R O M A N I A

MINISTERUL EDUCAŢIEI , CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI MARAMUREŞ

Baia Mare ,Str.Petofi Sandor nr.14, tel.0262.212114 ,

e-mail: isjmm@isjmm.ro

În atenţia unităţilor de învăţământ preşcolar

Vă prezentăm scrisoarea metodică preluată de la Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării pentru anul şcolar 2009-2010.

Vă rugăm să întreprindeţi măsurile ce se impun pentru aplicarea recomandărilor cuprinse în acest document, având în vedere că acestea sunt în concordanţă cu precizările noului curriculum preşcolar.

Inspector şcolar general

Prof. Mariana Pop                                                                 Inspectori şcolari de specialitate

Prof. Marcela Pop

Prof. Georgeta Pop

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE TIMPURIE, ŞCOLI,

PERFORMANŢĂ ŞI PROGRAME

SCRISOARE METODICĂ

pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar

„Incluziune socială, management eficient şi calitate în educaţie”

Învăţământul românesc dispune de resurse nebănuite de reînnoire, îmbinând tradiţia cu cerinţele vieţii contemporane. Modificările prin care acesta a trecut în ultimii 20 de ani o dovedesc cu prisosinţă. De asemenea, ştim că tradiţia impune şi comportamentul demn, seriozitatea trebuie să ne fie permanent în atenţie, ca şi gândul că ne pregătim pentru o societate modernă, în care profesionalismul este singurul mod de a izbândi.

Consfătuirile din acest an şcolar s-au desfăşurat, atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean, având ca temă de dezbatere trei concepte vehiculate din ce în ce mai des în ultimii ani în documentele de politică educaţională şi în întâlnirile formale ale specialiştilor, respectiv: Incluziunea socială, eficienţă managerială şi calitatea în educaţie.

În acest context, dorim să aducem în atenţia dumneavoastră un set de recomandări, în vederea implementării conceptelor luate în discuţie la începutul anului şcolar.

La nivelul unităţilor de învăţământ

Elaborarea unor planuri de dezvoltare instituţională care să ţină cont de nevoile reale ale instituţiei şi ale comunităţii din care aceasta face parte şi care să fie în deplină concordanţă cu politica la nivel naţional şi judeţean în domeniu;

Elaborarea unor planuri manageriale în care măsurile pentru incluziune socială şi asigurarea calităţii să fie clar evidenţiate (o atenţie deosebită va fi acordată mediului educaţional stimulativ, procesului de desegregare, egalităţii de gen, protecţiei şi promovării drepturilor copilului, susţinerii dezvoltării profesionale a angajaţilor, precum şi implicării comunităţii în viaţa instituţiei de învăţământ);

Constituirea de grupe de preşcolari, respectând prevederile legislative în vigoare şi principiile educaţiei incluzive;

Elaborarea şi monitorizarea cu atenţie deosebită a planificării asistenţelor la clasă (planificările vor viza îndeosebi aplicarea corectă a curriculumului naţional, precum şi competenţele de comunicare, proiective, manageriale şi evaluative ale cadrelor didactice);

Analiza şi transmiterea către ISJ a nevoilor de formare ale personalului didactic în domenii precum: Metode active de învăţare, Educaţie incluzivă, Dezvoltare durabilă, Managementul de proiect, Asigurarea calităţii etc.;

Formarea personalului propriu din subordine, în vederea elaborării proiectelor cu finanţare externă;

Participarea activă şi cu responsabilitate la programele educaţionale iniţiate de MECI pentru învăţământul preşcolar (Să citim pentru mileniul III, Ecogrădiniţa, Kalokagathia, Educaţie incluzivă în grădiniţe, PETI – Program de Educaţie Timpurie Incluzivă. PRET – Programul Naţional de Reformă a Educaţiei Timpurii, Programul de educaţie parentală – Educăm aşa etc.);

Implementarea cu rigurozitate a proiectelor educaţionale iniţiate de instituţia de învăţământ sau derulate în parteneriat cu diverşi actori din comunitate.

La nivelul grupei/clasei

Organizarea mediului educaţional conform prevederilor curriculumului specific şi în acord cu principiile educaţiei incluzive;

Planificarea şi desfăşurarea activităţilor instructiv-educative în acord cu prevederile curriculumului specific şi cu respectarea principiilor educaţiei incluzive şi ale managementului eficient;

Utilizarea în activitatea cu preşcolarii a materialelor şi a auxiliarelor didactice avizate MECI şi/sau confecţionarea lor, cu respectarea principiilor  privind siguranţa, calitatea, aspectul estetic şi concordanţa cu programa şcolară specifică;

Organizarea de şi participarea la evenimente didactice (activităţi metodice, cercuri pedagogice, simpozioane, conferinţe, sesiuni de comunicări ştiinţifice etc.) care abordează tematica educaţiei incluzive, învăţarea diferenţiată, calitatea în educaţie, managementul clasei etc.;

• Planificarea şi derularea unor activităţi în parteneriat (activităţi extraşcolare, activităţi cu părinţii, activităţi cu şcoala, activităţi în cadrul unor proiecte educaţionale etc.) în care să fie atinse şi obiective ale educaţiei incluzive/educaţiei diferenţiate sau ale asigurării calităţii în educaţie.

În continuare, având în vedere faptul că ne aflăm la un an de la aplicarea noului curriculum pentru copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani, vă supunem atenţiei două subiecte de interes, respectiv proiectarea şi evaluarea, pentru care am încercat să conturăm câteva precizări, în vederea eliminării unor disfuncţii sesizate pe parcursul anului şcolar anterior.

DESPRE PROIECTARE ŞI DESPRE CEEA CE TREBUIE EVITAT ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR LA CLASĂ

Prezentul curriculum, aprobat prin O.M.nr.5233/01.09.2008, este structurat pe şase mari teme:

• Cine sunt/ suntem?

• Când, cum şi de ce se întâmplă?

• Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?

• Cum planificăm/ organizăm o activitate?

• Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

• Ce şi cum vreau să fiu?

Ordinea prezentării lor nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când, pentru o temă sau alta, fie se pot derula cu copiii diferite proiecte tematice, fie se aleg teme pentru săptămâni independente.

Principalele reguli legate de proiectarea anuală şi, respectiv, săptămânală sunt:

1. După ce am stabilit care sunt grupele cu care vom lucra în anul şcolar curent, adunăm întreg colectivul de cadre didactice al grădiniţei;
2. Fiecare colegă va avea în faţă calendarul aferent perioadei de derulare a anului şcolar, ordinul MECI cu structura anului şcolar, tabelul cu cele şase teme anuale de studiu şi descriptivul fiecăreia; De asemenea, colegele vor putea să consulte tabelele destinate fiecărei teme (pe grupe de vârstă), îndeosebi coloana cu conţinuturi şi sugestiile de teme din subsolul acestora;
3. Fiecare colegă (grup de colege de la aceeaşi grupă de nivel) îşi planifică proiectele (cu temă, durată, focus etc.) pe care doreşte să le deruleze cu copiii în anul şcolar în curs şi le plasează în dreptul temelor de studiu din tabelul centralizator; Se ţine cont de nivelul de vârstă al copiilor din grupă, de ceea ce ne precizează Metodologia de aplicare a noului curriculum (la cei mai mici, de 3-5 ani, pot să atingă minimum 4 teme de studiu, deci pot să am un minimum de 4 proiecte anuale; proiectele pot avea o durată maximă de 5 săptămâni; pot avea şi proiecte transsemestriale; numărul maxim de proiecte poate fi de 7; nu e obligatoriu să încep cu prima temă de studiu anul şcolar etc.);
4. După ce fiecare şi-a aşezat proiectele în tabelul centralizator, se verifică în grup dacă proiectele au coerenţă şi pe verticală (respectiv, ce se mai adaugă pe o temă de studiu, de la o vârstă la alta);
5. Apoi, fiecare depistează care sunt perioadele rămase neacoperite (de la finalizarea unui proiect la începerea altuia), cât de lungi sunt ele, ce anume a rămas neacoperit din descriptivul temelor de studiu sau din conţinuturile sugerate în tabelele pe teme şi grupe de vârstă (din curriculum), ce evenimente sunt în perioada respectivă (ecologice, naţionale, religioase, internaţionale etc.) şi, astfel, stabileşte care vor fi temele săptămânilor independente, subsumându-le şi pe acestea, după caz, temelor de studiu din curriculum.

Odată făcute aceste precizări, ne rezervăm dreptul de a lista câteva dintre aspectele care trebuie evitate în activitatea desfăşurată cu preşcolarii şi pe care le considerăm excese sau deficienţe metodologice sau organizatorice:

A utiliza, în activităţile desfăşurate cu copiii pe domenii experienţiale (Limbă şi comunicare, Ştiinţe, Om şi societate), numai fişe/caiete de lucru;

A încărca mediul educaţional al grupei cu materiale care nu sunt în acord cu tema studiată sau cu momentul parcurs din anul şcolar;

A lăsa grija opţionalului pe umerii profesorului care îl desfăşoară, fără a acorda atenţie faptului că această activitate presupune munca în echipă;

A nu implica preşcolarii în amenajarea mediului educaţional şi în procesul de evaluare al activităţilor/proiectelor;

A utiliza în exces mijloacele audio-vizuale (televizor, casetofon, computer etc.) pe durata unei zile de activitate cu copiii;

A evita, în mod deliberat, activităţile în aer liber prevăzute de Metodologia de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârste între 3 şi 6/7 ani;

A forţa copiii să înveţe să scrie toate literele alfabetului;

A utiliza caiete tip I pentru a deprinde copiii preşcolari să scrie litere ca la şcoală.

DESPRE EVALUARE

Orice program educaţional de calitate prezintă un curriculum bine definit, cu obiective clare atât pentru dezvoltarea copilului cât şi pentru evoluţia academică a acestuia. Dar, să nu uităm că acesta este doar marcajul pentru traseul călătoriei pe care o programăm pentru cei mici, în lumea fără margini a cunoaşterii.

În acest context, ne putem întreba: cum ştim că suntem pe drumul cel bun şi cum măsurăm progresul fiecăruia faţă de punctul zero ?

Multe strategii pot fi folosite pentru evaluarea progresului copiilor, dar primul şi cel mai important lucru este planificarea procesului de evaluare în sine.

Pornind de la acest prim pas, într-o scrisoare metodică din decembrie 2007 au fost făcute câteva sugestii cu privire la unele modalităţi/instrumente de evaluare ale căror beneficii s-au văzut în timp. Între acestea se numărau: portofoliul copilului (instrument complex de înmagazinare a datelor despre progresului copilului), lista cu comportamentele (un instrument de evaluare care ne pune la dispoziţie reperele importante după care putem face urmărirea progresului şcolar), precum şi observarea şi înregistrarea unor observaţii privind progresul copiilor.

În acest moment, odată cu începutul anului şcolar, am dori să facem câteva precizări legate de evaluarea copiilor, ţinând cont şi de prevederile noului curriculum.

Evaluarea trebuie să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie, înregistrat, comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate).

Totodată, evaluarea trebuie să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?), predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor, şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (descrierea stării de fapt şi identificarea aspectelor care perturbă dezvoltarea copilului). O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic, pe dialogul cu părinţii şi pe date confirmate de portofoliul copilului, fişe etc.

De asemenea, cu acest prilej, este necesar să aducem în discuţie câteva dintre aspectele legate de cele trei tipuri de evaluare:

• La fiecare început de an şcolar, primele două săptămâni sunt rezervate culegerii de date despre copii (evaluării iniţiale). Educatoarele vor observa copiii în timpul diferitelor momente ale programului zilnic şi vor dialoga atât cu părinţii cât şi cu copiii în vederea obţinerii unei imagini cât mai apropiate de realitate, cu privire la dezvoltarea psiho-fizică şi nivelul de cunoştinţe şi deprinderi al copiilor din grupa la care lucrează. Toate aceste informaţii vor fi strânse în Caietul de observaţii al copiilor şi vor sta la baza elaborării Caracterizării grupei şi, ulterior, a planificării calendaristice anuale.
• În ceea ce priveşte evaluarea continuă, educatoarele au o serie de oportunităţi în programul zilnic pentru realizarea acesteia. Totodată, nu trebuie să pierdem din vedere procesul de evaluare derulat ca parte a fiecărui proiect derulat cu copiii pe parcursul anului şcolar.
• Sfârşitul semestrului I, sfârşitul anului şcolar sau sfârşitul de ciclu necesită o evaluare mai atentă. Este vorba de evaluarea sumativă, care nu necesită delimitări fixe ca durată în timp şi care va avea în vedere fie stabilirea paşilor care urmează în parcurgerea curriculumului (ce urmează să desfăşurăm cu copiii în semestrul II sau în anul şcolar următor), fie culegerea datelor pentru întocmirea fişelor de evaluare a copilului sau a fişelor psiho-pedagogice de acces în învăţământul primar. Ca şi în cazul evaluării iniţiale, se recomandă utilizarea unei palete largi de mijloace şi instrumente de evaluare şi evitarea excesului de fişe de lucru, cu scopul de a conferi copilului siguranţă şi detaşare în timpul acestui proces.

În încheiere, aş adăuga faptul că, fiecare an şcolar ne asigură confortul şi siguranţa prin demersuri de continuitate şi ne provoacă prin elementele de noutate care, iminent, îşi fac apariţia.

Aşadar, ca elemente ale continuităţii, PROGRAMELE EDUCAŢIONALE şi CONCURSURILE iniţiate şi derulate până în prezent la nivelul învăţământului preşcolar îşi vor continua activităţile. De aceea, considerăm că este oportun să punem la dispoziţia colegelor noastre o listă cât mai completă cu acestea şi, separat, să listăm noutăţile, după cum urmează:

• Programul naţional de educaţie a părinţilor „Educaţi aşa” (Fundaţia Copiii Noştri şi MECI);
• Programul de educaţie a viitorilor părinţi (ARED, UNICEF şi MECI);
• Programul naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport „Kalokagathia” (MECI, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
• Programul naţional de îmbunătăţire a accesului la educaţie PHARE „Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate” (PHARE, Guvernul României);
• Programul de educaţie timpurie incluzivă – PETI (Banca Mondială, MECI);
• Programul de reformă a educaţie timpurii – PRET (Banca Europeană de Dezvoltare, MECI);
• Programul de dezvoltare a abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor (Centrul Parteneriat pentru Egalitate, UNICEF, MECI);
• Programul „Educaţia incluzivă în grădiniţe” (Asociaţia RENINCO, UNICEF, MECI);
• Proiect „Mai multe centre de îngrijire pentru copilul tău, mai multe oportunităţi de angajare pentru tine” (MMFES, MECI, DGAS mun. Bucureşti, ANOFM, Bernard Brunches International);
• Proiect de stimulare a interesului pentru lectură şi de compensare a parcurgerii Programei instructiv-educative în grădiniţa de copii „Pipo” (CD Press, MECI);
• „Piti-Clic” şi „Dublu-Clic”, concursuri de creativitate pentru cadrele didactice (INFOMEDIA Pro, MECI);
• „Cu Europa la joacă…”, concurs de stimulare a abilităţilor intelectuale şi de creativitate pentru copiii preşcolari şi şcolari mici (Editura Diana, MECI);
• „Piticot”, concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari (Asociaţia Olimp, MECI).

NOUTĂŢI:

Proiect „Filip şi cheia fermecată” (Editura RAVISION, MECI);

SMARTY, concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari, pe domenii experienţiale,  (Asociaţia SMARTY, MECI).

De asemenea, după cum deja v-aţi obişnuit, ne gândim să lansăm pentru acest an şcolar două mari teme de reflecţie, care pot fi abordate în cadrul activităţilor metodice sau al cercurilor pedagogice: CALITATEA TOTALĂ ÎN EDUCAŢIE şi PREDAREA-ÎNVĂŢAREA INTEGRATĂ.

DIRECTOR GENERAL,

Liliana Preoteasa                                                                     INSPECTOR GENERAL,

Viorica Preda

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

PROGRAMA    PENTRU

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ ŞI METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII

-         educatoare-

Aprobată prin O.M.Ed.C. nr.5462/14.11.2005

Bucureşti – 2005

În contextul actual al reformei învăţământului, cadrul didactic se află în faţa unei reale provocări, expresie a luptei cu inerţia şi a manifestării libere a competenţei profesionale.

Competenţa profesională este îmbinarea armonioasăşi utilizarea eficace a cunoştinţelor, deprinderilor şi atitudinilor în vederea obţinerii rezultatelor aşteptate la locul de muncă. A fi competent într-o ocupaţie înseamnă:

•a aplica cunoştinţe de specialitate;

•a folosi deprinderi specifice;

•a analiza şi a lua decizii;

•a folosi creativitatea;

•a lucra cu alţii ca membru al unei echipe;

•a comunica eficient;

•a se adapta la mediul de muncă specific;

•a face faţă situaţiilor neprevăzute;

•a soluţiona conflicte;

•a se autoevalua continuu;

•a se perfecţiona permanent.

Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupaţional face următoarea descriere: “Educatoarea instruieşte şi educă prin joc, sprijină şi promovează dezvoltarea copiilor de vârstă preşcolară , urmărind obiective cognitive şi de limbaj, psiho-motorii, de educare a afectivităţii, ale educaţiei estetice şi ale educaţiei pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecărui copil să-şi urmeze drumul său personal de evoluţie, oferindu-i suport pentru integrarea în viaţa socială şi activitatea şcolară .”

Conform art.9, alin.(2) din Legea 128/1997 privind statutul personalului didactic, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează, în perioada 16-17 iulie, concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de educatoare are ca scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupaţional specific.

Obiectivele generale ale programei vor viza:

•aprofundarea cunoştinţelor de bază din specialitate şi aplicarea acestora în contexte variate;

•actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de metodică a specialităţii;

•cultivarea creativităţii individuale şi de grup în procesul didactic, accentuând componenta comunicării în relaţia educaţională;

•orientarea pregătirii pe dimensiunea socio-educaţională şi managerială.

Corelând obiectivele generale cu descrierea din standardul ocupaţional, programa este astfel structurată încât să integreze domeniul limbii şi literaturii române cu cel al literaturii pentru copii şi cu ştiinţele conexe: metodica, pedagogia şi psihologia.

În acest scop, programa este construită pe competenţe, vizând practici specifice procesului de predare-învăţare-evaluare în învăţământul preşcolar.

Competenţele vizate sunt:

1. identificarea şi selectarea conţinuturilor adecvate vârstei preşcolare, în concordanţă cu obiectivele programei, pentru toate categoriile de activităţi;
2. identificarea şi rezolvarea problemelor apărute în procesul didactic, aplicând strategii didactice optime şi adecvate nivelului de vârstă, tipului şi categoriei de activitate;
3. realizarea unor activităţi de învăţare integrată, stimulând creativitatea şi flexibilitatea în gândire a copiilor preşcolari, precum şi participarea activă a acestora la propria formare şi dezvoltare, prin favorizarea obţinerii succesului în învăţare;
4. operarea eficientă cu conceptele domeniului psihopedagogic în procesul de elaborare a planificărilor calendaristice, a programelor pentru activităţile opţionale sau pentru extinderi şi a planificării activităţilor în cadrul acestor activităţi, a proiectelor didactice;
5. selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau comportamentelor vizate, în scopul reglării demersului didactic;
6. aplicarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de copii, a tehnicilor de motivaţie, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale, orientându-i spre valori autentice;
7. aplicarea unor forme de management al grupei în funcţie de activitatea proiectată.

DOMENII DE COMPETENŢĂ

1. Documentele educatoarei

•Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei specifice: Legea învăţământului, Statutul personalului didactic, Regulamentul de funcţionare şi organizare a învăţământului preşcolar, Standardul ocupaţional.

•Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor documentelor de curriculum specific:

Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar, Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar, Scrisori metodice pentru aplicarea programei instructiv-educative în grădiniţa de copii.

•Cunoaşterea şi utilizarea corectă a documentelor de evidenţă a activităţii educatoarei: Catalogul grupei, Caietul de evidenţăa prezenţei şi a activităţii educatoarei (planificarea calendaristicăşi planificarea tematică), Fişa psiho-pedagogică a copilului

•Realizarea unei planificări eficiente: coerenţa demersului, corelarea conţinuturilor şi a activităţilor pe verticală şi pe orizontală, corespondenţa conţinuturilor şi a formelor de evaluare cu obiectivele/comportamentele stabilite).

2. Didactica comunicării (elemente de comunicare oralăşi scrisăîn înv.preşcolar)

•Abordarea textului literar destinat copiilor de vârstăpreşcolară (didactica lecturii, ghidarea copiilor preşcolari spre receptarea şi înţelegerea adecvatăa textului literar specific);

- didactica textului literar epic şi a textului dramatic, precum şi didactica poeziei (concepte de teorie literară specifice, modalităţi de receptare şi înţelegere eficientă a textului literar şi a diferenţelor sesizabile la această vârstă între genurile literare).

•Abordarea textului nonliterar (ştiinţific, publicistic, publicitar) din perspectiva caracteristicilor stilurilor funcţionale şi a funcţiilor comunicării;

•Rolul educatoarei în conturarea unor modele de exprimare şi a unor atitudini care facilitează comunicarea;

•Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare (tehnici de ascultare activă, învăţare prin cooperare, tehnici nonverbale şi de exprimare a sentimentelor etc.);

•Tipuri de întrebări (închise, deschise, descriptive, narative, care incităla reflexie, cu alegere multiplă, concrete, abstracte) şi adecvarea acestora la tema abordată;

•Abordarea textului scris şi a comunicării scrise în învăţământul preşcolar

- rolul instrumentelor de comunicare scrisă în stimularea interesului pentru lectură şi în pregătirea preşcolarului pentru etapa de citit-scris din clasa I

- sesizarea unor diferenţe între scrisul de mânăşi scrisul de tipar;

- scrierea unor etichete, bileţele, notiţe, felicitări etc.

- scrierea de litere/cifre

•Abordarea limbajelor diferitelor arte/ştiinţe din perspectiva codurilor specifice ale acestora (muzică, pictură, geografie etc.)

3. Didactica limbii române

•Strategii de abordare a noţiunilor de fonetică şi fonologie (Silaba; Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe; Accentul)

•Strategii de abordare a noţiunilor de morfologie şi sintaxă

- Părţile de vorbire (definiţie, clasificare, funcţii sintactice)

- Părţile de propoziţie (definiţie, clasificare)

- Propoziţia şi felul propoziţiilor

- Fraza şi felul propoziţiilor în frază

•Strategii de abordare a noţiunilor de vocabular

- Sensul cuvintelor

- Familii de cuvinte

- Relaţii semantice între cuvinte (sinonime, antonime, omonime, paronime)

- Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)

4. Didactica oralului

•Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active la preşcolari

•Strategii de învăţare şi exersare a alcătuirii diverselor tipuri de discurs oral în perioada preşcolarităţii (povestirea, rezumatul, caracterizarea, dialogul, monologul, rimele, interviul)

5. Evaluarea

•Tipuri de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (evaluarea iniţială, evaluarea continuă, evaluarea sumativă) 4

•Metode, tehnici şi instrumente tradiţionale şi alternative de evaluare folosite în învăţământul preşcolar (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, lucrarea colectivă, observarea sistematică a comportamentului copiilor, chestionarul, fişa de evaluare, interviul, fişa de observaţie etc.)

•Rolul educatoarei în procesul de evaluare a copilului preşcolar.

6. Managementul clasei

•Organizarea activităţilor didactice în grădiniţa de copii (activităţi comune, activităţi alese, jocuri, activităţi opţionale, extinderi). Clasificare, forme specifice de organizare.

•Construirea mediului educaţional, activ – stimulativ – funcţional, din perspectiva noii abordări educaţionale a activităţii instructiv-educative în grădiniţa de copii

•Gestionarea situaţiilor conflictuale

7. Didactica activităţilor instructiv-educative din învăţământul preşcolar. Curriculum şi proiectare didactică

7.1. Didactica desfăşurării principalelor categorii de activităţi instructiv-educative:

- Activităţile de educarea limbajului;           – Activităţile matematice;

- Activităţile de cunoaşterea mediului;          – Activităţile artistico-plastice;

- Activităţile de educaţie muzicală;               – Activităţile practice;

- Activităţile de educaţie pentru societate;     – Activităţile de educaţie fizică;

- Activităţile liber-alese;                                 – Activităţile opţionale;

- Extinderile.

7.2. Jocul – principala formăde activitate în grădiniţa de copii

7.3. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor

- Organizarea activităţilor cu grupa întreagă, cu grupuri mici şi individual;

- Convorbirea, jocul didactic, jocul logic, lectura dupăi magini, povestirea, lectura

educatoarei, jocul-exerciţiu, observarea etc.

7.4. Proiectarea activităţii didactice

- Cerinţe ale unei proiectări eficiente

- Variante de proiectare didactică a activităţilor, în viziune integrată (metoda proiectelor la vârstele timpurii, activităţi bazate pe inteligenţe multiple)

- Etapele proiectării didactice

-         Structura proiectului de activitate didactică

8. Colaborarea grădiniţei cu alte medii educative

- Colaborarea grădiniţă-familie. Consilierea şi educaţia părinţilor

- Colaborarea grădiniţă-şcoală.

- Colaborarea grădiniţei cu alte instituţii/persoane din comunitate.

CONŢINUTURI pentru domeniul literatura română

• Creaţia populară

- Cântecul de leagăn

- Proverbe, zicători, ghicitori

- Folclorul copiilor (cântece formulă, recitative, numărători)

- Basme populare: “Prâslea cel voinic şi merele de aur”, “Greuceanu”, “Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”

- Legende populare

•Genul liric

- Elena Farago – “Căţeluşul şchiop”, “Gândăcelul”, “Pedeapsa mâţei”, “Doi fraţi cuminţi”

- George Coşbuc – “Iarna pe uliţă”, “La oglindă”, “Povestea gâştelor”, “La Paşti”, “Vine ploaia”, “Sosirea rândunicii”

- George Topârceanu – “Rapsodii de toamnă”, “Rapsodii de primăvară”, “Balada unui greier mic”

- Mihai Eminescu – “Revedere”, “Scrisoarea III”, “Somnoroase păsărele”

- Otilia Cazimir – “Pentru tine, primăvară”, “Gospodina”, “Scrisoare”, “Baba Iarnă intră-n sat”, Uite, vine Moş Crăciun”, “Furnica”

- Tudor Arghezi – “Zdreanţă”, “Tâlharul pedepsit”, “Iscoada”, “O furnică”

- Vasile Alecsandri – “Oaspeţii primăverii”, “Iarna”, “Hora Unirii”

•Genul epic

- Barbu Şt. Delavrancea – “Bunicul”, “Bunica”

- Emil Gârleanu – “Căprioara”, “Când stăpânul nu-i acasă”

- Ion Creangă– “Amintiri din copilărie”, “Povestea lui Harap-Alb”, “Capra cu trei iezi”, “Fata babei şi fata moşneagului”, “Ursul păcălit de vulpe”, “Punguţa cu doi bani”

- Ion Luca Caragiale – “Vizită…”, “D-l Goe…”, “Bubico”

- Ioan Alexandru Brătescu-Voineşti – “Puiul”

- Ioan Slavici – “Doi feţi cu stea în frunte”

- Mihail Sadoveanu – “Dumbrava minunată”

- Petre Dulfu – “Isprăvile lui Păcală”

•Genul dramatic

- Ion Luca Caragiale – “O scrisoare pierdută”

- Barbu Şt. Delavrancea – “Apus de soare”

Notă! Pentru abordarea textului epic, liric şi dramatic se vor avea în vedere următoarele concepte operaţionale:

Textul epic:

- acţiune, autor, basm popular/ basm cult, conflict, construcţia subiectului, momentele subiectului, ficţiune, final, gen epic, legendă populară, modalităţi de caracterizare a personajului literar, moduri de expunere (naraţiune, monolog, dialog, descriere), motiv literar, narator, personaj literar, povestire, roman, schiţă, snoavă, titlu, temă, vorbire directă / vorbire indirectă.

Textul liric:

- aliteraţie, antiteză , autor, comparaţie, enumeraţie, epitet, eul liric, exclamaţie retorică, gen liric, hiperbolă, imagine artistică, interogaţie retorică, laitmotiv, metaforă, motiv literar, repetiţie, refren, secvenţă poetică, simbol, temă, titlu, versificaţie (strofă, vers, măsură metrică , rimă, ritm).

Textul dramatic:

- act, acţiune, comedie, conflict, construcţia subiectului (intrigă, scenă , relaţii temporale şi spaţiale), dialog dramatic, gen dramatic, dramă, indicaţii scenice, modalităţi de caracterizare a personajului dramatic, monolog, personaj, replică, scenă, tablou.

CONŢINUTURI pentru domeniul limba română

I) Limbă şi comunicare

- Stilurile funcţionale ale limbii

- Comunicarea orală şi scrisă

II) Fonetică şi fonologie

- Principiile ortografiei limbii române

- Aspecte funcţionale. Silaba. Reguli de despărţire a cuvintelor în silabe. Accentul

III) Lexicologie şi semantică

- Relaţii semantice: polisemia, omonimia, sinonimia, antonimia, paronimia

- Sensul corect al cuvintelor; neologismele

- Mijloace de îmbogăţire a vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)

- Familii de cuvinte

IV) Morfologie. Sintaxa propoziţiei.

- Noţiuni generale

- Substantivul (felul, numă rul, genul, declinarea, funcţiile sintactice, locuţiunile substantivale)

- Articolul. Felurile articolului

- Adjectivul. Flexiunea adjectivului. Gradele de comparaţie. Funcţiile sintactice ale adjectivelor. Ortografierea adjectivelor

- Pronumele. Pronumele personal. Pronumele de politeţe. Pronumele reflexiv. Pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv. Pronumele de întărire si adjectivul pronominal de întărire. Pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ. Pronumele relativ şi interogativ şi adjectivul pronominal interogativ şi relativ. Pronumele nehotărât şi adjectivul pronominal nehotărât. Pronumele şi adjectivul negativ. Funcţiile sintactice ale pronumelui. Ortografierea pronumelor

- Numeralul. Clasificare. Funcţii sintactice. Ortografiere şi ortoepie

- Verbul. Verbe predicative. Verbe auxiliare. Verbe copulative. Verbe personale şi impersonale. Locuţiuni verbale. Diatezele. Modurile verbelor. Tipurile verbelor. Funcţii sintactice.

- Adverbul. Clasificare. Grade de comparaţie. Locuţiuni adverbiale. Funcţii sintactice.

- Ortografierea adverbelor şi a locuţiunilor adverbiale

- Prepoziţia. Clasificare. Regimul cazual al prepoziţiilor

- Conjuncţia. Clasificarea conjuncţiilor. Conjuncţii corelative. Locuţiuni conjuncţionale

- Interjecţia. Clasificarea interjecţiilor. Funcţii sintactice. Topica şi punctuaţia. Valori expresive ale interjecţiilor

V) Sintaxa. Raporturile sintactice. Propoziţia. Fraza.

BIBLIOGRAFIE

LITERATURA ROMÂNĂ

• Anghelescu, Mircea; Ionescu, Cristina; Lăzărescu, Gheorghe – Dicţionar de termeni literari, Bucureşti, Ed. Garamond, 1995

• Călinescu, G. – Istoria literaturii de la origini până în prezent, Ed.Minerva,Bucureşti, 1982

• Cioculescu, Şerban; Steinu, Vladimir şi Vianu, Tudor – Istoria literaturii române moderne, Ed.Eminescu, Bucureşti, 1985

• Piru, Al. – Istoria literaturii române de la început până azi, Ed.Univers, Bucureşti, 1981

LIMBA ROMÂNĂ

• Avram, Mioara – Gramatica pentru to ţi, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1997

• Coteanu, Ion – Limba română contemporană , E.D.P., Bucureşti, 1985

• Coteanu, Ion – Gramatica de bază a limbii române, Ed. Albatros, Bucureşti, 1982

• *** Gramatica limbii române, vol.I, II, Ed.a II-a, Ed.Academiei, Bucureşti, 1966

• Dicţionar ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Ed. Academiei, Bucureşti, 2005

• Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996

METODICA PREDĂRII ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE ÎN GRĂDINIŢA DE COPII

• Barbu, Hristu şi colaboratorii – Pedagogie preşcolară – Didactica (manual pentru şcoli normale clasa a XI-a), E.D.P., Bucureşti, 1993

• Barta, Andrei şi Dragomir, Petrică– Deprinderi motrice la preşcolari, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 1995

• Bizdună, Maria şi Alexandrina Neagu – Texte pentru educaţia limbajului la preşcolari, Ed.PROGnosis, Bucureşti, 2000

• Breben, Silvia şi Matei, Elena – Cunoaşterea mediului – ghid pentru învăţământul preşcolar, Ed.Radical, Craiova, 2001

• Cucoş, Constantin – Pedagogie generală , Ed.Polirom, Iaşi, 2000

• Cerghit, Ioan (coord.) – Curs de pedagogie, T.U.B., Bucureşti, 1998

• Cerghit, I, Radu, I.T., Popescu, E.,Vlăsceanu, L. – Didactica (manual pentru clasa a X-a, şcoli normale), EDP, Bucureşti, 1995

• Dumitrana, Magdalena – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, vol.I şi II, Ed.Compania, Bucureşti, 1999, 2001

• Dumitrana, Magdalena – Activităţile matematice în grădiniţă – ghid practic, Ed.Compania, Bucureşti, 2002

• Dumitrana, Magdalena – Copilul, familia şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 2000

• Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta şi Breben, Silvia – Activităţi bazate pe inteligenţe Multiple, Ed.Reprograph, Craiova, 2002

• Ionescu, Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1972

• Ionescu, M., Radu, I. – Didactica modernă, Cluj, Ed. Dacia, 1995

• Kolumbus, E.S. – Didactica preşcolară (“It is tomorrow yet?” – titlu original, traducere în limba română de Magdalena Dumitrana), Ed.V&I Integral, Bucureşti, 1998

• Landsheere, G. şi Landsheere V. – Definirea obiectivelor educaţionale (trad.), E.D.P. Bucureşti, 1979

• Mitu, Florica – Metodica activităţilor de educare a limbajului, Ed. Pro Humanitas, Bucureşti, 2000

• Păişi, Lăzărescu, Emilia şi Ezechil, Liliana – Laborator preşcolar, Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2001

• Popa, Valerica – Activităţile de educaţie plastică în grădiniţă , Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2000

• Preda, Viorica – Copilul şi grădiniţa, Ed. Compania, Bucureşti, 1999

• Preda, Viorica – Educaţia pentru ştiinţă , Ed. Compania, Bucureşti, 2000

• Rafailă, Elena – Educarea creativităţii la vârsta preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2003

• Stoica, Adrian (coord.) – Evaluarea curentă şi examenele, Ed. ProGnosis, Bucureşti, 2001

• Voiculescu, Elisabeta – Pedagogie preşcolară , Ed. Aramis, Bucureşti, 2001

• Voiculescu, Florea – Elaborarea obiectivelor educaţionale. Teorie, cercetări, aplicaţii, Ed.Imago, Sibiu, 1995

• Vraşmaş, Adina, Ecaterina – Consilierea şi educaţia părinţilor, Ed. Aramis,Bucureşti, 2002

• *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2000

• *** Documentar metodic, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2001

• *** Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2002

• *** Grădiniţa, altfel, Ed.V&I Integral, Bucureşti, 2003

Asa cum am discutat la intalnirea din 25 noiembrie ne intalnim din nou via Skype marti 9 decembrie la 15:30. Tema va fi tot cea legata de rolul metodistilor si vom continua dicutiile incepute. Cei care doresc sa se alature trebuie sa trimita ID-ul de pe skype pe adresa grupulprolibro@gmail.com.
Sa ne auzim cu bine!

Am vorbit de ceva timp de o  întâlnire pe Skype. La primul apel am avut câțiva metodiști care au răspuns acestei inițiative așa că iată și prima chemare:

Ce spuneți?

Acest film reprezintă proiectul unei studente pentru un curs de bibliologie. Aş fi foarte interesata să văd un film asemănător făcut în Romania.

Am primit o fisa de evaluare pentru gradatia de merit a bibliotecarilor scolari. Se gaseste aici pentru cei interesati, ca sa stie colegii nostri la ce sa se astepte (cred ca sunt la nivel judetean facute). Vom pune online si alte documente “gri”: regulamente, ordonante, fise de evaluare, etc. in vederea constituirii unei baze de date cu astfel de texte care altfel sunt dispersate, intruvabile.

Recunosc ca unele formulari din aceasta fisa imi raman obscure. Nu stiu de exemplu la ce trebuie sa ne raportam cand vorbim de: “indici maximi de circulatie a cartii si de frecventa a beneficiarilor in biblioteca”. Sau cum poate fi evaluata: “Contributia bibliotecii scolare la rezultatele obtinute de elevi la examenele de capacitate, bacalaureat si de absolvire”? Sau o alta plangere, cred legitima, care mi s-a transmis: bibliotecarii care prin natura postului si amplasare sunt in imposibilitatea de a face activitate de indrumare metodica (vazuta ca “performanta deosebita in inovarea biblioteconomica”) sau de formare, nu sunt din start dezavantajati?

Completare 1.02.2007
Am gasit si o fisa de evaluare cu o structura diferita pe care o puteti citi aici.

Intre timp, pe lista biblos, doamna Consilier al MEC Carmen Bitir-Istrate a pus la dispozitie doua acte legislative importante in aceasta discutie:
ORDIN Nr. 3032 din 12 ianuarie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea de distincţii şi premii personalului didactic din învăţământul preuniversitar de stat
si
ORDIN Nr. 5669 din 15 noiembrie 2006 privind aprobarea Metodologiei şi a criteriilor de acordare a gradaţiei de merit şi a salariului de merit în învăţământul preuniversitar