Astăzi, 25-03-2008, mi-am pierdut portofelul cu toate documentele mele “preţioase” care este. Cu doar câteva minute înainte de a ieşi pe uşă şi a mă îndrepta spre facultate unde eram aşteptat cu nerăbdare pentru a se putea începe activitatea didactică, şi să menţionez că era ora 7 şi ceva dimineaţa (ce fiinţă ar gândi logic la această ora?), oricum, important este că am stat câteva minute să îl caut şi când eram pe punctul de a renunţa la seminariile care aveau să urmeze ochii mi s-au îndreptat sub masa unde toată ziua lucrez intens, şi acolo era, l-am găsit aşa că într-un final am ajuns şi la facultate, astfel viaţa îşi urmează cursul firesc.

Colegul de cameră, Răzvan, un tip simpatic, şi-a “pierdut” monitorul înainte de a avea ocazia să îl arunce de pe balcon. Cum s-a întamplat? Păi… pe timp de weekend a luat o pauză şi a fost plecat până acasă, la Piatra-Neamţ, pentru ca, atunci când s-a întors, să afle cu uimire că monitorul său a învăţat deja să zboare, doar că mai departe nu va mai fi bun de nimic. Deşi el a avut această iniţiativă, se pare că ceilalţi i-au luat-o înainte şi s-au gândit să îl scape de o grijă (fiends, i’m lovin’ it). Nu am reuşit să fac parte la acest eveniment dar din câte am auzit acest zbor eşuat a fost filmat aşa că sper ca în curând să fac rost de acest video şi să mă bucur şi eu ca toată lumea.