Prim-ministrul desemnat, Lucian Croitoru, a anunţat astăzi numele miniştrilor pe care îi propune pentru noul Guvern. Croitoru a precizat că a trimis la Parlament programul de guvernare şi lista cu miniştrii şi ministere.

“Am trimis programul de guvernare şi lista cu miniştrii şi ministere la Parlament. Echipa va fi supusă judecăţii corpului legiuitor. Am format o echipă apelând la oameni capabili să rezolve problemele. Le mulţumesc că au acceptat”,

a declarat Croitoru

Premierul desemnat a spus că vor urma negocieri complexe cu UE, cu FMI şi alte instituţii internaţionale.

În noua formulă guvernamentală, vor dispărea Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Comunicaţiilor, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Ministerul Turismului.

Iată lista miniştrilor propuşi de Croitoru:

Ministerul Transporturilor şi Comunicaţiilor: Radu Berceanu

Ministerul Finanţelor: Gheorghe Pogea

Ministerul Administraţiei şi Internelor: Emeric Florin Saghi

Ministerul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu

Ministerul Economiei şi Comerţului: Adriean Videanu

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: Daniel Funeriu

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Vasile Blaga

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Mihai Şeitan

Ministerul Apărării Naţionale: Mihai Stănişoară

Ministerul Justiţiei: Cătălin Predoiu

Ministerul Agriculturii, Pădurii şi Dezvoltării Rurale: Adrian Rădulescu

Ministerul Sănătăţii: Cristian Vlădescu

Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional: Theodor Paleologu

Ministerul Mediului: Sulfina Barbu

Din momentul desemnării sale ca premier, Lucian Croitoru a lucrat la programul de guvernare. Acesta va fi în linie cu acordurile pe care România le are cu FMI, cu UE şiBanca Mondială.

“Pentru că programul de guvernare este presupus a fi pentru patru ani, el este în linie cu Programul naţional de dezvoltare precum şi cu Programul de convergenţă a României cu Uniunea Europeană”, a asigurat Lucian Croitoru.

Parerea mea personala, este ca nu se vor vedea schimbari in domeniul sanatatii, muncii si transporturilor

Am văzut pe PRO TV un documentar care ne prezente starea jalnică a complexului Cetăţii Dacice Sarmisegetuza, neîngrijită de nicio autoritate.
Atitudinea ministrului culturii, individul pe nume Paleologu ( că altfel nu merită numit), care a refuzat de 2 ori discuţiile cu reporterul a fost execrabilă şi pentru asta îi transmit că e un infatuat plătit degeaga.
Paleologu, îţi doresc să-ţi pierzi scaunul cald !
P.S. Paleologu, schimbă-ţi mersul de homosexual pasiv !

Dintr-un articol din data de 21 septembrie a.c. publicat pe Hotnews aflam ca domnul ministru Theodor Paleologu isi exprima nemultumirea fata de suma infima alocata culturii de la bugetul de stat – 0,2%. Nemultumire, care mi se pare fireasca. Suma exprima inca o data, de parca mai era nevoie de inca o dovada, impotenta actualului guvern si lipsa acestuia de perspectiva. In contextul, in care alte tari sunt constiente de potentialul culturii pe timp de criza, in special pe timp de criza, noi neglijam, asa cum se face de altfel si cu educatia, componentele regeneratoare ale unei societati abrutizate si tumefiate.

Am mai scris intr-un articol despre rolul culturii in economia unui stat, dar voi repeta pe scurt: a. piata culturala cunoaste un potential puternic de expansiune si de autoreglare ; b. piata culturala este una internationala; c. sectorul cultural poate oferi locuri de munca (pe care statul probabil ca nu ar avea cum sa le plateasca decent – vezi cazul angajatiilor Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, care sunt in numar mult prea mic fata de nevoia reala); d. cultura reprezinta un factor pozitiv de imagine si de incredere etc. Desigur ca, pe timp de criza, fondurile alocate culturii nu pot fi foarte ridicate (mijloacele financiare reduse reprezinta una dintre premisele, cu care se munceste in domeniu, factor care muta centrul de greutate de pe discutia referitoare la amploarea fondului alocat, catre cea referitoare la modul de utilizare eficienta a resurselor), insa statul nu este nevoit sa intervina exclusiv direct in finantarea sectorului cultural, ci o poate face si indirect prin masuri legislative in domeniul impozitelor pe profit ale companiilor capabile sa investeasca, prin sponsorizare, in institutiile de cultura.

In cursul evolutiei istorice a termenului “cultura”, ceea ce s-a impamantenit probabil cel mai puternic in mentalul colectiv este caracterul pozitiv al acesteia. Cultura este resimtita in plan psihologic in general ca un lucru exclusiv pozitiv (exceptand studiile unor Adorno, Cassirer, Bourdieu, care oricum nu intra in discursul cotidian), iar pentru cei care se implica in acest domeniu (artisti, functionari, Statul, companiile) reprezinta un factor de imagine si de incredere. Unul dintre scopurile sponsorizarii este tocmai transferul de imagine si incredere. In Germania sponsorizarea institutiilor culturale de catre companii a devenit un instrument de baza in economia interna a acestora. In 2009 locurile de munca in domeniul cultural in Germania au devenit mai sigure, decat in alte sectoare (Hans-Conrad Walter in Kultursponsoring. Krise als Chance, kulturmanagement.net, 25.11.2008). Criza financiara are ca rezultat sporirea lipsei de incredere a populatiei in sectorul economic, cu alte cuvinte, in companii si firme. Pentru a recastiga increderea pierduta, acestea investesc in tarile vestice, pe timp de criza, mai mult in sectorul cultural. In acest punct trebuie sa intervina statul si sa faciliteze acest proces prin initiative legislative, care sa ofere beneficii si scutiri de impozite companiilor, care sponsorizeaza.

O problema majora a Romaniei o reprezinta si patrimoniul national, care, apartinand tot de Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, sufera de subfinantare, in timp ce turismul se bucura de sume mai importante. Este o absurditate sa ne imaginam ca turismul poate functiona in lipsa drumurilor si a patrimoniului.

Ramane de vazut in ce masura un stat membru al Uniunii Europene vrea si poate sa foloseasca tot ce are mai bun pentru a transforma o criza intr-o sansa.

Şeful administraţiei locale orădene a revenit asupra unui subiect pe care l-a prezentat, iniţial, încă din 2008. Este vorba despre amenajarea unui spaţiu special, în clădirea în care Primăria îşi are sediul, destinat lucrului cu publicul.
Ambiţia lui Ilie Bolojan este acoperirea curţii interioare a instituţiei (care actualmente este un spaţiu verde) şi crearea unei săli cu ghişee de lucru pentru public. Potrivit portalului Municipalităţii, se are în vedere ca relaţiile cu publicul să se desfăşoare într-o singură sală care va avea 44 de ghişee. Totodată, proiectul prevede amenajarea unui bufet şi a unor grupuri sanitare pentru public, la subsolul sălii cu ghişee. Fiind vorba despre o clădire de patrimoniu, lucrările nu pot demara decţt cu aviz de la Bucureşti. Primăria Oradea informează că, în cursul săptămânii trecute, a fost primit avizul necesar de la Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Lucrările sunt preconizate a începe în 2010.

*foto: oradea.ro

de Ionuţ Titus Ileşoi

Facem apel la toţi cititorii acestor rânduri pentru a fi solidari cu ceea ce nu demult a pus în primejdie finanţarea multor proiecte culturale la nivel naţional. Pe data de 14 aprilie, Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Cultural Naţional a facut public bugetul acestui minister pentru anul în curs, iar cifrele sunt atât de îngrijorătoare încât pun în pericol întregul sector cultural. Domeniul cel mai afectat este, evident, cel al prioectelor culturale, deci a culturii vii, fie ea sub formă de spectacol teatral sau de operă fie concert sau orice alt eveniment conex, dar cel mai îngrijorător este faptul că bugetul alocat evenimentelor culturale de pe lista de priorităţi naţionale ale ministerului a fost drastic diminuat.

Unul dintre cele mai afectate evenimente este Festivalul Naţional de Teatru (FNT-Bucureşti), ce are o contuinuitate de 18 ani şi al carui buget, pe anul acesta, a fost diminuat cu 78% faţă de anul trecut. Astfel, organizatorii evenimentului şi reprezentanţii UNITER (Uniunea Teatrală din România) au declarat că se află în faţa ruperii unei tradiţii de 18 ani pentru cultura vie naţională, doarece bugetul propus este total inconsistent.

Acesta este doar unul dintre multele exemple de evenimente culturale prioritare pentru acest an, iar dăcă acceptăm faptul că, fie e vorba de Bucureşti sau de propriul nostru oraş, cultura nu ar trebui să cunoască limite geografice de niciun fel. Putem conştientiza clar că proiectele Teatrului Maghiar şi a celui Naţional din Cluj vor avea mult de suferit. Teatrul nu e doar al regizorilor, actorilor, dramaturgilor, scenografilor şi criticilor, ci e şi al nostru, al tuturor, devenind patrimoniu cultural viu şi plin de culoare ce presupune întâlnirea directă.

Reproduc mai jos un extras din textul petiţiei lansate on-line şi totodată fac, pe această cale, apel la toţi iubitorii culturii vii, cu rugămintea de a semna petiţia la următoarea adresă web: www.petitieonline.ro/petitie-p47143046.html

„Dat fiind că toate celelalte proiecte culturale din ţară care se bazau pe sprijinul ministerului (în afara Festivalului Enescu) sunt grav afectate de reducerile de buget, ne vedem datori, ca reprezentanţi ai lumii culturale şi ai societăţii civile, să cerem public Guvernului României, reprezentanţilor noştri din Parlament, să repună în discuţie bugetul culturii şi să cheme la masa de dialog reprezentanţii evenimentelor afectate pentru a găsi împreună calea cea mai bună de salvare a culturii vii, singura de natură să promoveze autentic şi consistent, imaginea ţării noastre în context european şi mondial.”

Iar cum tocmai în toate situaţiile de criză economică mondială sau naţională, arta a avut suprema datorie de a ridica moralul societăţii, fenomenul de „consum” al culturii vii a fost întodeauna invers proporţional cu criza în sine, şi tocmai din această cauză avem, mai ales acum şi mai multă nevoie de cultură asumată şi de calitate.

Vă mai amintiţi de postarea ASTA?…vorbeam despre o doamnă, cu un trecut „remarcabil” de la dreapta la stânga sau de sus în jos pe scena politico-asociaţionistică din România şi Italia. Mie însă „mi-a sărit în ochi” pentru acea declaraţie, cu valoare de regulă politică (în mintea ei), cum că românii din Italia preferă să voteze mai repede o fată frumoasă şi …mai puţin pregătită, decât 10 bărbaţi cu diplomă. Se pare că „emanaţiile” de acest tip ajută enorm de mult în ascensiunea politică. Am aflat cu stupoare de AICI că stimabila Lavinia Năstase a devenit consilier la mi-nis-te-rul culturiiiiiiiii…evivaaaa! …şi că e responsabilă cu românii din străinătate…trăiascăăăă!…Tot de pe acel site, menţionat mai sus, am luat şi fotografia în care o putem vedea în toată splendoarea…domnilor care aveţi de gând să faceţi carieră în politică, îmi permit un sfat: tehnicile sunt altele, nu mai contaţi pe studii, carismă sau bani…

…în plus, doamnele trebuie neapărat să-şi facă poze în situaţii …pitoreşti

…vă daţi seama pe ce mâini a ajuns cultura românească?