Însă o vizită la Marcellus Pye, Alkimistul în vârstă de 500 de ani, le oferă o speranţă. Acesta le înmânează celor doi notiţele lui Nicko şi harta Casei Foricşilor, creată de Snorri, Casa fiind locul unde Toate Timpurile Se Întâlnesc. Jenna decide să ajungă la Casa Foricşilor singură, însă Septimus şi Beetle nu vor să accepte asta, declarându-i Prinţesei că îi vor fi alături.
Desigur, lucrurile nu sunt deloc uşor de realizat, iar sosirea lui Merrin Meredith dă totul peste cap.
După ce se enervează pe Vrăjitorul NeObişnuit Marcia Overstrand (toată lume se enervează pe ea), fantoma primului Scrib Ermetic Şef, Tertius Fumigante, se aliază cu Merrin şi decid să îl trimită pe Septimus într-o Expediţie fără întoarcere, unde cei douăzeci de ucenici care fuseseră trimişi înainte nu se mai întorseseră deloc.
Fiind un lucru obligatoriu şi pus în practică doar la Adunarea tuturor fantomelor Vrăjitorilor NeObişnuiţi, Septimus trebuie să aleagă: ori plecarea în Expediţie, ori declararea Asediului – magie închisă în Turnul Vrăjitorilor.
La îndemnul Marciei, Ucenicul fuge împreună cu Jenna şi Beetle, Asediul este declarat, iar “expediţiile” încep.
Fără îndoială, EXPEDIŢIA este cea mai frumoasă şi mai impresionantă carte din seria Septimus Heap, o lectură plină de umor care are puterea să te facă să zâmbeşti şi să te gândeşti la cele mai importante lucruri în viaţă: prietenii şi familia.

Titlul Românesc: Expediţia
Titlul original: Queste
Autor: Angie Sage
Editura Românească: Corint Junior
Editura originală: HarperCollins Children’s Books
Traducător: Irina Bojin

Deşi Expediţia tocmai s-a lansat, eu m-am gândit să vă aduc aminte de volumul anterior, Leacuri. Angie Sage a dat iarăşi dovadă de multă imaginaţie, iar mie mi-a plăcut foarte mult Leacuri. Povestea a început la Palat, unde Silas Heap a desigilat o cameră din pod.

Când Silas Heap desigilează o încăpere din podul Palatului, el găseşte un tablou al Reginei Ethelcrunta şi al animalului ei de companie, VaiVaiul, un fel de şobolan cu un singur dinte ascuţit. Imediat după eliberarea lor, în Castel se răspândeşte Molima, o boală gravă provocată de muşcătura VaiVaiului. Regina Ethelcrunta pune la cale multe ticăloşenii, folosindu-se de Prinţesa Jenna pentru a-l aduce pe Septimus Heap, Ucenicul Vrăjitorului NeObişnuit, în faţa unei oglinzi magice, ce îl duce la Vechiul Drum. Acolo, Septimus dă de bătrânul Marcellus Pye, un alkimist care are sute de ani şi este fiul Reginei Ethelcrunta. Marcellus Pye îl trimite pe Septimus prin porţile de aur ale timpului. Septimus se trezeşte la Castel cu 500 de ani în urmă şi este Ucenicul Tânărului Alkimist Marcellus Pye. Iniţiându-se în arta Leacurilor şi a Tămăduirii, Septimus descoperă că Marcellus vrea să prepare un elixir al vieţii, pentru a dobândi viaţă veşnică. Jenna, Nicko, Snorri Snorrelssen (o tânără negustoreasă din nord) şi Ullr, pisica-panteră a acesteia, trec şi ei printr-o Oglindă a Timpului aflată în port, ajungând la Castel, cu 500 de ani în urmă. După ce fug de Regina Ethelcrunta şi servitorii ei, Jenna, Nicko şi Snorri dau de Septimus. Ei vor să se întoarcă în timpul lor, dar au nevoie să treacă prin Portile de Aur ale Timpului din Camera Alkimică a lui Marcellus Pye. Doar Jenna, Ullr şi Septimus reuşesc acest lucru, Nicko şi Snorri rămânând captivi în timp, cu 500 de ani în urmă. Ajungând la Castel, Septimus şi Jenna reuşesc să o distrugă pe fantoma Ethelcruntei şi pe cea a VaiVaiului arzând portretul lor, dar asta cere şi sacrificii: Alice Nettles, Vameşa Şefă, moare împuşcată de glonţul PI, litere ce puteau veni şi de la Prinţesa Infantă, dar şi de la Iona Pot, numele real al lui Alice. Molima este tratată, iar cartea se încheie brusc, lăsându-le mult suspans cititorilor…

A fost o carte foarte bună şi o plăcere să o citesc. Acum, abia aştept să încep să citesc Expediţia!

Se spune ca cel mai bun leac impotriva mahmurelii e celebra moare sau zeama de varza. Acriturile au rolul lor. In aceeasi categorie intra borsul si muraturile. Important e sa fie murate in saramura, sarea contribuind la combaterea deshidratarii provocate de alcool.

Chiar daca nu se gasesc tot timpul, capsunile proaspete sunt utile.

Un ceai din coji de banane face minuni. Se pune la fiert o coaja in 500 ml apa si, dupa primul clocot, se ia de pe foc si se bea fierbinte.

O cana cu ceai verde sau de coada-soricelului, indulcit cu miere, curata ficatul de toxine si reda starea de bine.

Ridichile proaspete sunt un remediu la indemana si foarte eficient, mai ales daca se consuma sucul lor proaspat stors.

Durerile de stomac si crampele dispar ca prin minune, la fel ca si aciditatea gastrica, daca se inghite rapid un amestec dintr-o lingurita de pulbere de coji de oua si putina apa calduta.

Mierea e un alt aliat de nadejde. Este un pansament gastric de exceptie si se poate lua chiar inainte de a incepe consumul de alcool, la fel ca si un pahar cu lapte mai gras. Pentru cei mai tari de stomac, o inghititura de ulei de masline sau de untura poate avea acelasi efect. In plus, intarzie efectele alcoolului si, prin urmare, nu te imbeti.

O alta solutie simpla si usor de pus in aplicare este sucul proaspat de mandarine. Acesta inlatura indigestia si starea de greata. Se pot manca si mandarinele ca atare. Cu cat mai multe, cu atat mai bine.

Apa si vitaminele fac minuni! Desi vei avea senzatia de ameteala dupa primul pahar de apa, nu te opri! Bea apa minerala cat mai multa! O aspirina tamponata efervescenta, dizolvata intr-un pahar cu apa, contribuie la ameliorarea starii de mahmureala. La fel si vitaminele din complexul B, vitamina C, calciul si magneziul. Chiar daca-ti pare inacceptabil, un amestec de alimente grase nu-ti face rau, dimpotriva. O supa de legume, o supa de pui, o ciorba acra, sucurile naturale sunt cele mai intelepte optiuni.

P.S. Am incercat cateva dintre remedii si credeti-ma, functioneaza!

Aşa cum ne-a promis, editura CORINT JUNIOR a lansat astăzi pe piaţă cartea a patra din seria Septimus Heap de Angie Sage – EXPEDIŢIA. Cartea are 608 pagini, este tradusă de talentata Irina Bojin şi costă 44,90 RON, iar de pe site-ul editurii Corint poate fi cumpărată cu reducere: 35,90 RON.

Editura Corint Junior oferă prin intermediul blogului Shauki’s Books o carte Expediţia.
Ceea ce voi trebuie să faceţi este extrem de simplu – atenţie însă: concursul este destinat numai celor ce au citit primele 3 volume. Trebuie să scrieţi câteva rânduri, într-un comentariu la acest post, care a fost cartea voastră preferată din cele 3 de până acum şi de ce. Cel mai frumos comentariu va primi cartea EXPEDIŢIA de Angie Sage!
Concursul va dura până vinerea viitoare, 6 martie 2009.

Atentie! Trebuie sa ai simtul umorului dezvoltat si, in unele cazuri, conditie fizica buna. Daca, la caz, intalnesti persoane care nu stiu de guma.

Daca scoateti bani la ghiseul bancii la rubrica “scopul folosirii banilor” scrieti “pentru marijuana”.

Daca va aflati într-o gradina zoologica, luati-o brusc la fuga catre parcare strigand îngrozit “Salvati-va! Au scapat toate animalele!”

Daca aveti copii, la masa de seara spuneti-le ca din cauza recesiunii va trebui sa renuntati la ei!

La farmacie, cumparati o cutie de prezervative si dupa aia întrebati farmacistul unde este cabina de proba!

Cartea THE MAGYKAL PAPERS are copertă.
The Magykal Papers (Hârtiile Magice) este o carte din seria Septimus Heap. Nu, nu este volumul 6 şi o carte adăugată.
Ea va conţine informaţii din lumea lui Septimus ca: hârtii secrete, fragmente din jurnale, teoria amuletei, cele şapte vrăji de bază, scrisori trimise prin Biroul Şobolanilor Mesageri, istorie, hărţi şi multe altele. Această carte de 176 de pagini full-color, va fi ilustrată de Mark Zug.
Coperta este una simplă, cu o ilustraţie a intrării Castelului, poarta de miazănoapte.
Recenzia primei cărţi, Magie, o găsiţi aici.
Seria mai conţine 3 cărţi: Zborul, Leacuri (apărute şi la noi) şi Expediţia (în curs de apariţie). Volumul 5, Syren, va fi publicat în America în octombrie 2009.

Am obosit sa tusesc si sa tusec iara.. partea buna am facut un abdomen de invidiat. Asa ca mai tusesc un pic.

M-am saturat sa tot beau ceai de menta de dude de flori de micsunele de draci baltati. Cealalta parte e ca mirosul meu s-a schimbat acum cu unu de tei. No more parfume.. economiii in crizaaaa. Iuhuuuu

M-am saturat sa beau ceai.. Stiu am mai zis.. si cand merg la baie.. miroase a ceai.. That’s fucked up.

Mi s-a luat de pastile. Din 6 in 6 ore.. poti sa-ti pui ceasul dupa mine.. sau eu sa-mi pun noul regim dupa ceas. Partea buna cand mi-e foame mai bag 2-3 pastile si “e” bune acolo’shea. Tine de foame.

Sunt asa obosit.. Cand vreau sa dorm si ma intind in pat incepe tusea.. si da-i si da-i.. dar cum am mai zis abdomen cu patratele.. Aaa si cand te apuca noaptea pe la 2-3 asa.. e misto sa vezi toate emisiunile in reluare. Misto pe naiba

Am vazut azi pe tata cum bea o bere.. Mi-a picat ceru in cap.. era asa aburit paharu si dupa ce a baut si-a sters mustata de spuma. Si m-am uitat la canoaca mea cu ceai.. mmm.. ceai.. am pe dracu

Nu stiu daca testeasza aia toate medicamentele de gripa pe iepurasi pufosi pe soricei nevinovati si pe alte oratanii. Dar le-am testat eu.. Inca nu am bube nu mi-au picat urechile si nici nu am branhii… inca..

Bai la picioare, bai la cap, bai la nas, bai la urechi sub urechi la coada sub coada pe coada langa coada am facut toate baile posibile in toate combinatiile posibile.. cre ca mi-ar trece doar daca m-as muta in tenerife.. aici si raceala tre s-o mituiesti sa plece..futu-i

Nu e de-ajuns ca sunt vai mucii mei.. Tre sa primesc si morala din juma in juma de ora: unde ai racit asa rau, vai ce racit esti, de ce nu ai grija de tine, esti om mare acuma…bla bla 3 reprize de tusit 5 ceaiuri si 2 bai mai incolo.. tu vezi in ce stare esti, incredibil, nu stiu cum ai reusit. bla bla bla

Am folosit la servetele, o fabrica de dimensiuni mai mici nu ar fi tinut pasul cu mucii mei.. Sa traieste domn racit, ca in criza ne-a gasit si din joc nu am iesit

Trrr, trrr.. Alo da.. Ce fa’ baa.. Hai afara la o bere. Sunt racit.. Hai ma.. ca nu se simte o bere acolo.. Sunt racit n-auzi? Bine.. Hai la un ceai cald atunci.. Alo..Aloo.. Ba mai esti? Trrr.. Trrrr.. tu ai inchis telefonul? Da! De ce? Pot sa beau ceai cald acasa gratis nu tre sa ies in oras sa-l beau si sa-l si platesc.. Fuck it!

Am febra..vine mama cu niste sunca si oua.. ridic bluza si le prajeste pe mine.. miroase si imbietor si este si natural.. fara numaar.

Or mai fi dar.. tre sa ma duc sa mananc niste pastiloace si sa beau niste.. daaa… niste ceai..cius aaa si sanatate..multa

by Mac Babs – Bárbara Bessa.

Ştiu cel puţin o persoană pe lumea asta care în loc să se ducă la doctor atunci când are probleme, se apucă de leacuri băbeşti. Şi mai ştiu o persoană care aseară era terifiată de exemplele de leacuri băbeşti pe care le expuneam eu împreună cu alţi doi consăteni. Dacă vă e frică de sânge probabil aţi plecat rapid de pe pagina asta când aţi văzut-o pe domniţa de mai sus. Dacă totuşi aţi rezistat la vederea ei atunci citiţi mai departe. Dacă vi se pare ca domniţa e sexy sau ipostaza e incitantă atunci vă rog eu să plecaţi cât mai repede de aici.

Leacul 1 – Tăierea sub limbă…

…la propriu. Cei care sufereau de diferite boli printre care si hepatita erau taiati sub limba pentru a le curge sangele rău (sau râu). Pentru că sub limbă există o arteră foarte importantă (sublinguală dacă ţin io bine minte). De la cel mai bun stomatolog din ţară am aflat ca dacă secţionezi artera respectivă în câteva minute se scurge aşa mult sânge încât dai ortu popii rapid. Cantitatea de sânge scursă este de ordinul litrilor.

Leacul 2 – Tăierea în frunte…

…tot la propriu. Este asemănător cu tăierea sub limbă şi are şi variaţiuni. Tăierea se poate face vertical sau orizontal. Nu am reuşit să aflu ce afecţiuni trata acest leac. Din aceeaşi categorie cu tăierile mai există şi leacul 3.

Leacul 3 – Tăierea de sub ureche…

…aţi ghicit, la propriu. Asemănător cu primele două leacuri sângeroase, acesta avea un rol de liniştire a pacientului. În cazurile în care reuşea, auzul pacientului avea mult de suferit şi nu mai ciulea urechea la toate leacurile băbeşti care se vehiculau prin jurul lui. Acest leac era cel mai preţuit pentru că după “administrarea tratamentului” pacientul nu mai accepta alte sfaturi decât cele ale medicului specialist.

Mare om românul ăsta!!

P.S. Am auzit că există nişte analize care nu pot fi făcute decât pe sânge extras cu acul de sub unghie. E adevărat?

Magie, prima carte din seria Septimus Heap, scrisă de Angie Sage este singura carte despre care aş putea spune că este “urmaşa” lui Harry Potter.

Am luat “contact” cu Magie (Magyk, in engleză) prima oară într-o librărie din Iaşi. Volumul era in limba engleză (încă nu se lansase în română), iar ce m-a atras a fost coperta.

Fac aici o paranteză ca să spun câteva lucruri despre coperţi. Am citit un articol cu Anca Eftime, director la Corint Junior, în care ea spunea: „Pentru că nu e specializat, publicul trebuie şocat“, continuă redactorul. “Şi cum primul impact asupra cumpărătorului e cel vizual, cartea trebuie să se impună, în primul rînd, ca obiect care fură ochii.”

Are dreptate. Iar acest lucru mi se întâmplă deseori. Iar Magie mi-a atras atenţia de cum intrasem în librărie. Am răfoit-o, am reţinut titlul şi autorul şi, când am ajuns acasă, am căutat detalii despre ea. După aproximativ un an, am primit o prezentare de la Corint Junior (pe care o ataşez mai jos) cu Magie. M-am bucurat enorm când am aflat că volumul va fi tradus şi la noi.

Revenind în această paranteză (mare), cineva spunea “să nu judeci o carte după copertă”. Se referea la faptul că unele cărţi au coperţi impunătoare şi frumoase, însă textul nu e bun. După bomba mondială Harry Potter (frumoase cărţi, trebuia s-o zic şi p’asta!), editurile din străinătate (şi de la noi), cheltuie enorm pe publicitate (postere, pliante, booklet-uri şi altele) şi pe copertă. Majoritatea cărţilor fantasy (cam 75%) noi apărute au coperţi realizate de ilustratori de renume şi sunt ‘coperţi-care-fură-ochii’.

Să revenim. M-am enervat puţin când am citit primul capitol deoarece eram confuz în privinţa Castelului şi a Palatului. În primul capitol nu se explică faptul că Palatul este o construcţie, iar Castelul este de fapt numele ţinutului magic. A trebuit să recitesc capitolul şi apoi să mă uit mai bine la hartă ca să îmi dau seama de acest lucru.

SPOILERELE ÎNCEP AICI:

Bun. Povestea începe într-o noapte friguroasă de iarnă când Silas Heap, Vrăjitor Obişnuit, descoperă în zăpadă o fetiţă nou-născută, aproape de intrarea în castel. Între timp, soţia sa dă naştere celui de al şaptelea fiu al lor pe care Moaşa Matroană îl declară mort şi fuge cu el.

Pe măsură ce povestea se desfăşoară, aflăm că nou-născuta, numită Jenna, este de fapt Prinţesa Palatului. Jenna este implicată în câteva aventuri împreună cu Silas – tatăl ei adoptiv, Nicko – unul din fraţi, Marcia Overstrand – Vrăjitorul NeObişnuit şi Băiatul 412 – din Armată Tînără.

Mare parte din aventurile lor au loc în Mlaştinile Ierboase, unde sunt găzduiţi de Mătuşa Zelda, o Vrăjitoare Albă care e păzitoarea Corabiei-Dragon dar şi o bucătăreasă îngrozitoare, de asemenea.

Eroii trebuie să lupe împotriva lui DomDaniel şi ai săi Magogi. DomDaniel este un Necromant diabolic. A fost Vrăjitorul NeObişnuit dar şi-a pierdut titlul într-o bătălie cu Alther, Ucenicul său. Nu putea să devină ceea ce fusese cândva, atâta timp cât Jenna era în viaţă. Dacă Jenna reuşea să intre în Palat şi să devină Regină, DomDaniel nu şi-ar fi putut recâştiga niciodată poziţia.

În luptă, sunt implicate şi câteva creaturi şi personaje ca: Bertha (Raţa), care e de fapt o pisică, Mărunţeii, Pitonul-de-Mlaştină, Ucenicul lui DomDaniel – Merrin Meredith – şi un Smârcan, de asemenea. Lupta înseamnă bătălia între bine şi Rău. Desigur, personajele bune câştigă bătălia în final.

Ceea ce nu aflăm până la sfârşit e că Băiatul 412 este de fapt Septimus, fiul lui Silas şi a lui Sarah.

SPOILERELE SE TERMINĂ AICI!

Ceea ce mi-a plăcut cel mai mult este modul în care Angie Sage descrie personajele, demonstrând o fantezie înfloritoare. Smârcanul este unul din favoriţii mei datorită limbajului său colorat.

In opinia mea, aceasta nu este o carte doar pentru copii şi adolescenţi, ci şi pentru adulţi, de asemenea. Asta din cauză că unii pot citi despre relaţiile familiale, despre prietenie, despre sacrificiul de sine, despre lucrurile bune şi rele din viaţă.

Tonul este atât grav, dar şi umoristic. Când autoarea ne descrie bătălia, este foarte precisă, dar când descrie personajele bune, ea este indulgentă, chiar zâmbitoare.

Aşa că recomand din tot sufletul această carte şi cele care vor urma.

Sunt un mare fan al acestor cărţi şi de aceea am creat un website: www.septimusheap.as.ro Enjoy it!

Shauki

Magie este prima carte din seria Septimus Heap scrisă de Angie Sage, apărută în America la editura HarperCollins şi în România la editura Corint Junior, în traducerea Irinei Bojin. Continuarea seriei este Zborul (Flyte, în engleză), apărută în septembrie 2007 la Corint Junior. Volumul al treilea – Leacuri – va fi lansat în martie 2008.