Guvernul Australian, prin Office of the Australian Information Commissioner, transmite cu această ocazie unele sfaturi utile în completarea unei cereri. Cum nu strică să învățăm și noi câte ceva din experiența australiană, postăm mai jos cele două filme/ prezentări produse de OAIC, cu speranța că veți ține cont de ele pe viitor

via www.foi.vic.gov.au/home/

Aflați mai multe despre OAIC accesând -  The Office of the Australian Information Commissioner (OAIC)

Intalnirea, intr-o atmosfera relaxata,  a purtat denumirea de Parlamentari & Internet – love story or what? si a fost orgnizata de Asociatia pentru Tehnologie si Internet. Dupa cele doua ore petrecute acolo, discutand concluziile studiului, eu as fi completat titlul intalnirii cu  “or what the fuck”.

1. Despre cum (nu) ii poti contacta pe parlamentari: ideea a plecat de la un studiu publicat in 2004 de catre echipa edemocratie.ro  – http://www.edemocratie.ro/R2-RO2003.pdf – prin care isi propunea sa analizeze reactia membrilor parlamentului la email-urile trimise de cetateni. In acea vreme, doar 123 de parlamentari din 485 detineau o adresa oficiala (publica) de email (adica doar 27% din numarul alesilor).

Cele doua e-mail-uri trimise de echipa edemocratie vizau doua subiecte importante pentru dezbaterea publica din 2003: votul pentru noua Constitutie (cerandu-se clarificari privind eliminarea stagiului militar obligatoriu) si raportul de tara al Comisiei Europene (se solicita parerea avizata a unui parlamentar roman cu privirea la acordarea sau nu a statutului de economie de piata functionala pentru Romania).

Rata de raspuns la cele doua e-mail-uri a fost de 8,1% la prima intrebare si de 9,7% la a doua intrebare. Dar, nu faptul ca rata a fost foarte mica a atras atentia la acea vreme, ci tipurile de raspuns primite de la parlamentari:

• “De ce mi-ati adresat aceasta intrebare?” (1/20);
• “Va pot spune ca..” (14/20);
• “Va stau la dispozitie oricand” (5/20).

Dupa opt ani de la realizarea acestui studiu, echipa APTI a replicat cercetarea. Datele au fost urmatoarele: 469 de parlamentari din care 137 de senatori si 332 de deputati.  In total circa 663 de adrese de email (unele oficiale, altele personale).

Subiectul mesajului: un document public redactat de APTI si semnat de mai multe organizatii non-guvernamentale privind  retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului. (link aici)

Rezultatele, penibile din punctul nostru de vedere: 61 de adrese s-au reintors la destinatar (pentru cunoscatori – 24 hard bouncing, 37 soft bouncing); 33 de deschideri ale e-mail-ului (ceea ce nu presupune si citirea acestuia de catre destinatar) si 0 RASPUNSURI.

Chiar daca nu au primit nici un raspuns, colegii de la APTI au trecut la o noua incercare de dialog cu parlamentarii: scrisori prin posta. De data aceasta, subiectii au fost doar deputatii (dintr-un motiv pragmatic – legea fiind de interes pentru Camera Deputatilor).  Asadar, 322 de scrisori. Rezultatele: 21 dintre acestea s-au reintors la expeditor (adresele postale culese de pe site-ul Camerei Deputatilor nefiind valide, cred autorii experimentului); la restul de 301 s-au primit trei raspunsuri, toate off-topic, unul prin telefon si doua prin scrisori.

2. Despre utilizarea instrumentelor de social media de catre parlamentari, ne-au povestit baietii de la Standout /Facebrands (www.standout.ro)

Ei au realizat un infografic (mai jos) bazat pe raspunsurile la cele patru intrebari pe care si le-au pus:

• cati parlamentari au pagina online proprie  (blog /site);
• cati dintre acestia au  actualizat ultima data pagina proprie;
• cati parlamentari sunt prezenti in social media;
• cand au actualizat ultima data contul de social media;

Rezultatele sunt foarte interesante si in acest mic studiu. Pe scurt:

• 45,79% dintre parlamentari au un blog sau un site;
• dintre acestia circa 109 nu si-au mai actualizat pagina proprie in 2012;
• 24 % au cont de Facebook, 9,7% cont pe Twitter si 29% un blog;
• cat priveste actualizarea conturilor pe social media, parlamentarii nostri sunt destul de activi in 2012: 83% din cei care au Facebook si 66% din cei care au Twitter posteaza din cand in cand cateceva.

Acum, sa nu va ganditi ca sunt postate articole sau mesaje chiar de catre parlamentari, ci e posibil sa fie degetele inspirate ale asistentilor. Dar tot este bine: chiar daca baietii de mai sus nu au facut si o cercetare pe raspunsul lor prin conturile de social media, ma gandesc ca, poate, in viitor, vor avea timp si resurse sa extinda cercetarea si pe social media. Cine stie, poate descoperim ca alesii nostri sunt mai activi pe facebook decat off-line.

Poate ca este o noua etapa in comunicarea parlamentari – cetateni, una in care porumbelul mesager costa prea mult in a fi antrenat in astfel de actiuni sau mesajele electronice au intrat in era desueta.

Deci, dragi cititori, eu propun sa mutam Parlamentul pe Facebook si Twitter daca nu-i gasim pe mijloacele traditionale electronice!

Materiale resursa via Bogdan Manolea (APTI):

Infografic: http://i.imgur.com/XfyHl.png

Prezentare rezultate brute:

http://www.slideshare.net/bmanolea/cum-sa-nu-contactezi-un-parlamentar-roman

Poza scrisori returnate:

http://www.flickr.com/photos/77681434@N00/6861860858/in/photostream/

http://www.Hartapoliticii.ro

Baza de date politicieni: http://Agenda.grep.ro (toate datele sunt libere – pot

fi exportate usor, licenta libera)

Scrisoarea trimisa prin email si snailmail:

http://apti.ro/sites/default/files/Opinie-ong-lege-date-trafic.pdf

Pe 20 februarie 2012, beneficiarii de fonduri europene prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane erau anunţaţi de Ministerul Muncii că trebuie să mai producă o hârtie. Explicaţia: ”ca o măsură anti-fraudă, toți beneficiarii trebuie să declare pe propria răspundere, că nu au oferit și nu au acordat, direct sau indirect, niciun fel de foloase necuvenite, nici unui funcționar public din cadrul AM POSDRU și OIR, în legătură cu depunerea aplicațiilor de proiecte și pentru procesarea cererilor de rambursare“.

Ideea nu este nouă pentru cei care au mai derulat fonduri europene în ultimii ani, mai ales din liniile de finanțare ISPA, și ale căror contracte au fost derulare prin CFCU – Oficiului de Plaţi şi Contractare PHARE. Dacă din comunicatul emis de către Autoritatea de Management se înțelege că doar beneficiarii sunt obligați să depună o declarație, din spuse-le d-nei Ministru Claudia Boghicevici se pare că și cei din AM sunt obligați:

“Al treilea pas pe care ni l-am propus este acea declaraţie antifraudă pe care beneficiarii şi funcţionarii trebuie să o realizeze, astfel încât să nu existe suspiciuni, să nu existe nicio îndoială că le-a fost solicitat un beneficiu, direct sau indirect, legat de punerea în plată. Am făcut paşi concreţi. (ziarul Gandul 24.02.2012)

Încă nu știu cui i se adresează – dacă doar beneficiarilor (conform comunicatului) sau și beneficirilor și funcționarilor publici (conform d-nei Ministru) dar, presupun, că zilele acestea, având în vedere că deja au trecut două săptămani, vom afla mai exact.

Câteva lucruri mi-au atras atenția:

(1) prezenta declarație va fi impusă doar celor care gestionează Programul Operațional Dezvoltarea Resurselor Umane, ceea ce mă duce cu gândul că: ori în acest program apar cazuri care necesită implementarea unei astfel de decizii (iar noi, publicul, nu am aflat încă asta) ori ideea implementării măsurii este a actualului director Carmen Roșu (care a semnalat în trecut numeroase cazuri de contracte problematice gestionate de CFCU  - vezi http://www.afaceripublice.ro/p/Investigatii-165.html) și este doar o măsură preventivă care, de bine ce sună, a fost preluată de doamna Ministru. Ar ajuta la imaginea partidului de guvernământ.

(2) raportul Ministerului Afacerilor Europene din noiembrie 2011, prin care s-au adus corecții financiare de aproximativ 53 milioane de lei în urma reverificărilor contractelor de achiziții, nu includea și POSDRU.

Dacă nu includea POSDRU, și dacă tot au fost identificate programele operaționale cu probleme, de ce să nu preia ideea cu declarația anti-fraudă Ministerul Afacerilor Europene și să nu transmită o circulară către toate Ministerele, autoritățile, etc implicate în gestionarea fondurilor europene (a se citi publice)  pentru a o pune în aplicare?

(3) nu cred că ar trebui să ne limitam doar la depunerea aplicațiilor de proiecte sau la procesarea cererilor de rambursare (așa cum apare în textul declarației), ci mai ales în zona achizițiilor publice.

Aici cred că m-ar putea completa cei de la Departamentul de Luptă Antifraudă care au și atribuții în acest sens (http://www.antifrauda.gov.ro/ro/raportare_nereguli – capitolul IV.2. Instrumente structurale)

(4) și, nu în ultimul rând, dacă tot am ajuns în zona politicilor anti-fraudă, le-aș sugera celor din conducerile Autorităților de Management, nu doar directorului de la AMPOSDRU, să înceapă procesul de transparentizare a derulării acestor fonduri, dacă tot li se impun beneficiarilor astfel de declarații.

Pentru că, atâta timp cât un jurnalist, ong-ist sau orice cetățean european nu poate afla cine sunt beneficiarii (nume, funcție, etc),  ce proiecte desfășoară, pe ce sume, care sunt obiectivele, ce contracte de achiziție a derulat, etc. – alte informații decât cele dintr-un document închis (un pdf), publicat la câteva luni distanță (și ale cărui câmpuri se schimbă de la  o versiune la alta) nu putem vorbi de o șansă mare de reușită a acestei acțiuni – declarații anti-fraudă. Va fi doar un alt document anexat la un dosar.

E nevoie de mult mai multă transparență și deschidere pentru a demonta acest zvon, conform căruia, fondurile europene se fură și doar unii au acces la ele.

Clasei politice din 2001, pentru ca, cu sprijinul ei, o mana de ong-isti au reusit sa introduca in Parlament una dintre cele mai importante legi democratice din istoria Romaniei.

Autoritatilor si institutiilor publice, pentru ca s-au lasat vizate de normele legii 544.

Functionarilor publici, care lucreaza sau au lucrat in cadrul autoritatilor si institutiilor publice si care, din 2002 incoace au participat la sesiunile organizate de noi (organizatii interesate de accesul la informatie), ne-au raspuns (asa cum au invatat si i-am invatat) la cererile noastre, ne-au sprijinit in munca de documentare si analiza si au participat la sutele de evenimente dedicate transparentei si liberului acces la informatii de interes public (mese rotunde, dezbateri, etc.)

Expertilor romani si straini, pentru ca, fara know-how-ul primit de la ei (de traditie vest europeana), nu am fi reusit sa  folosim corect instrumentul,  sa invatam sa comparam, sa diagnosticam si sa tratam anumite stari latente din «societatea functionarilor»

Colegilor din organizatiile neguvernamentale, pentru ca, chiar daca uneori ne-am imprumutat din idei si experti, am analizat aceleasi lucruri, am folosit aceleasi metodologii.

Finantatorilor internationali, pentru sprijinul financiar acordat, increderii in noi ca organizatii si oameni profesionisti, dedicati liberului acces la informatii.

Jurnalistilor, pentru diseminarea informatiei, pentru participarea la seminarii si conferinte, dar si pentru utilizarea legii.

Voluntarilor, pentru sprijinul acordat in procesul de monitorizare a implementarii legii, pentru ca s-au imprietenit cu  fax-urile si telefoanele noastre, pentru drumurile facute la registraturile institutiilor si autoritatilor monitorizate.

Asadar, va multumim pentru sprijinul acordat in toti acesti ani si va amintim ca ieri s-a sarbatorit ziua Dreptului de a Sti. De a sti ca avem un drept si acesta se numeste Accesul la informatiile de interes public, prevazut la Art.31 din Constitutia Romaniei.

Cu siguranta ca ziua de ieri ar fi meritat sarbata pe strada, in holurile institutiilor publice, in salile special amenajate pentru conferinte si dezbateri. In felul acesta, am fi luat si noi parte (Romania), prin evenimentele create, la miscarea europeana de imbunatatire a accesului la informatiile de interes public.

De acum inainte, ne promitem sa incercuim in calendar ziua de 28 septembrie, astfel incat la anul sa nu doar observam ci sa o si sarbatorim din timp. Am putea lua exemplu de la vecinii nostri moldoveni – http://www.timpul.md/articol/luni–va-fi-marcata-ziua-dreptului-de-a-sti-4258.html  sau colegii din Madrid – http://www.access-info.org/en/spain-coalicion-pro-acceso/194-proposals-for-transparency.

Ar fi un semn de multumire pentru toti cei care, in ultimii 10 ani, in Romania, au luptat pentru crearea, aplicarea si imbunatatirea Legii 544/2001 – legea privind liberul acces la informatie.

Recomandare pe aceasta tema: codruvrabie.blogspot.com – Activist si/sau Expert