Am fost la stand-up la Deko acum vreo 2-3 saptamani. A fost frumos; a fost in Midi… Pacat. Totusi, mi-a placut, cu toate ca am stat in picioare. Vio, Costel si Teo, asta a fost ordinea de intrare. Nu va mai explic tot show-ul. Ce ma intereseaza in articolul asta e o parte din momentul lui Teo. El facea referire la cei care ne reprezinta tara, in UE, adica europarlamentarii. Si pe cine am trimis noi anul asta la Strasbourg: pe George Becali, pe Corneliu Vadim-Tudor si pe Elena Basescu. Dupa alegeri, electoratul, surprins, se intreaba: pai astia ne reprezinta pe noi? Raspunsul: DA! Un cioban, un nebun si-o panarama. Astia suntem si cu astia defilam!

Astazi, in drum spre scoala, in autobuz, am avut o senzatie de deja vu (ceva gen “Deja vu-ul lui Basescu“): mi-am dat seama cine ne reprezinta pe 30 (linia 30, RATUC): minorele, mironositele si marlanii (lasand la o parte batranii, despre care o sa scriu in curand un articol distinct). Stateam eu linistit pe scaun, liniste in autobuz pana cand s-au urcat categoriile mentionate mai sus (si culmea, din aceeasi statie). Erau cinci minore sportive cu profesoara de sport, un grup compact de trei mironosite si un marlan. Bineinteles, toti erau cu volumul dat la maxim, inclusiv marlanul, care, desi era singur, vorbea la telefon.

Minorele faceau tactici de joc; nu m-am prins pana la urma ce joaca, dar cred ca erau destul de multifunctionale pentru varsta lor: au vorbit despre volei, handbal, baschet; nu-i bai, in cativa ani descopera un sport care o sa le faca sa se lase de toate celelalte practicate pana atunci. Mironositele vorbeau de un examen la SDN (nu stiu ce materie e; daca stiti careva va rog sa-mi lasati un comment) pe care toate persoanele din grupa lor l-au trecut, “nu ca aia din grupa 8 din a 2-a serie, unde numa` doi or trecut”. Si erau ele asa incantate si euforice pe motiv ca grupa lor e cea mai tare. Si cum suntem pe final de saptamana la romani (miercuri), au inceput sa-si faca planuri pentru week-end. Vroiau sa mearga impreuna in mall, la film (la naiba-n puii mei, fato!”), insa din pacate una dintre ele era ocupata. Avea repetitii. Pentru spectacol. “Ce spectacolu vietii mai ai si tu?”, ma gandeam. O repetitie de cantece bisericesti, pentru Craciun. Hmmm… vor sa para cuminti si nu stiu cum. In fine, ultimul, dar nu cel din urma: marlanul. Trebuie sa precizez ca el este motivul pentru care am inclus articolul acesta in categoria “Stai in tara!”. De ce? Pentru ca surprinde foarte bine originalitatea, inventivitatea si simtul umorului care il inzestreaza pe roman. Deci, marlanul nostru a avut cea mai mai originala metoda de a anunta ca vrea sa coboare din autobuz. Il desparteau cativa oameni de usa, dar romanu` fara frica s-a descurcat: si-a luat inima in dinti si “Partieeee!”, dupa care s-a strecurat printre ei si a sarit din autobuz. Nu spun ca n-a fost taran la faza asta, insa acel “Partieee!”, care a adus zambetul pe buzele tuturor din autobuz, face mai mult decat 17000 de “Pardon”, “Ma scuzati”, “Imi dati voie” si alte expresii de genul.

Astia ne reprezinta? Raspunsul: (din nou) DA!

Incredibil, a ajuns mâlul uman să devină iconic… în aşa fel încât o hoardă de creativi cu stomacul tare (sau apropiaţi de target, deşi m-ar durea să cred asta) să producă o reclamă atât de scârboasă, de invazivă şi de o profundă mitocănie ca cea care rulează acum la TV pentru poşirca aia infectă de alcool colorat ciroză la sticlă “coniac” Unirea.

Cum s-a ajuns, de la Dorel şi gaşca, personaje totuşi simpatice şi relativ inofensive, la hidoşenia asta mârlanească?

Pe scurt, pentru cei care n-au avut neplăcerea de a vedea spotul respectiv, este vorba de un taximetrist penibil care cântă o manea greţoasă cu mesajul promoţiei versficat stupid în timp ce urmăreşte, cu 5 la oră, un imberb care tocmai a cumpărat o sticlă de băutură ieftină.

Pe ce perioadă s-o întinde mediaplanul ţopârlanilor? Măcar să ştiu cât timp să mă feresc de calupurile publicitare ca de dracu’.

Daca faci parte din turma de rrumani intorsi in tara in vacanta,in august,uite niste sfaturi utile privind comportamentul in Romania:

1.In Romania se vorbeste,inca limba romana.De anul trecut,de cand ai fost ultima data in tara,nimic nu s-a schimbat in limba natala.Deci rotaliana nu-ti este de folos.Cu ea o poti impresiona cel mult pe pensionara de ma-ta care se va mandri cu copilul ei poliglot.Atit.

2.Aruncatul cu banii in lautari,reprezinta doar marlanism,toparlanism si idiotenie.Nu uita,azi esti barosan printre amicii tai cocalari,dar tu te vei intoarce in Italia in maxim 2 saptamani si vei face foamea.Atunci sa te gandesti la lautari,poate poate te vei revigora.

3.Tricourile cu “Italian Gigolo” si “De puta madre” nu mai sunt la moda. La fel si ochelarii tip albina.N-au fost niciodata,asta e defapt uniforma cocalarului si a fost inventata pentru a ne putea feri de voi.

4.Daca in Italia o ardeai in parcarile super-marketurilor,unde devorai baxuri de bere si apoi trezeai cartierul cu ultima creatie a lui Guta atunci nu-ti poti permite sa tragi concluzii privind  progresul Romaniei. De asemeni nu poti tine prelegeri despre educatie si functionarea sistemului. Tu,oriunde ai fi(Italia,Spania sau  Romania ) vei ramane un cocalar.

5.A numara ostentativ banii in public inseamna doar proasta-educatie. Repet, ma-ta poate fi impresionata,la fel si fufa cu care o arzi ,dar restul vietuitoarelor te vor considera un cocalar. Exista si riscul( ceea ce iti doresc din suflet,de altfel) sa starnesti interesul tuciuriilor ramasi in tara.

6. Stiu ca in Italia nu-ti permiti sa mergi la restaurant,dar oriunde ai fi,intr-un astfel de local nu se vorbeste la telefon,nu se urla,nu se fac bilute de muci,nu se intra la bustul gol,nu se urla la chelneri.

7. Stii sa in Italia,daca arunci gunoaie pe strada ,esti amendat.In Romania inca nu,dar asta nu inseamna ca poti arunca ce-ti tuna prin cap,chiar daca “ oricum e murdar pe jos “. Vrei o Romanie curata,incepe prin a inceta sa o mai murdaresti.

Daca te regasesti in descrierile de mai sus,te rog din suflet sa iti cauti semenii( adica alti cocalari) si sa stati retrasi sau in grup. E mult mai usor sa va recunoastem si sa va evitam. Bine,de preferat ar fi sa nu existati iesiti in public,pentru ca astfel stricati imaginea tuturor celorlalti rrumani non-cocalari plecati din Romania (cam 10 %) dar daca nu se poate,asta e.

Sursa articolului aici.

Înţeleg că dacă eu sunt, de exemplu, o pipiţă de Vitan (Bobocica, mai exact) pot să parchez unde vreau eu. Nu?…

http://cotidianul.ro/parcarea_este_din_nou_interzisa_pentru_marlanii_de_dorobanti-87033.html

Ma gandesc uneori unde sa imi mai plimb oscioarele si descopar ca tocmai am pierdut ultimul workshop de injurat (atelier sfant pentru mine) sau ca nu mai sunt bilete sau ca e un eveniment cu -fiti atenti- casa inchisa. In traducere, cei care au bani sa plateasca biletul nu se mai obosesc.

Iar mie nu mi se pare corect.

Cred ca o sa ma strecor ca o mojica, oricum pila la gossip am.

Deci cap am.

Haaa…apropo de a avea cap, dragi agentii de publicitate, unde va sunt evenimentele si de ce eu aflu de atelierul de injuraturi la 10 minute dupa? De minte nu mai intreb. Macar ca va striga lumea pe strada de luciosi ce sunteti, da’ chiar n-a inceput sa sufle briza marii in portofel ca sa va doara ultima oferta de la city????

Se intampla in Constanta, da parca e in Zimbabwe.

Ne incurca atunci cand mergem cu masina pe linia de tramvai!

Mitocanul. Specie urbană în plină evoluţie. În trafic, la birou, la cinema, în club, la restaurant. Codul bunelor maniere este faultat ca-n codru de tot regnul animal din om. Fiinţe consumatoare de nervi şi producătoare de stres.

Radio Guerrilla te invită să le faci o dedicaţie specială tuturor celor care într-un fel sau altul te lovesc în sistemul de valori, într-o campania de mare angajament de bun simţ – ‘Atlas de Mitocanie Urbană’.
Iată doar câteva din specimenele identificate:

Mitocanul de birou
Cocalarul de trafic
Ţăranul de mall
Bădăranul de cinematograf
Mârlanul de Dorobanţi
Piţipoanca de companie
Băiatul de bani gata

Cu ceva timp în urmă citisem pe net o idee: de ce în vest bisericile (sau clădirile primariilor) au o turlă înaltă cu ceas iar noi nu? De ce în vest se pune accent pe punctualitate iar la noi nu?

Ca să fim de la bun început înțeleși, nici articolul și nici ideea de ceas în turla bisericii nu au legătură cu religia. Omul face religia, nu religia pe om.

Nu sunt un monument al punctualității. Dar când vine vorba de o întâlnire formală sau planificată nu întârzii.

Părerea mea e că lipsa punctualității pentru noi ca neam e o boală. Unii reușesc să scape, alții se afundă. Dar totul ține de educație. Educația o primești primă data de la părinți. Dacă ma’ta și tac’tu fac pe cineva să aștepte atunci tu vei înțelege că nu e un capăt de lume.

Apoi vine rândul profesorilor să te educe. Evident pentru tine ca elev e bine să stai și să aștepți 20 minute să vină un mârlan de profesor care să-ți prezinte o materie plictisitoare gen analiză matematică. Dar totuși, ce exemplu îți dă? Că poți întârzia, evident. Acești profesori nu sunt trași de nimeni la răspundere, înțelegi că e totu în ordine.

Termini liceul și vii la facultate. Deja facultatea trebuie să te instruiască pentru viitorul tău de om al muncii. Facultatea nu e o institutie care să-ți prezinte lucruri pentru cultura ta generală precum ciclul mediu de învățământ. Dar asta e prin alte țări, cel puțin așa am auzit. Dacă nu e așa, scuzată fie-mi indolența de a crede că la alții e mai bine. Dar nici la facultate nu e altfel… La facultate ai aceeași moși îndoctrinați și aceleași babe subrezite de trecerea ireversibilia (din păcate pentru dânsele) a timpului efemeric pe acest pământ trecător. Mă rog.. problema nu ar fi că întârzie la cursuri… dar întârzie la examen… Păi eu dacă aș întârzia cel mai probabil nu aș mai încăpea în examen, dar ei își permit… Pentru că ei, nu-i așa, au putere…

Dar lipsă punctualității nu are repercursiuni doar în viață de zi cu zi la întâlnirile cu un om… Asta are repercursiuni în viața profesională a individului. Individ care angajat nu se ține de dead-lineuri. Dar aici deja este vorba de o slujbă, o plată contra munca prestată. Când întârzii la un dead-line angajatorul îți taie macaroana.

Dar din păcate până să ajungi aici treci prin celelalte procese care-ți arată că nu e capăt de țara să întârzii. Iar oamenii mai sus menționați nu sunt trași la răspundere. Dacă dai mail rectorului primești răspuns prompt după o săptămâna. Dacă întrebi pe un angajat al facultății de ce nu a venit profesorul la examen, după juma de oră când trebuia să se prezinte, îți răspunde sec: “de obicei întârzie, nu vă faceți probleme” O, da??? Dacă de obicei întârzie, a luat cineva măsuri pentru asta? Evindet, NU.

Vorba unui clasic: Trăim în România și asta îi ocupă lui Mircea Badea tot timpul.

Ne tot plângem că nu vin turişti străini la noi în ţară. Ba pentru că nu avem hoteluri, ba pentru că nu avem servicii, ba pentru că nu ne promovăm destul.

Ce ar fi însă dacă ne-am brandui România ca Ţara Mârlanilor? De ăştia se găsesc peste tot. E foarte simplu să îi vezi, orice ai face. După 3 zile de vizitat, cred că orice turist străin chemat să vadă Ţara Mârlanilor, nu ar plânge deloc după banii daţi. Ba chiar ar duce vestea mai departe şi în ţara lui. Vă daţi seama? Ar fi super bucuros că a găsit ţara perfectă a Mârlăniei.

Unde ar mai găsi el oare:

- şoferi care aproape că trec peste pietoni în timp ce degetul mijlociu de la mâna lor stângă scoasă pe geam, stă ridicat într-un vajnic semn falic însoţit probabil de expresia “ce morţii mă’tii cauţi pe trecere când e verde iar eu mă grăbesc” (cum mi s-a întâmplat mie în aseară, în rolul principal fiind un posesor de Logan argintiu cu numărul AG xx HLI; am pus xx pentru că nu i-am reţinut cifrele, nu pentru că aş vrea să îl protejez pe Mr. Mârlan)

- indivizi care se pun în gură cu politiştii, atunci când nu îi mituiesc, şi care nu păţesc nimic

- doctori şi asistente care recomandă oamenilor să spele copii cu dezinfectant, după ce s-au umplut de şpagă (sau poate ca tocmai asta nu a fost de ajuns)

- “politicieni” care aţâţă masele să vină la vot zornăind la urechea lor nişte lovele pe care oricum nu le vor da după alegeri

- cercopiteci, patroni de echipe de fotbal, care dau mită şi spun după aia că au glumit chiar dacă sunt prinşi cu cioara vopsită în verde sau roz (bine, asta s-a mai văzut şi în Portugalia, din câte am înţeles)

- taximetrişti care când te iau de client se asigură în prealabil că put bine, că au ţigara aprinsă când urci în maşină şi eventual închid şi geamurile ca să poţi respira sănătate curată până la destinaţie

- fufe blonde cu bemveuri cumpărate de manelistul cel gras şi burtos de acasă sau din deplasare, care nu ştiu să stea la coadă în trafic şi o iau pe trotuar ca să iasă în faţa tuturor “loserilor” care stau la stop

- proaste şi prosti care cred că le-a cumpărat mă-sa câte o bară sau o uşă de metrou

… şi mulţi, mulţi alţii, pe care acum, după o cafea amară, se pare că i-am uitat (iartată-mi fie memoria scurtă şi selectivă)?

Deci, doamna Aneta Bogdan, domnilor fabricanţi de branduri de ţară, ce rost are să vă stoarceţi creierii cu brainstorminguri când aveţi exemplarele vii din specia Mârlanească chiar sub nasul dumneavoastră? Vă băgaţi la un proiect cu numele Ţara Mârlanilor? Pe bune. Singura problemă este că nu ştiu cum am traduce Mârlani în alte limbi.

Disclaimer: Numiţii Mârlani de mai sus sunt luaţi într-o ordine absolut aleatoare. Nu sunt reprezentativi decât pentru clasa Mârlanilor, nu şi pentru categoriile profesionale din care fac parte. Căci am văzut şi şoferi ok, şi doctori corecţi, şi indivizi responsabili şi cu respect faţă de autoritate, având în acelaşi timp puterea de a recunoaşte când au greşit. Politicieni cinstiţi nu prea am văzut dar ei sunt nişte excepţii ce confirmă multe reguli

Reprezentanţi de seamă ai unor instituţii ale Ministerului de Interne au recurs la acţiuni de poliţie politică – filaj şi interceptare telefonică – împotriva candidatului independent Valer Marian la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Satu Mare, susţinut în cursă de toate partidele româneşti, cu excepţia PNL. După ce s-a anunţat candidatura sa la preşedinţia Consiliului Judeţean Satu Mare, reprezentanţi locali şi centrali ai actualei guvernări PNL-UDMR au pus la cale o strategie de obstrucţionare a candidatului independent Valer Marian, cu concursul şefilor unor instituţii din cadrul Ministerului de Interne, cum ar fi SIPI şi Poliţia de Frontieră. Pe plan local, în complot sunt implicaţi ministrul Ovidiu Silaghi, prefectul Radu Bud, şeful SIPI Satu Mare -comisarul şef Petre Mare, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie de Frontieră Satu Mare – subcomisarul Vasile Maxim etc. La nivel central sunt implicaţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Bogdan Olteanu, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, generalul Pavel Abraham, şi şeful compartimentului interceptări telefonice din serviciul secret al Ministerului de Interne, Remus Şpan, Obstrucţionarea are două motivaţii: favorizarea ministrului liberal Ovidiu Silaghi şi teama că Valer Marian va curma traficul de ţigări şi de persoane în care sunt implicaţi mulţi dintre cei care complotează împotriva sa, aflaţi în relaţii de complicitate cu reţele mafiote din România, Ungaria şi Ucraina. Candidatul independent a fost monitorizat permanent, dar agentul care îl urmărea a fost deconspirat după două zile de misiune. Citiţi integral în GNV cum se tem toţi că se duc pe copcă …

detalii aici.

Si alti imbecili, dar de alta natura. Acum cativa ani, un ambasador in Romania a facut in asa fel incat o invatatoare de la scoala Zoia Kosmodemianskaia a fost scoasa din “productie”, in ciuda protestelor ei si ale parintilor, ca sa vina sa-i scoleasca in particular odrasla. Marlanii, tot marlani raman, indiferent de pasaport si imunitate. Nu prea exista anticorpi pentru marlanie in lumea in care bunul simt este precum o carie. Nu da bine sa fii cu el la vedere…

Nu mai suport marlanii in Dacii Logan albastre care, dupa ce ca sunt cu nevastele in masina, se holbeaza la picioarele mele atunci cand sofez in fuste scurte, si asta doar pentru ca masinutza mea sport primita de Craciun anul trecut de la Iubi are scaunele mult prea ingropate, de ajung loganarii sa se creada in SUV-uri, iar unii dintre ei mai au si nesimtirea sa ma claxoneze, eventual sa incerce sa imi dea numarul lor de telefon.

Transmiteti un sfat posesorilor de logan: Insistati degeaba, nu aveti nici o sansa sa agatati, macar purtati-va cu demnitate masina si iubiti-va sotiile pe care voi le-ati ales. Sau invers.

Iubi, te-am rugat sa-mi iei sofer, haide, bibicule, nu ai de ce sa fii gelos pe driver!