Doua povesti fantasmagorice, scrise de urs:

Una despre o blonda de la o banca, iar cealalta despre o calugarita.

Io zic ca-s faine. Ziceti si voi acum.

Am primit fidbec pozitiv la un blog mai vechi de pe Weblog, pe Facebook si am facut un post nou pe WordPress.com.

Sooo cool!

Everybody dance now! Uuu… si vreau sa ma apuc de video-uri. Dar asta mai incolo.

Senzationala poezie scrisa de City Bear pe http://citybear.tumblr.com/ il face pe un dealer de droguri sa recunoasca ca face trafic cu narcotice!

Poezia

Confesiunea

Ce se intampla cand ai inspiratie?

Azi de dimineata (05:00 AM) aveam chef sa scriu. Un chef din ala de scris ceva nou si original. Si ce s-a intamplat? A picat baza de date a baietilor care hosteaza thecitybear.com.

Normal. Absolut normal. Murphy loveste din nou. Timp de aproape o luna nu am avut nici cea mai mica tragere de inima sa scrijelesc nimic, iar site-ul a functionat fara nici o buba. Timp de o luna nu a picat deloc, a mers perfect. Si azi… cand ma paleste si pe mine muza, totul se duce dracului.

Click aici pentru a citi tot articolul. Devine din ce in ce mai frustrat.

For future refrence you can bookmark: citybear.tumblr.com

TEC Luv d.p.d.v. City Bear – ultimele descoperiri in domeniul Teorii, Ecuatii, Concluzii – TEC.

Intrati pe the City Bear . com pentru a vedea noile teorii

iubit (sau iubita)= [(un fel de rudă * relație intimă + prieten apropiat/exigență) * intensitate iubire + comunicare - (neîncredere + îndoieli din relațiile precedente + melancolia relației + compromisuri)]/lipsa de comunicare
http://citybear.ro Orasul e un loc mare pentru un urs.

Noul blog de urs se mută pe citybear.ro.

Sau puteţi da click AICI.

Na, ca să nu vă mai plictisesc cu articole lungi, am scris acum unul destul de scurtuţ. E -iar- despre fericire. Doar că acum e un pic mai plin de gri, cu o finalitate curcubeică, nu doar curcubeu cum a fost cel de dinainte.

Suntem, pînă la urmă, oameni. Şi e foarte bine. Suntem omuleţi, cu temeri, probleme, boli (de la răceli la infecţii, de la ciuperci urîte la BTS-uri), griji, responsabilităţi şi, din păcate, lipsiti de acel “je ne sais qua” care ne-ar face fericiţi. Asta e rău. Fericiţi în halul ăla în care să nu ne mai pese de nimic, genul de împlinire totală. Fericirea pe care reuşim s-o evităm mereu. O întoarcem noi pe toate părţile, în astfel de feluri încat în ultimul moment ne eschivam şi ea trece pe lîngă noi. Ce deştepţi suntem noi. Poate nu vrem, poate nu ştim, poate e DESTINUL, sau COINCIDENŢA, de a fi mereu nefericiţi. Sau cum zic teoreticienii moderni: noi căutăm să fim amărîţi, şi că, de altfel, dacă am fi fericiţi mereu, ne-am plictisi şi ne-am sinucide. Au şi ei o parte de dreptate, dar nu total. Fericirea ar trebui sa fie vîrful aspiraţiilor tuturor, nu!? Ziceţi voi dacă nu am dreptate… Ne ascundem cu toţii în diferite şi stupide motive de a nu fi fericiţi. Care pînă la urmă nu sunt stupide. Dar sunt tîmpite tocmai prin prisma faptului că ne (ab)ţin de la fericire. Şi hai acum cu toţii: ZîMbiŢi! ^_^

Un text despre întrebări existenţiale. Ce este fericirea? Unde se găseşte şi sub ce forme. V-ar veni să credeţi că e un castravete!? Cîteva cuvinte despre magie pură.

De la un timp încoace m-am tot întrebat ce e fericirea. Întrebarea sună cam aşa: “Ce e fericirea?”. Da, ştiu, eterna întrebare fără răspuns, sau în cel mai bun caz cu răspunsuri subiective, formale, stupide -poate- ce nu acoperă total termenul. Adevărul e că fericirea ca stare depinde de caracterul individului care caută această stare de spirit a eu-lui.

Apoi m-am întrebat de ce sunt fericit acum. Întrebarea sună aşa: “De ce sunt fericit acum?” Poate accentul nu era acelaşi, dar aţi prins ideea. Şi atunci revelaţia m-a pălit: fericirea e ca un castravete. Şi mi-am zis: “Fericirea e un castravete.” Făcut într-o proporţie foarte mare, din apă, e verde, se poate coji, e foarte gustos, dar nu are gust şi e răcoritor. Exact ca şi fericirea, exact ca şi castravetele.
Şi mai apoi, pe seară m-am prins că acest castravete nu e unul obisnuit, ci e unul cu opiu. Te urcă si te coboară şi te face să vomiţi într-un mod plăcut. Te face să nu-ţi mai pese atît de tare că solid steitu’ nu mai vine şi că s-a blocat torrentu’ la 99,7 la suta. “Of! Dar nu conteşte, ne conteneşte.” Acesta a fost un citat din mine. Şi ea ştie să gătească… E bine, deci las-o mă că merge-asa… Ne-am îndragostit de ea. Ne luăm mochetă la vară, sau un covoraş fain ca să agăţăm comete cu sfîrcuri amuzante. Dacă dragostea dispare, mai rămîne o întrebare, vom mai merge împreună la mare!?

Şi crezi că poţi face orice şi poţi că eşti în putere şi apoi fumezi o ţigara. Şi ţi se face un pic rau. Zile bune de care toţi babuinii o să-şi amintească. Ce nebunie! Vîrtejuri, oameni de magie, prieteni cu pinteni aurii, aburi în cap şi shuzi în picioare. Dansează cu lupii şi îmbraţişează urşii, dar doar atît cît să nu te sugrume cu dragoste, dar lasă-te în voia guvizilor. Ce nebun si ce nebună! Ploaie şi soare totul e la fel… Frigul enervează însă. Cîini cu lobotomie făcută la zi, vor ţine lumea noastră si storm-uri pe cortex vom avea zilnic înte mese. Vai, ce împlinire! Şi o gulie, de care simîi că atîrnă viaţa ta. Pe care tre’ s-o cumperi că altfel vine (apoca)lipsa. Ce ameţire, ce beţie, ce ferice de mine… si de tine. Săraca… Şi roller-coasteru’ fuge, fuge, fuge! Ce loopuri, ce viteză, ce unghiuri. Şi între toate te iubesc pe tine. Magia aromizează aerul. Acţiunea o piperează. Fugi şi te opreşti şi plouă şi ne sărutăm de nu ne mai săturăm. Magie pură. fericire.
Femeie, după ce faci găluştele, hai să ne iubim!

Un articol despre dragoste şi cum matematica face acest concept mai uşor de înţeles. Sau nu… O scurtă prezentare a două teorii , mai mult sau mai puţin logice, dar care au sens. Au mai multe sensuri. Cu toţii avem sensuri, nu.i asa?

Este chiar interesant cum viata te joaca pe degete fara sa stii. Va mai amintiti de ea, Viata.
Probabil, presupun eu prin juxtapunerea unor idei mai vechi si a unor experiente recente, ca omul e ca gelatina sau untul dezghetat in mainile Ei. Si chiar daca acesta (vorbesc de om) vrea sa se opuna, nu stie cum. Nici nu are de unde sa stie.

Iubirea/dragostea/amorul. Sunt doar cuvinte. Dar ascund ceva vital, critic pentru viata unui individ. Sau cel putin la mine asa e. “La manelisti ingamfati, cu pula mereu in gura” nu stiu ce inseaman aceste cuvinte. Orice om, fie el barbat sau femeie, cauta “dragastia”, sentimentul, starea aia de bucurie si extaz, jale si soare peste luna. Probabil, mai putin categoria mai sus mentionata+”pleiarii”. Si cand unul din aceste trei cuvinte ce au sub ele acelasi concept loveste individul, acesta cade secerat. Ciudat e ca-i si place. Un fel de Fait Clab. Iei bataie pentru ca vrei si primesti, pana si satisfactie. Se pare ca toti suntem MASOCHISTI. Va dau un sfat atunci: aveti grija data viitoare cand strambati din nas la vederea unui fetis. (La ala cu mirositul incaltarilor strambati-va cat vreti, ca e pur si simplu iesit prea mult din tiparele comunului, sau a unitatii mintale a omului. Ardetii pe rug! -Glumesc desigur- Insa ati putea s-o faceti…) Suntem si sadici de asemenea, caci ne facem jumatate sa sufere, cateodata, de ce sa nu recunoastem, voit. Sau daca nu voit, ii lasam sa suferein continuare, desi le putem opri suferinta cu un simplu gest sau cuvant (sau succesiuni de cuvinte, numite propozitii). Deci suntem SADICI. Prin simpla aritmetica: Sadic + Masochist = S&M addict. Cu totii suntem. Toti cei care ne-am indragostit, care am fost indragostiti, care suntem indragostiti, care iubim cu toata inima, sufletul si trupul si care ne vom indragosti pe viitor. Sa-ti faci jumatatea sa sufere si jumatatea ta sa te faca sa suferi. Are logica teoria mea, nu?
Alta idee. Dragostea ce leaga doua persoane, am ajuns sa-mi dau seama, nu-i face pe acestia siamezi, ci mai mult un soi ciudat de “cunostiinte intime”. Expresia matematica a unei relatii amorase e (cam) asa: iubit (sau iubita)= [(un fel de ruda * relatie intima + prieten apropiat/exigenta) * iubire + comunicare - (neincredere + indoieli din relatiile precedente + melancolia relatiei + compromisuri)]/lipsa de comunicare adaug: schimbarile de stare si de personalitate bruste, sau line pot fi adaugate in ecuatie fie cu plus fie cu minus, cu un anumit procent, in prima paranteza rotunda, pentru ca depinde de individ si difera foarte mult de la caz la caz
Desigur, voi mai lucra la ea ca are destule lipsuri. Dar intr-un final o voi perfectiona. Sper!
Si inca o idee noua, dar tot legata de relatii. Ca doua persoane sa se iubeasca si sa reuseasca sa duca relatia pana la capat (aici numind moartea) trebuie ca fiecare masca/personalitate de stare a primului participant sa placa/indrageasca fiecare dintre mastile/personalitatile de stare al celui de-al doilea participant la relatia de tip amoros. De exemplu subictul A are sa zicem 3 stari ale personalitatii sale (desi in realitate sunt mult mai multe!) iar B doar 2. Exemplul urmeaza dupa cele 2 puncte:
A1 trebuie sa placa pe B1
A1 de asemenea trebuie sa placa si pe B2
A2 trebuie sa placa si pe B1 si pe B2
A3 la fel (B1, B2)
apoi plecand de la bubiectul B spre A :
B1 trebuie sa indrageasca/placa pe A1
B1 trebuie sa placa pe A2
B1 –> A3
B2 —> A1
—> A2
—> A3
Si daca va ganditi ca starile de personalitate si mastile sunt nenumarate, de ordinul zecilor, sau chiar atingand suta in diferite cazuri, aceste combinatii de placut/indragit devin aproape imposibile.
Concluzie 1. Dar fara iubire nu putem trai. E in natura noastra, ca doar nu suntem gandaci de bucatarie.
Concluzie 2. Viata nu e o tarfa asa cum sustin multi. De fapt e chiar simpatica si are un simt al umorului grozav.
Concluzie finala. Eu am iubit. Eu iubesc. Eu voi iubi. Eu voi trai iubind si voi muri la fel. Eu o iubesc. Eu o voi iubi vesnic. Chiar daca nu crede. Imi pare rau. Iubirea de care zic eu, e eterna.
Asa, ca un plus. Sper ca dupa ce ati citit acest entry va simtiti cu doi milimetrii mai destepti. Sau macar cu 3-4 milimetrii mai edificati. Sau ca ati ramas cu ceva. Sau ca ati avut cateva momente de bucurie a cunoasterii. Sau a cunoasterii umorului. Sau ca (macar) v-a placut. Sau macar un comment de genul: “Merge…”. Sau o vorba buna la un prieten. Sau ca l-ati citit, va multumesc!
Si ii multumesc si celei care m-a facut ce sunt acum. Care m-a crescut. Iti multumesc si teiu inflorit!