Călătorind prin ţară, Avva Moise întâlneşte un păstor şi rămâne cu el câteva zile, ajutându-l să-şi pască turma. La sfârşitul fiecărei zile, păstorul lua într-un blid, cel mai bun lapte, pe care îl aşeza, departe de locul de înnoptat, pe o piatră.

–Pentru ce pui laptele acolo? a întrebat Moise.
–Este lapte pentru Dumnezeu! a răspuns cu veneraţie păstorul.

Mirat Avva Moise cere lămuriri:
–Cum aşa?
–În fiecare seară iau laptele cel mai bun şi-l dau ofrandă lui Dumnezeu!

Văzând simplitatea omului, Avva Moise a zâmbit şi l-a întrebat foarte serios :
–Şi Dumnezeu îl bea?
–Da! a exclamat sigur de sine păstorul. Dumnezeu bea laptele, pe care i-L ofer!

Moise se hotărăşte să lumineze pe sărmanul naiv:
–Dumnezeu este Spirit Pur, El nu cunoaşte setea şi foamea şi nu are nevoie deloc nevoie de laptele tău.
–Eu găsesc dimineaţa, blidul gol şi cu siguranţă, Dumnezeu îşi potoleşte setea cu acest lapte…
–Nu Dumnezeu bea laptele tău! La noapte să veghem vasul, să vedem cine bea laptele.

Convins că Dumnezeu bea laptele şi curios să vadă aceasta, cu proprii ochi, păstorul se aşează împreună cu omul străin la pândă. În toiul nopţii, la lumina lunii, păstorul vede cum un animal micuţ se apropie de blid şi bea laptele lăsat pentru Dumnezeu.

Dimineaţa, foarte trist, cu faţa întunecată şi inima strânsă, păstorul îi dă dreptate lui  Avva Moise..
–Ai avut dreptate, o vulpe bea laptele meu!

În noaptea următoare, Dumnezeu, i se arată lui Moise şi-i spune:

,,Moise, este adevărat că sunt Spirit Pur, dar am primit cu bucurie ofranda de iubire a păstorului şi neavând trebuinţă de acel lapte, îndreptam într-acolo micul animal înfometat, care avea atâta nevoie. Tu ai lăsat animalul fără hrană, pe om fără bucuria şi liniştea că Eu îi primesc curata şi smerita ofrandă, iar pe Mine, fără iubirea cuprinsă în gestul omului.

“Chivotul Legii sau Sicriul Legii era cel mai important obiect de cult din Cortul Marturiei, ambele construite dupa indicatiile lui Iahve (Dumnezeu) cand i-a dat lui Moise Tablele Legii (Iesire cap. 25 – 28).

Cortul Marturiei, primul lacas de inchinare construit de evrei, era un sanctuar mobil care, impreuna cu Chivotul Legii, au insotit poporul evreu in toate ratacirile prin pustiu si in Canaan, pana la construirea templului din Ierusalim. Cortul Marturiei era impartit in Sfanta Sfintelor si Sfanta. In Sfanta Sfintelor, locul in care nu intrau decat preotii, pe o masa, se aflau obiectele sacre: Sfesnicul cu sapte brate si Chivotul Legii.
Chivotul Legii era semnul vizibil al prezentei lui Dumnezeu in mijlocul poporului, sau, altfel spus, semnul vazut al aliantei dintre Iahve si Israel. De aceea, el se numea si Sicriul Legii, Arca Marturiei (aron ha edut) sau Tabernacol.

Potrivit descrierii din Iesire (cap 25.10-22 : 37, 1-9), Chivotul avea forma unei cutii de lemn de salcam, lunga de doi coti si jumatate (1,25 m), lata de un cot si jumatate (0.75 m) si inalta de un cot si jumatate. Era placata in aur si prevazut cu inele prin care se treceau bare ce serveau la transporlul chivotului. Capacul chivotului, (caporet) era din aur si avea la extremitati fixati doi heruvimi cu aripile intinse. Acest capac se bucura de o cinstire deosebita, fiind numit «tronul impacarii sau al indurarii», deasupra caruia troneaza Iahve si de aici se descopera poporului. Dintre numeroasele reprezentari iconografice sau sculpturale care atesta felul cum arata Chivotul Legii, amintim reprezentarea in relief a chivotului din sinagoga din Capernaum (sec. III-IV i. Hr).

In Chivot se pastrau: tablele legii, nastrapa sau vasul de aur cu mana – spre vesnica amintire a felului miraculos in care Domnul si-a hranit propriul popor in perioada lunga si grea a ratacirii sale prin pustie – toiagul lui Aaron – prin care s-a adeverit, in fata intregului Israel, arhieria acestuia – . Langa chivot a fost depus ulterior autograful Pentateuhului lui Moise.

Dupa Deuteronom 10, 8, cu transportarea chivotului erau incredintati levitii care se postau in capul coloanei evreilor ratacitori prin pustie. Cand coloana se punea in miscare, se striga «Scoala, Doamne, si sa se risipeasca vrajmasii Tai si sa fuga de la fata Ta cei ce Te urasc pe Tine»; iar atunci cand se oprea, evreii strigau: «Intoarce-te, Doamne, la miile si zecile de mii ale lui Israel!» (Num. 10. 35-36).

In calatoriile prin desert ca si in razboaiele sfinte, Chivotul Legii era transportat uneori si in alte locuri unde nu se afla concomitent si cortul, ca scut lui Israel. Astfel, intr-o lupta pe care au avut-o evreii cu filistenii, chivotul a fost dus la Afec, locul bataliei, in speranta ca datorita prezentei acestui obiect sacru, evreii vor fi biruitori, (Sam. 4, 38). Insa rezultatul bataliei a fost dezastruos pentru evrei, iar Dumnezeu a ingaduit ca Sfantul Chivot sa cada in mainile filistenilor. Motivul acestei ingaduinte a fost sa-I arate lui Israel cat de zadarniceste era sa creada in Chivot in timp ce profana poruncile sale. Faptul rapirii chivotului de catre filisteni este privita de catre evrei ca o mare nenorocire, deoarece aceasta insemna pentru ei, de fapt, pierderea Slavei dumnezeiesti care salasluia deasupra chivotului ca pe propriul Sau tron.
Filistenii l-au detinut timp de 7 luni, timp in care Chivotul Sfant le-a nimicit zeul pagan( pe Dagon). L-au carat cu groaza in cetatile filistene Asdod, Gal si Ecron, fiind urmati de multe necazuri de la Dumnezeu. Intrebandu-si preotii si ghicitorii ce sa faca, au fost sfatuiti sa trimita Chivotul poporului caruia ii apartinea.

Chivotul a fost restituit evreilor la Bet-Semes si fost depus in Chiriat-Iearim (I Sam. 5. 1-7) unde a ramas douazeci de ani pana ce David l-a stramutat in Ierusalim si l-a depus intr-un cort «pe care-l facuse pentru el» (II Sam. 6. 17). Mutarea chivotului este celebrata ca o deplasare a lui Dumnezeu dintr-un loc provizoriu spre salasul Sau propriu de odihna. Referindu-se la acest eveniment psalmistul rosteste o invocatie spunand: «Scoala-Te Doamne si vino intru odihna Ta, Tu si chivotul sfintirii Tale» (Ps 131.8).

Dupa ce a terminat construirea templului, Solomon i-a adunat pe batranii lui Israel si pe oamenii cu cea mai mare influenta sa aduca Chivotul din cetatea lui David. Au adus Chivotul, cortul intalnirii si toate obiectele sfinte care erau in cort. Dar din cauza incalcarii poruncilor si a pacatelor, Dumnezeu a ingaduit ca Israel sa mearga in robie si templul sa fie distrus de babilonieni, sub Nabucodonosor (anul 586 Î.Hr). Inainte de distrugerea templului, cativa dintre slujitorii Sai credinciosi au luat Chivotul Legii si cu mare jale si intristare l-au ascuns.

Cu toate ca pana in zilele noastre, nu se mai stie nimic sigur in legatura cu locul unde ar putea fi, sau daca mai exista, de curand, liderul Bisericii Ortodoxe Etiopiene, Patriarhul Abuna Pauolos, a afirmat, in timpul unei vizite intreprinse la Vatican, ca “Chivotul Legii se afla in Etiopia de mai multe secole” si ca, in calitate de Patriarh, l-a vazut cu ochii sai.”

Poate la Petra? ( Vechi)

Sursa: crestinortodox.ro

TRACKLIST:

01. Moise – Magellan
02. Ortega – Magellan (instrumental)

DOWNLOAD

Ma gandeam intr-una din zilele trecute ce inseamna sa fi chemat dupa planul lui Dumnezeu, sa sti ca lucrarea ta e aprobata de Domnul, El te-a trimis si te insoteste cu puterea lui, de fapt sa sti ca iti faci partea ta in lucrarea Lui. Era prima zi de toamna autentica, cu o ploaie rece care nu s-a mai oprit toata ziua, cu frig si cu vant ce punea la incercare in modul cel mai serios rezistenta copacilor obisnuiti peste vara doar cu adieri caldicele. Toata ziua aceea nu a fost curent si din cand in cand priveam pe fereastra luand o scurta pauza din cititul unui roman de Dostoievski, sau din parcurgerea unui studiu pe cartea Apocalipsei. Vremea de afara, desi creea o buna atmosfera atat pentru Dostoievski cat si pentru Apocalipsa, nu imi parea dezolanta, ci aceasta schimbare brusca a climei imi parea foarte interesanta, cel putin in acea prima zi. Era ca si senzatia ce o ai cand intalnesti o persoana hotarata care stie ce vrea de la viata, la fel si toamna stia foarte bine ca de acum e timpul ei, si iata ca deja si-a intrat in rol aproape cu entuziasm daca putem zice asa. Meditand la lucrurile ce ma interesau atunci cautam raspunsuri legate de ceea ce inseamna sa ai o chemare autentica din parte Domnului pentru o lucrare, si ce inseamna sa nu ai asemenea chemare. Negasind raspunsuri care sa faca pace in mintea mea intre ideile ce parca se aprinsera intr-o disputa, deodata gandurile mi se oprira asupra unui eveniment situat cu mult in trecut.

Imi imaginam deja decorul pe fondul caruia s-au petrecut acele evenimente, si parca faptul ca orice monitor, televizor sau altceva de genul asta nu functiona din lipsa de curent a dat mai multa putere imaginatiei mele. Vedeam un munte stancos la capatul unei pustii imense, iar atmosfera tensionata era in acelasi timp foarte statica, de parca in ciuda linistii de mormant, ceva era pe cale sa se intample, ceva plutea in aer. Totul era scaldat intr-o lumina difuza data de cerul tot la fel de cenusiu cum il vedeam si pe fereastra camerei mele, insa departe inspre Mare se vedeau fulgere din cand in cand ca prin ceata. Nimic nu se misca in intinderea aceasta vasta si pustie decat un om care se indrepta incet spre inaltimile stancoase ale muntelui. Dupa cum era imbracat era dintr-o alta era sau poate dintr-o alta lume. Oare ce ganduri avea in timp ce urca muntele, privind salbaticia acelui peisaj? Oare gandurile lui se mai intorceau si dupa atatia ani spre poporul sau? Am luat Biblia sa citesc intamplarea povestita chiar de catre el.

Distras din gandurile sale Moise vede de departe un tufis arzand. Nu isi imagina ca Dumnezeul israelitilor, din mijlocul carora a plecat cu 40 de ani in urma si cu care nu a avut nici inainte legaturi stranse, avea sa i se descopere. Ingerul Domnului se arata intr-o flacara de foc ce ardea intr-un tufis, si e interesant faptul ca Dumnezeu a asteptat ca Moise sa se apropie inainte sa ii vorbeasca. Ce s-ar fi intamplat daca Moise nu s-ar fi apropiat? Dumnezeu ar fi putut sa ii apara lui Moise in asa fel incat sa-l uimeasca prin puterea prezentei sale, dar El alege sa coboare intr-un fel ce la prima vedere nu parea a fi nimic iesit din comun. Moise insa observa dupa ceva vreme ca focul continua sa arda si tufisul ramane in continuare intact. Atunci curiozitatea ii este starnita, se apropie si aude o voce care il cheama pe nume. Primul pas apartine intodeauna lui Dumnezeu dar al doilea ne apartine noua. Pe unii Dumnezeu ii cheama direct pe nume cum s-a intamplat in cazul lui Samuel, pe altii Dumnezeu ii cheama printr-o viziune cu totul supranaturala cum s-a intamplat cu Isaia sau Ezachiel, iar pe altii ii cheama mult mai subtil, prin ceva destul de obisnuit cum ar fi un tufis arzand. Din faptul ca tufisul nu se mistuia intelegem hotararea si perseverenta lui Dumnezeu de a i se descoperi lui Moise. Astazi, de cele mai multe ori Dumnezeu vorbeste subtil, din interior. Daca vezi in tine o dorinta de a-l sluji pe Dumnezeu care nu se mistuie oricat de mult arde acolo in inima ta, apropie-te cu indrazneala de Dumnezeu si iti va vorbi si tie. Cea mai mare dorinta a lui Moise cred ca era eliberarea poporului sau, acesta era focul care niciodata nu s-a stins in inima lui timp de 40 de ani. Vedem cum tocmai incercarea de a pune in practica aceasta viziune l-a fortat sa se refugieze in pustie, unde de-a lungul anilor in inima lui si-au facut loc si alte vise, pentru ca in acest timp s-a casatorit si s-a realizat pe plan material. In mod sigur de-a lungul anilor a mai vazut multe tufisuri arzand sub soarele torid, insa doar unul singur ardea fara sa se mistuie, si la fel era in inima lui si viziunea unui popor Israel liber.  Numele care il da intaiului sau nascut, Ghersom este semnificativ: „sunt strain intr-o tara straina”. Dorinta ce a sadit-o Dumnezeu in adancul fiintei noastre este rugul aprins in preajma caroruia vom gasi chemarea lui pentru vietile noastre.

Dintre toti copacii in care Flacara lui Dumnezeu ar fi putut sa se aprinda, Domnul alege un tufis, fapt ce arata umilinta si puterea lui Dumnezeu, care in Isus s-a coborat la nivelul oamenilor, si acum vine sa traiasca prin flacara Duhului Sfant in toti cei ce se smeresc si isi recunosc propria saracie spirituala. Cei smeriti primesc har in vreme ce Domnul se impotriveste celor mandri, e un principiu fundamental al vietii de credinta.

Cand Domnul vede ca Moise se apropie, il cheama pe nume. La fel se intampla si cu noi, Domnul ne cheama la o slujire, in momentul in care vede ca urmam soapta Duhului Sfant din noi. Noi nu trebuie sa avem pretentia de a avea o revelatie sau de a auzi vocea Domnului in mod fizic, pentru ca El ne-a dat tot ce a avut in Isus, si prin cuvantul lui scris a spus tot ce a avut de spus. Moise este oprit apoi de Dumnezeu la o anumita distanta, insa noi avem acces liber oricand in prezenta lui Dumnezeu prin jertfa lui Isus.

Peste tot de-a lungul istoriei Dumnezeu s-a folosit de oameni. Cazurile cand Dumnezeu actioneaza fara ajutorul oamenilor servesc doar pentru a creea contextul lucrarii sale prin intermediul oamenilor. Pentru Dumnezeu e mult mai usor sa creeze un univers decat sa formeze caracterul unui om. Nimic nu este prea greu pentru Domnul, insa universul l-a creat in 6 zile dar pentru formarea caracterului unui om de multe ori 60 de ani nu sunt suficienti. In cazul lui Moise, Domnul a trebuit sa lucreze la caracterului lui 40 de ani! Inainte de a-l trimite pe Moise sa scoata poporul din Egipt, Domnul afirma ca El va face lucrarea de eliberare a israelitilor. Lucrarea lui Dumnezeu inainte de a ajunge la aspectul practic isi are originea in rugaciunile poporului lui Dumnezeu. Realizarea unei lucrari eficiente nu ar fi putut porni doar din dorinta poporului Israel dupa libertate, pentru ca ar fi fost imediat inabusita de egipteni. Omul care se lupta fara sa fi fost chemat de Domnul este intr-o situatie asemanatoare, si mai sus am prezentat cateva ganduri despre ceea ce inseamna o chemare autentica. As mai adauga un principiu, orice lucrare trebuie facuta pentru Slava lui Dumnezeu, iar cel mai greu e sa distingem intre Slava lui Dumnezeu si succesul lucrarii.

Moise raspunde foarte bine: „cine sunt eu sa merg la Faraon si sa ii scot pe israeliti din Egipt?” Cine sunt eu?! Cu alte cuvinte Moise si-a recunoscut totala inadecvare pentru o lucrare asa de mare, chiar imposibil de realizat. Domnul ii spune ca il va trimite sa ii scoata poporul din Egipt, si chiar din aceasta afirmatie se intelege modul de lucru al lui Dumnezeu. E clar ca puterea lui Moise e nesemnificativa cand vine vorba de asa o lucrare mare, insa din exprimarea lui Dumnezeu intelegem ca Moise e cel care va face aceasta lucrare, avandu-l pe Dumnezeu in spatele lui. Dumnezeu acum locuieste in fiinta interioara a credinciosilor, tot ce avem de facut e sa ii permitem sa lucreze prin noi. Au fost nevoie de 40 de ani pentru ca Moise sa inceteze sa spere ca in El s-ar putea afla solutia eliberarii poporului sau. Multi oameni recunosc ca nu pot face ei totul fara Dumnezeu, insa au impresia ca macar ceva tot pot sa faca. Moise nu a sperat pentru o secunda ca influenta ce o mai avea poate la curtea faraonului il va ajuta sa rezolve ceva pe plan diplomatic. El nu a avut nici o speranta de care sa se agate, si tocmai astfel de oameni cauta Dumnezeu, oameni care sa fie gata sa se increada in El pentru realizarea tuturor lucrurilor, de la o intalnire de scoala duminicala pentru copii, pana la a vorbi in fata conducatorilor lumii. Moise nu a gasit nici un motiv pentru care Dumnezeu sa-l fi ales pe el, desi existau motive suficiente, insa aici vedem umilinta acestui om, care nu a pus pret pe experienta si influenta lui. Apostolul Pavel spune in epistola catre Corinteni „eu sunt nimic”, si in alt loc „nu mai traiesc eu ci Hristos traieste in mine”. Dumnezeu se poate manifesta in oameni doar atunci cand acestia sunt nimic, pentru ca in vreme ce oamenii folosesc ca materie prima pentru creatia lor ceea ce deja exista, lui Dumnezeu ii este propriu sa creeze din nimic. A creat lumea din nimic, si a suspendat pamantul pe nimic. Nimicul este un material foarte pretios si rezistent in economia lui Dumnezeu. Daca vrei ca Dumnezeu sa faca ceva din tine, trebuie sa devi un nimeni, abia atunci El te va putea folosi.

Foto "MILANO - Tribunale (03)" by Ambrosiana Pictures - Flickr

Tutti i cittadini hanno pari dignità sociale e sono eguali davanti alla legge, senza distinzione di sesso, di razza, di lingua, di religione, di opinioni politiche, di condizioni personali e sociali.

È compito della Repubblica rimuovere gli ostacoli di ordine economico e sociale, che, limitando di fatto la libertà e l’eguaglianza dei cittadini, impediscono il pieno sviluppo della persona umana e l’effettiva partecipazione di tutti i lavoratori all’organizzazione politica, economica e sociale del Paese.

Articolo 3 della Costituzione Italiana

Ringraziamo di cuore i nostri padri costituenti per aver scritto l’articolo 3 della nostra Costituzione! Ulteriori commenti sulla BOCCIATURA DEL LODO ALFANO sono superflui!

vignetta "Ciao ciao Lodo" by Moise-Creativo Galattico - flickr

Bon dimanche ! Les lectures du jour, c’est par là.

Bédé réalisée grâce à StripGenerator (et un peu Ma Pomme, aussi).

Continuarea articolului asta.

7. Paradoxul atotputerniciei lui Dumnezeu

Auzim de mii de ani ca Dumnezeu este atotputernic. Din moment ce este atotputernic, atunci poate Dumnezeu crea o piatra atat de grea incat sa n-o poata ridica?
Daca poate crea o piatra pe care sa n-o poata ridica, inseamna ca nu este atotputernic – intrucat nu poate ridica piatra. Daca nu poate crea o piatra pe care sa n-o poata ridica, inseamna ca nu este atotputernic – intrucat nu poate crea o astfel de piatra. Prin urmare, Dumnezeu nu este atotputernic.

8. Paradoxul Raului

Daca exista un Dumnezeu atotputernic, de o bunatate absoluta, atunci de unde provine raul din lume? De unde provine primul pacat, de unde provine caderea ingerilor? Chiar si asa, daca Dumnezeu ar fi atotputernic, si de o bunatate absoluta, atunci el ar vrea sa existe doar bine in lume. Si atunci, de ce exista rele, tentatii, frica, pacate in care oamenii pot cadea, Iad, pedepse? Prin urmare, daca Dumnezeu exista, atunci el nu este de o bunatate absoluta.

9. Biblia este nazista, misogina, discriminatoare si instigatoare la omucidere

Urmatoarele citate sunt preluate exclusiv de pe bibliaortodoxa.ro si bibliaromana.com

Geneza; XIX; 4-8:
4. Dar mai înainte de a Se culca Ei, sodomenii, locuitorii cetăţii Sodoma, tot poporul din toate marginile; de la tânăr până la bătrân, au înconjurat casa,
5. Şi au chemat afară pe Lot şi au zis către el: “Unde sunt Oamenii, Care au intrat să mâie la tine? Scoate-I ca să-I cunoaştem!”
6. Şi a ieşit Lot la ei dinaintea uşii şi, închizând uşa după dânsul,
7. A zis către ei: “Nu, fraţii mei, să nu faceţi nici un rău.
8. Am eu două fete, care n-au cunoscut încă bărbat; mai degrabă vi le scot pe acelea, să faceţi cu ele ce veţi vrea, numai Oamenilor acelora să nu le faceţi nimic, de vreme ce au intrat Ei sub acoperişul casei mele!”

Prin urmare, e absolut ok ca niste fecioare sa fie violate cu bestialitate, atata timp o fac pentru a proteja niste ingeri care se pot proteja foarte bine ei insisi.

Geneza; XIX; 31-35:
( dupa ce Lot, impreuna cu fetele sale, paraseste Sodoma, tot restul populatiei fiind mult prea pacatoasa ca sa fie salvata )
30. Apoi a ieşit Lot din Ţoar şi sa aşezat în munte, împreună cu cele două fete ale sale, căci se temea să locuiască în Ţoar, şi a locuit într-o peşteră, împreună cu cele două fete ale sale.
31. Atunci a zis fata cea mai mare către cea mai mică: “Tatăl nostru e bătrân şi nu-i nimeni în ţinutul acesta, care să intre la noi, cum e obiceiul pământului.
32. Haidem dar să îmbătăm pe tatăl nostru cu vin şi să ne culcăm cu el şi să ne ridicăm urmaşi dintr-însul!”
33. Şi au îmbătat pe tatăl lor cu vin în noaptea aceea; şi în noaptea aceea, intrând fata cea mai în vârstă, a dormit cu tatăl ei şi acesta n-a simţit când s-a culcat şi când s-a sculat ea.
34. Iar a doua zi a zis cea mai în vârstă către cea mai tânără: “Iată, eu am dormit astă-noapte cu tatăl meu; să-l îmbătăm cu vin şi în noaptea aceasta şi să intri şi tu să dormi cu el ca să ne ridicăm urmaşi din tatăl nostru!”
35. Şi l-au îmbătat cu vin şi în noaptea aceasta şi a intrat şi cea mai mică şi a dormit cu el; şi el n-a ştiut când s-a culcat ea, nici când s-a sculat ea.

Prin urmare, exemplul de moralitate din Sodoma, singurii oameni curati la suflet sunt o familie in care tatal e alcoolic iar fetele provoaca incesturi?!

Judecatori XIX, 22-29:
22. Dar după ce s-a veselit inima lor, iată locuitorii cetăţii, oameni desfrânaţi, au înconjurat casa, bătând în uşă şi zicând bătrânului, stăpânul casei: “Scoate pe omul care a intrat în casa ta, ca să-l cunoaştem”. ( nb: eufemism pentru futere )
23. Atunci stăpânul casei a ieşit la ei şi le-a zis: “Nu, fraţii mei, să nu faceţi rău omului, de vreme ce a intrat în casa mea, să nu faceţi această ticăloşie!
24. Iată, eu am o fiică fecioară şi el are o concubină; vi le voi scoate, ca să le cunoaşteţi pe ele şi să faceţi cu ele ce vă place; iar cu omul acesta să nu faceţi această nebunie!”
25. Dar ei n-au voit să-l asculte. Atunci omul a luat pe concubina sa şi a scos-o în uliţă. Iar ei au cunoscut-o pe ea şi şi-au bătut joc de ea toată noaptea până dimineaţa, şi la ivirea zorilor au părăsit-o.
26. Şi în revărsatul zorilor a venit femeia şi a căzut înaintea uşii casei omului aceluia, la care era stăpânul ei şi a zăcut acolo până s-a făcut ziuă.
27. Stăpânul ei însă s-a sculat dimineaţa, a deschis uşa casei şi a ieşit, ca să plece în drumul său; şi iată concubina sa zăcea la uşa casei, şi mâinile ei erau pe prag.
28. Atunci el i-a zis: “Scoală să mergem!” Dar n-a primit nici un răspuns, pentru că murise. Atunci el a pus-o pe un asin şi s-a ridicat şi a plecat la casa sa.
29. Iar dacă a ajuns la casa sa, a luat un cuţit şi, apucând pe concubina sa, a tăiat-o bucăţică eu bucăţică în douăsprezece părţi şi le-a trimis în toate hotarele lui Israel.

Din nou, pentru bunastarea unui inger, el insusi mai puternic decat niste simpli oameni, o femeie este violata cu bestialitate, in grup, si omorata. Iar in loc de o inmormantare sau compasiune, ea este taiata ca intr-o razbunare a mafiei chinezesti.

Numerii; XXXI; 14-18:
14. Atunci s-a mâniat Moise pe căpeteniile oştirii, pe căpeteniile miilor şi pe sutaşii care se întorseseră de la război, şi le-a zis Moise:
15. “Pentru ce aţi lăsat vii toate femeile?
16. Căci ele, după sfatul lui Valaam, au făcut pe fiii lui Israel să se abată de la cuvântul Domnului, pentru Peor, pentru care a venit pedeapsă asupra obştii Domnului.
17. Ucideţi dar toţi copiii de parte bărbătească şi toate femeile ce-au cunoscut bărbat, ucideţi-le.
18. Iar pe fetele care n-au cunoscut bărbat, lăsaţi-le pe toate vii pentru voi.

Instigare la genocid si viol in doar 5 versete.

Iosua; VI; 21:
21. Şi au dat junghierii tot ce era în cetate: bărbaţi şi femei şi tineri şi bătrâni şi boi şi oi şi asini, tot au trecut prin ascuţişul sabiei.

In Siberia n-au trimis pe nimeni?

Psalmul 137
8. Ah! fiica Babilonului, sortita pustiirii, ferice de cine-ti va intoarce la fel raul pe care ni l-ai facut!
9. Ferice de cine va apuca pe pruncii tai, si-i va zdrobi de stinca!

Si cand te gandesti ca tot crestinii sunt cei care sunt impotriva legalizarii avorturilor, dar de acord cu asa niste atrocitati.

1 Timotei; II, 11-12
11. Femeia să înveţe în tăcere, cu toată supunerea.
12. Femeii nu-i dau voie să înveţe pe alţii, nici să se ridice mai presus de bărbat, ci să stea în tăcere.

Sexism, discriminare, misoginism, crestinism?

Marcu; XI; 12-14:
12. A doua zi, după ce au ieşit din Betania, Isus a flămânzit.
13. A zărit de departe un smochin, care avea frunze, şi a venit să vadă poate va găsi ceva în el. S-a apropiat de smochin, dar n-a găsit decât frunze, căci nu era încă vremea smochinelor.
14. Atunci a luat cuvântul, şi a zis smochinului: „În veac să nu mai mănânce nimeni rod din tine!” Şi ucenicii au auzit aceste vorbe.

Oare cat de “crestinesc” e comportamentul asta? Un Isus razgaiat, cusurgiu si snob faţă in faţă cu un biet pom, a carui singura vina a fost ca n-a rodit intr-o perioada cand nici n-ar fi trebuit sa rodeasca. Unde e iertarea? Unde e iubirea? Unde e logica? Asa-zisul propovaduitor al iubirii de aproape se infurie din cauza unui pom si il blesteama?

Care e pilda in Biblie? Care sunt invataturile pe care ar trebui un bun crestin sa le preia? Violuri? Omoruri in masa? Discriminarea femeilor? Obtinerea bunurilor altor popor cu orice pret? Lipsa oricarui fel de compasiune sau iertare pentru prizonieri? Ura neindreptatita? Ce fel de Dumnezeu e acela care incurajeaza astfel de comportamente?

Va Continua.

Jérusalem divisée par une série de clôtures, de fossés et des murs. La Cisjordanie et Gaza, reliées par une route en contrebas. Palestiniens et Israéliens feront une échange de territoire qui donnerait lieu à un déplacement de 100.000 israeliens.

Ces propositions font partie d’un plan de 424 pages pour la paix au Moyen-Orient présenté mardi – la description la plus détaillée à ce jour à ce que pourrait ressembler un accord de paix israélo-palestinien.
A lire en anglais sur FOX , en traduction intelligence artificielle cela donne plus ou moins ceci

Moise et ses freres

Am citit pe la Arhi care a citit pe aici ca, vezi Doamne, religia ar trebui introdusa in grila de Bac. Hei, voi, acolo in spate, nu mai chicotiti si nu va mai dati coate.  Ideea de mai jos e imprumutata de la cel mentionat mai sus, el facand o alta varianta de doar trei intrebari.

1. Moise avea 64 kg si Iuda 71 de kg. Dupa tradare, cuprins de remuscari, Iuda slabeste 4 kg, iar Moise se ingrasa 11 kg. Ce greutate avea barba lui Iisus?

2. Ce culoare aveau hainele stintilor?

a. alb

b. crem

c. ivoire

3. In Arca lui Noe s-au suit cate 2 animale din fiecare specie de pe planeta. Avand in vedere ca uliul a mancat soarecii, saprofagele au bobinat un rest de starv si Noe se molesta singur de 2 ori in 3 zile, cate unghii cazute erau pe arca?

4. Pe cine nu suporta Apostolul Mihail? De ce? ( eseu )

5. Ce parere aveti de cartea lui Dan Brown,  ” Codul lui DaVinci”? Dar de “Inger si Demon”?

6. Daca Adam si Eva au fost primii oameni de pe pamant, logic, s-au cotzait sa apara alti humanoizi primitivi. Si dupa ce au facut asta, ca sa se inmulteasca in continuare, s-a produs incest. De ce incestul este acum interzis? ( ba, asta o zic eu din cap si din mintea mea, nu bag mana in foc ca s-a produs incest. plm, poate d-zeu a mai facut dupa niste prosti )

7. Cinci motive pentru care Dumnezeu nu poate fi femeie. Pro si contra.

8. Cati ani avea lemnul in care s-au facut crucile pe care a fost rastignit Iisus & Co?

9. Cati metri aveau peretii apei pe care a despartit-o Moise in baietia aia cu despicatul apei in doua? La reflux.

10. Daca oamenii sunt prosti si cred in ceva inexistent, cum ar putea spune unii sceptici, atunci de ce l-am creat pe dumnezeu ca fiind un mosulica batran, cu barba alba, intr-un alb imaculat. Acceptati ideea ca dumnezeul tau poate fi o femeie grasa de culoare neagra cu ochi de chinez si cu dantura ca dupa 5 ani de lucratoare profesionista intr-o fabrica de fier bazata pe prelucrarea cu dintii? Comenteaza.

Ba-n pula mea, cu religia voastra, nu mai fiti atat de slabi de inger incat sa credeti in orice mana divina extensibila care coboara din cerul involburat sa va dea la muie, pardon, sa va dea fapte bune si fericire. Daca tot am pomenit de Arhi, ii imprumut o vorba: suntem in rromania, tara in care daca ai murit, pana la Dumnezeu te mananca sfintii.

Inchei apoteotic cu vesnicul: “slava Domnului ca-s ateu!”

Tous le monde connait l’histoire de Moise. Ce prince égyptien, qui est en fait hébreux, et sera chargé par Dieu de conduire son peuple hors d’Egypte et de l’esclavage.

Voici 3 chefs-d’oeuvre visuels, (qu’on regarde en boucle) qui nous rapportent son histoire :

Le Prince d’Egypte (dessin animé)

 Le chant pricipal du film : Avec la Foi

Les Dix Commandements (le spectacle musical)

Le chant principal : L’envie d’aimer

Les Dix commandements (le film)

Des vidéos de nos chants préférés, avec leurs paroles, suivront !

The Prince of Egypt (1998)

„Prince of Egypt” spune povestea lui Moise eliberându-i pe evrei de sub tirania faraonului Ramses. În timp ce Ramses e preocupat să preia pământul, fratele Moise e un poznaş fără griji, până când află secretul trecutului său şi anume că este cu adevărat evreu, scăpat miraculos de genocid. Pe când află de trecutul său de la un arbuşt în flăcări, Moise se reîntoarce în Egipt cu Dumnezeu de partea lui şi cere faraonului să-i elibereze poporul.Merită văzut!

Icoana,chipul omenesc al lui Dumnezeu.Chipul uman, Icoana Divinităţii.

Despre Icoane, idoli, chipuri cioplite, venerare, închinare – diferenţe. Argumente în favoarea cinstirii, venerării Icoanei :

În ziua de 9 august, pomenirea Sfintilor zece Mucenici, care au marturisit pentru sfânta icoana a Mântuitorului si Dumnezeului nostru Iisus Hristos, cea din poarta de arama, si anume: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie si Maria Patrichia.

Icoanele sunt ” fiinţe purtătoare de bucurie, Lumină şi Iubire ”.

În ” Meditaţii pentru contemporani ”, Editura Marineasa, Timişoara, 2006, Pr Ion Petrică, spune :

” Icoana este chipul omenesc al lui Dumnezeu, iar chipul uman este icoana divinităţii.

…………………………………………………………………………………………………..

Reprezentarea în Icoană ni-L descoperă pe Dumnezeu ca fiind prezent între noi, în comuniune exterioară cu noi prin chipul Său omenesc. Chipul uman este chip şi asemănare dumnezeiască, este imagine a divinităţii; adică omul privit nu doar după formă trupească, ci după suflet, după însuşirile care-l definesc, scoate în evidenţă * arătarea * lui Dumnezeu sau cum arată Dumnezeu cel * micşorat * într-o Icoană, care este umanul. Astfel că icoana nu este numai o pictură, ceva nemişcat şi aşezat pe perete, ci, în înţelesul profund al cuvântului, se poate spune că icoana este viaţa, este fiinţa, este persoana, este chipul uman desăvârşit purtător de bucurie, lumină, iubire, ceea ce noi numim Maica Domnului, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Apostoli, Sf. Mucenici, Cuvioşi şi toţi sfinţii. Aşadar facem cu uşurinţă trecerea de la icoana cultică la icoana vie.

Icoana desăvârşită este cea a Domnului nostru Iisus Hristos, care este arhetipul nostru. Icoana Mântuitorului nu numai că e viaţă, dar e viaţă  dumnezeiască , este cunoaşterea palpabilă a Ipostasului Dumnezeului-Om, Iisus Hristos, prin care partea văzută – reprezentarea fizică a firii umane din Ipostasul Dumnezeului-Om – se împreună cu firea dumnezeiască, iar cel ce stă în genunchi înaintea icoanei lui Hristos şi se roagă simte comuniunea interioară cu Hristos cel Întrupat care se face prezent în duh totdeauna în icoana Sa. De aceea cinstirea icoanelor se face în chip duhovnicesc, pentru că icoana ( reprezentarea ) trimite totdeauna pe creştin la o realitate personală ( icoana vie ) din veşnicie, adică la Persoanele Sf. Treimi, la Maica Domnului, la Sf. Apostoli şi la toţi sfinţii. ”

Icoana desemnează obiectul de cult dar şi înţelegerea faptului că persoana intrată în veşnicie prin îndumnezeire devine icoană, o fiinţă purtătoare de bucurie, de Lumină, de Iubire.

În Vechiul Testament, Dumnezeu se adresează lui Moise :

” Fă-ţi un şarpe de aramă şi-l pune pe un stâlp ; şi de va muşca şarpele pe vreun om, tot cel muşcat care se va uita la el ( la şarpele de aramă ) va trăi. ” ( Num. 21,8 ). Aşa s-a vindecat poporul evreu.

Aşadar, Dumnezeu ” şi-a aşezat un semn prin care El s-a arătat ca fiind cel ce ascultă rugăciunea lui Moise şi primeşte dorinţa de însănătoşire trupească şi sufletească a poporului lui Israel. Aşa este şi cu icoana din biserică, ea este un semn care – contemplat de om – îl trezeşte şi îl umileşte în faţa lui Dumnezeu. ”

Închinarea la idoli, la chipuri cioplite e cu totul altceva, să-ţi faci din proprie iniţiativă ” chipuri ”, apelând la fantezia proprie şi să ai convingerea că fanteziile tale te ajută/vindecă, pe când icoana este o Unire Ipostatică, mărturie a întrupării Domnului, Dumnezeului-Fiu.

” Cel ce este nevăzut după firea cea fără început şi dumnezeiască, om s-a văzut, Fecioară, din preacuratele sângiuirile tale pentru milostivirea cea preaînaltă. A cărui asemănare scriind, cu cinste ne închinăm Lui toţi credincioşii şi cu dreaptă credinţă îl slăvim. ” ( stihiră Triod p. 179 )

Pr Ion Petrică defineşte Icoana Mântuitorului astfel :

” Se poate spune mai frumos că Hristos Cuvântul lui Dumnezeu cel nevăzut, din pântecele Maicii Domnului şi de la Duhul Sfânt se face Cuvântul Întrupat, dând putere cuvintelor noastre ca să-L putem exprima scris pe Acesta pictându-L, atât ca o reprezentare văzută alături de noi, cât şi în interiorul nostru, prin trăirea vieţii în Hristos. ”

Numai prin Devenire,dorinţă de mântuire, asumându-ne virtuţi explicate nouă de Hristos prin pilde şi parabole, prin curăţie sufletească mai ales, devenim icoane.

Părintele Stăniloae, despre Icoană :

” dumnezeirea Lui poate transpare prin faţa omenească… El însuşi are în Sine virtualitatea feţei omeneşti. ”

E deajuns să CREZI în Miracol, în Minuni şi  se vor împlini. Ni se arată semne, minuni, nu le ştim pătrunde pe toate, pentru că nu ” privim ” cu atenţie, iar când privim o Icoană, simbol al chipului omenesc al lui Hristos, ne rugăm şi închinăm Divinităţii, adică Celui nevăzut, Bucuriei, Luminii, Iubirii – căci, Dumnezeu este Iubire – nevăzut dar Întrupat, iar bunătatea Sa o simţim sub multe forme, să cătăm doar cu atenţie prezenţa ei şi, vom recunoaşte.  Ar fi de dorit evitarea confuziei între chipul cioplit/idol şi Icoană !

Miracole, minuni, cu toţii le trâmbiţăm, se întâmplă doar în viaţa celor ce au puternică credinţă în Dumnezeu, a celor ce Cred cu tărie de nestrămutat. Mărturisesc că, personal, Dumnezeu nu mi s-a arătat şi totuşi, l-am simţit prezent alături, mi s-a arătat altfel… prin ceea ce eu numesc Oameni, aceia care îţi oferă ajutor fără să ceri ajutor, şi, o fac necondiţionat, dezinteresat, pentru care exişti, cei cărora le pasă, cu alte cuvinte, Oamenii, adică cei ce se poartă şi Sunt după ” chipul şi asemănarea Sa, a lui Dumnezeu ”. Întâlnim expresii de genul : oameni şi neoameni, cei cu virtuţi şi cei cu ” virtuţi ”, Omul şi ghemonul cu chip uman, etc… Icoana simbolizează chipul omenesc dumnezeiesc, însuşirile sufletului reprezentate, trcerea de la obiectul de cult la fiinţa vie purtătoare de virtuţi, ceea ce te ajută să intri-n comuniune interioară cu Dumnezeu. Iar Dumnezeu, ne cunoaşte sufletele… noi, mai şi greşim, spre exemplu, suduim, El cată NU la vorbe ci la fapte, la purtări, la transpunerea Cuvintelor în tot ceea ce facem, desigur că vorbele trebuie săle corectăm, să ne-ndreptăm, iar între vorbe-n vânt şi Cuvinte e o mare diferenţă. Ascultarea, înţelegerea, pătrunderea Cuvintelor Sfinţilor Părinţi, a Cuvântului lui Dumnezeu-Fiul se transpune prin faptele noastre, iar la vorbe mulţi sunt meşteri a le mânuii.. faptele sunt  cele ce demască meşterii de mânuit vorbe… aceia au ” darul ” de-a se folosii de vorbe frumoase,Dar, faptele lor NU sunt după asemănarea lui Dumnezeu, de aci diferenţa dintre Cuvinte/transpuse-n fapte, Binele şi… vorbe/transpuse-n ” fapte ”, Răul.

Despre Icoane, ” tresar ” şi poeţii-n versuri, atunci când spun spre exemplu referindu-se la fiinţa iubită ” ţi-am ridicat altar în inima mea şi mă-nchin icoanei tale ” şi, nu o fac ca blasfemie, ci, pentru ca să întărească ideea că Dumnezeu este Iubire şi după chipul şi asemănarea Sa trebuie să ne purtăm iar El, Dumnezeu-Fiul ne-a învăţat să ne cinstim iubirea, să o preţuim, să ne fie virtute, nu vorbe doar… De aceea spun la rându-mi, acelor Oameni prin faptele cărora Dumnezeu mi s-a arătat, le-am pus icoane-n cel mai de preţ sipet al sufletului meu, mă rog pentru ei şi le port recunoştinţă, căci, plec fruntea-n faţa virtuţilor lor, virtuţi pe placul Domnului, aşa cum am spus, ” după chipul şi asemănarea Sa ”.

Despre chipul cioplit şi închinatul la idoli :

Personal cred că, închinatul la idoli e ceea ce practică masonii, sau, ceea ce fac cei ce se linguşesc insistent pe lângă nişte personaje ” importante ” preamărindu-le ” virtuţile ” în schimbul obţinerii unor foloase la un moment dat, cei care sărută mâna unor preşedinţi de consilii judeţene ce se cred zei, sau, cei ce predică din amvoane una şi se dedau la altele-n fapt, având pretenţia să nu fie contrazişi ci ascultaţi orbeşte, şi-ţi vin cu ” explicaţii ” la o adică, de genul ” crede şi nu cerceta ”, ceea ce nu s-a spus nicăieri  în Sfânta Scriptură… ba da, cercetăm, punem întrebări, iar cei ce nu au argumente, răspunsuri, cei ce nu respectă faptul că deciziile aparţin fiecăruia din noi, fiecare fiind răspunzători pentru faptele noastre şi Calea pe care o urmăm, aceia sunt farisei, făţarnici, cei ce afirmă că n-ar fi idoli dar, se poartă ca atare. La asemenea specimene, ” arătări ”, ” chipuri ”, ” modele ”… NU mă închin, căci, nu aş mai fi OM, ci, dârză, marionetă, asemeni lor, cameleonilor cu chip uman dar caractere josnice, cu suflete vândute altor idoli mai dihai ca ei.

Se foloseşte des sloganul, căci din păcate asta a devenit, ” să fim oameni ”, ori OM înseamnă să fii icoană a divinităţii, după chipul şi asemănarea Lui prin fapte, mă repet, ca să-ntăresc ideea, fapte, nu vorbe.

Masonii se-nchină idolului pe care-l numesc ” arhitect suprem ”, poartă pe dinainte şorţuleţe caraghioase cu însemne , se-nchină ” compasului”… sectarii folosesc imagini pentru a-şi ilustra bibliile, aşadar recunosc pe de-o parte necesitatea reprezentării, explicaţiei prin simboluri, imagini, dar… condamnă practicile ortodoxe de venerare a icoanelor… interesant sau să ne-amintim de proverbele ce spun ceva despre ” fuga dracului în faţa tămâii şi-a apei sfinţite cu care se sfinţeau icoanele.. ”…? Există o mare diferenţă între închinare şi venerare, dar, cotitul pe după cireşi şi vişini îi scuteşte pe unii de argumente pertinente şi-i ajută la măsluirea unor interese ascunse,  acuzaţiile nefondate la adresa ortodoxismului folosindu-le în scopul de-a poza în ceea ce NU sunt iar făţărnicia şi fariseismul le sunt căpătâi faptelor, atitudinile duplicitare le sunt mai mult decât s-ar crede de folos, obiectivele urmărite fiind deţinerea puterii şi-a măririi influenţei şi aceasta prin manipulare… Ceea ce este mai trist şi mai grav, extrem de grav, e că ” obrazul ” ortodoxiei e scuipat cu insistenţă şi mulţi sunt cei ce nu recunosc aceasta, prea mulţi aş zice, că ortodoxismul e pângărit şi slăbit prin satanele ce şi-au vândut sufletele servind unor interese şi aceasta în chiar interiorul, în sânul bisericilor ortodoxe… nu în toate, nu în foarte multe, dar fenomenul se petrece sub ochii noştri şi da, chiar şi la ” etaje ” superioare în unele cazuri. Cei care denunţă şi spun lucrurilor pe nume sunt prigoniţi sub diferite forme, şi, treptat îndepărtaţi, marginalizaţi, devin victime ale unor scenarii diabolice ale falşilor slujitori ai Domnului, dar El ştie care sunt aceia, cu siguranţă ştie. Deseori, Dumnezeu tace… însă, El ştie TOT, aşteaptă de la noi să ne pese, să ne implicăm, să ne întoarcem cu faţa spre El, nu ne constrânge ci ne aşteaptă să-L primim.

” Să învingem nepăsarea noastră faţă de tăcerea vorbitoare a lui Dumnezeu ! ”

Sfânta Scriptură ne vorbeşte de Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, Sfânta Treime şi ne mai spune că ” fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu oamenii… ”, nu neoamenii, iar Iisus Hristos s-a mâniat pe farisei şi făţarnici şi prin pildele sale nu i-a dat de exemple pozitive, purtările lor nefiindu-i Tatălui pe plac ! Hristos a iertat preacurvia căită, a mustrat aspru însă făţărnicia… Nu a spus Iisus vreunui conducător : ” fură, minte, trădează, ucide, jecmăneşte, să-ţi faci averi, eu te voi ajuta să devii mai mare, mai puternic, foloseşte-te de numele meu ”, El a îndemnat însă la milă, la iubire, la a se face milostenie… ” atunci când ai dat un bănuţ unui sărac, Mie mi-ai dat ”… exemple sunt multe, cele 10 porunci de câţi din ” cârmuitorii ” , ” dreguitorii ” noştrii sunt respectate şi transpuse-n fapte ? Să cinstim Icoana Mântuitorului nostru Iisus Hristos, să ne purtăm ” după chipul şi asemănarea Sa ”, să NU ne închinăm idolilor de soiul celor mai sus exemplificaţi ! ” Chip cioplit ” poate însemna şi ” deşteptul ” care se consideră zeu la un pupitru de la care ” propăvăduieşte ” ideile sale,  convingerile ” sale ”, având interese ascunse, ferite de ochii publicului şi care în nici un caz NU e o icoană, căci faptele ale văzute sau ferite de priviri iscoditoare numai după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu nu sunt…

*******

” Un gând sfânt în haina poeziei e ca o icoană îmbrăcată în argint. ”   ( Nicolae Iorga )

” cuvintele omului – icoana gândului, faptele lui- icoana sufletului ”

Sf. Ioan Damaschinul a scris, “prin icoane vizibile suntem condusi la contemplarea a ceea ce este divin si spiritual”

“Acesta fiind cazul, urmand calea împarateasca si învatatura de inspiratie divina a Sfintilor Parinti si a Traditiei Bisericii sobornicesti – caci noi stim ca este inspirata de Duhul Sfant, care se afla în ea – decidem în mod corect si dupa o lunga examinare, ca asemenea Crucii sfinte si datatoare de viata, la fel sfintele si pretioase icoane pictate în culori si impodobite cu pietre pretioase sau cu alta materie avand acelasi scop (epitedeios) sa fie puse în sfintele biserici ale lui Dumnezeu, pe obiecte si haine sfinte, pe pereti si pe strazi, indiferent daca ele sunt icoane ale Domnului Dumnezeu si Mântuitor Iisus Hristos, ale Preacuratei Fecioare, Sfânta Nascatoare de Dumnezeu, sau ale îngerilor sau Sfintilor. Caci ori de câte ori vedem reprezentarea lor prin imagini, ori de câte ori le privim, ne aducem aminte de prototipuri, îi iubim mai mult, suntem îndemnati sa ne închinam sarutând imaginea si sa ne marturisim veneratia (proskenesin), nu adevarate închinare (latreian) care, dupa credinta noastra este cuvenita numai naturii divine, dar în acelasi fel veneram imaginea Crucii celei scumpe si datatoare de viata, Sfânta Evanghelie si alte obiecte sfinte pe care le cinstim cu tamaie si lumanari, dupa obiceiurile înaintasilor nostri. Caci cinstea data imaginii se adreseaza prototipului, iar persoana care venereaza o icoana venereaza pe cel reprezentat de ea. Într-adevar, aceasta este învatatura Sfintilor nostrii Parinti, si Traditia Sfintei Biserici sobornicesti care a dus Evanghelia de la un capat la celalalt al pamântului.”   ( al 7-lea Sinod )

” Prin invatatura sa, Sf. Ioan n-a impus icoana in cultul Bisericii, unde ea exista de la inceput, ci a dat numai acestei practici un suport doctrinar solid, dupa criteriile Revelatiei din Sf. Scriptura si Sf. Traditie. Icoana reprezinta una dintre functiile materiei de a mijloci intelegerea celor nevazute, de a tine locul cuvantului, fie pentru cei care stiu sa citeasca, de a tine locul cuvantului, fie pentru cei care n-ar sti sa citeasca, de a face vii in mijlocul nostru exemplele de virtute ale sfintilor, spre a ne indemna la a-i imita, spre a mijloci harul mantuitor dar, mai ales, spre a contribui la descoperirea slavei lui Dumnezeu.  ”  (Pr. Prof. Viorel Ionita )

Sibilla

Icoana Mântuitorului Iisus Hristos preluată de pe google.ro

Informaţii preluate :

” Meditaţii pentru contemporani ” – pr Ion Petrică, Timişoara, Ed. Marineasa, 2006; www.biserica.org, www.crestinortodox.ro, www.intelepciune.ro, www.citapedia.ro, http://www.razbointrucuvant.ro/

Paraclisul Maicii Domnului cantat de Marian Moise.

Paraclisul Maicii Domnului-Marian Moise
Asculta mai multe audio Evenimente

Week-end At Seciu-Avenue (asa…ca baietii dp Magheru Street)

HAAAA BABAU!!!3 OF THEM!!!

Expozitie de burti si par XD

“]

Mortu FTW ) [biata pisica

Ganditorii de pe Seciu Avenue

2 dimineatza mortule?!

Adevarata identitate sexuala a lui Dan

Sleeping style

Good Job !!!

Sweet dreams Moise

Just didn`t drink enough to say You love me....

Fratii bomba

Dracii

Burti lesinate

La théorie du complot et la conspiration tiennent pour beaucoup à la nature même de l’être humain : L’incrédulité !

Il y aura toujours quelqu’un pour vous dire que l’alunissage d’Apollo 11 était un canular, que le Titanic n’a pas coulé, que les tours jumelles du World Trade Center ont été abattues par leur propre gouvernement, que l’on a retrouvé le tombeau de Jésus, alors que ce n’est bibliquement pas crédible.  Que Elvis et Tupac, ont été surpris mangeant un cheese-burger ensemble, et qu’ils ne sont pas mort… et caetera… et caetera.

Il y a 40 ans, un homme, Neil Armstrong, marchait pour la première fois sur la Lune, accompagné de Buzz Aldrin tandis que Michael Collins resta en orbite sur le module de commande d’Apollo.

Notre planète Terre et notre Lune sont vraiment trop spéciales pour que les circonstances de notre vie n’aient pas de but.

Moïse, le prophète et le prétendu écrivain de la Genèse, écrivait sous inspiration divine, que les luminaires dans l’étendue du ciel fut créée le quatrième jour.

La formation et l’origine de la Lune est toujours âprement discuté et aux coeurs des débats scientifiques. Toutes les théories des astronomes restent de pures spéculations. On peut dire sans crainte, que l’approche scientifique sur la conception de la Lune, demeure un fantasme irrésolu. Il existe en gros quatre hypothèses :

1. La théorie de la Fission
2. La théorie de la Capture
3. La condensation (ou co-création ou création simultanée)
4. La théorie de la collision

Et aucune d’entre-elles, nous donne une preuve de véracité ! Devons-nous croire Moïse, qui délivra les enfants d’Israël des mains de Pharaon ? Devons-nous croire un homme qui est à l’origine des dix plaies d’Égypte et qui sépara la mer Rouge par le souffle de l’Éternel ? (Exode 14 : 21)

Moi, j’y crois !

Pour plus d’informations sur l’origine de la Lune : www.astronomes.com

photos : www.nasa.gov

L’or  …

Cause de tant de maux …

Mieux vaut en avoir qu’en manquer …

Et quand on en a , il faut le et se protéger …

DESTINATION TERRE , Livre deuxième : Les peuples

1^ère partie : Les peuples édenistes , chapitre 20 : L’or des hébreux

Crésus

Sardes , la capitale du Royaume de Lydie , est située au nord-est de Smyrne , au pied du mont Tmolus , aujourd’hui Boz Dað

Sous le roi Ardys qui régna de – 651 à – 625 , de l’électrum , alliage d’or et d’argent , fut découvert dans la rivière Pactole , aujourd’hui Sart Çayi

On attribue à cette époque l’invention de la monnaie , les premières pièces de monnaie découvertes , étant en électrum de Lydie

Le royaume atteignit son apogée sous le règne du roi Crésus de -560 à – 546 av. J.C.

C’est l’origine de l’expression : riche comme Crésus

Quand on lui demandait l’origine de sa fortune , il disait qu’il n’y avait qu’à plonger ses mains dans le pactole …

Crésus était si fier de sa fortune qu’il n’hésitait pas à montrer ses richesses à ses visiteurs

Il demanda à l’un d’entre eux , le grammairien et philosophe grec Solon , si un autre homme pouvait être aussi heureux

Solon lui répondit qu’un homme ne pouvait se considérer heureux qu’au moment de mourir , car il ne savait pas quel sort lui réserveraient les dieux

Devant la puissance grandissante des perses , Crésus fit de généreuses offrandes au Temple d’Apollon à Delphes pour connaître l’avenir de son royaume

La Pythie lui dit que s’il entrait en guerre contre Cyrus , un grand empire serait détruit  

N’Ayant pas compris que l’oracle pouvait être interprété dans les deux sens , il attaqua Cyrus Il dut rapidement battre en retraite et fut assiégé dans sa ville de Sardes

La ville fut finalement prise en – 546 av. J.C.

Crésus fut condamné à mort

Sur le bûcher , il répéta les paroles de Solon

Cyrus en fut tellement impressionné qu’il épargna Crésus , l’emmena à Ecbatane et fit de lui son conseiller

Le Pactole

Dans la mythologie grecque , le Pactole était un fleuve où l’on trouvait de l’or en grandes quantités :

Dionysos avait promit au roi Midas d’exaucer le vœu de son choix

Le roi lui demanda le pouvoir de transformer tout ce qu’il toucherait en or

Mais cela fit vite son malheur car il ne pouvait plus ni manger ni boire puisque tout ce qu’il touchait se transformait en ce métal précieux

Il demanda alors à Dionysos d’annuler ce vœu

Pour cela , il a dû se laver les mains dans le Pactole

C’est pourquoi , à partir de ce moment , on trouva nombreuses pépites d’or dans ce fleuve

Depuis ce temps là , le pactole désigne une grande richesse

Il va de soi que si l’on possède un trésor , même inépuisable , on ne va pas le montrer aux visiteurs …

Il est plus que probable qu’un séisme , courant dans ces régions , même aujourd’hui , a libéré une partie d’un filon d’électrum dans la rivière Pactole

A l’époque d’Ardys , on se contenta d’orpaillages dans la rivière …

Très vite cela ne dut plus être rentable …

Sous Crésus , on rechercha et trouva la mine d’origine …

Ce fut l’origine de son immense fortune …

Il fit traiter l’électrum pour obtenir de l’or et de l’argent purs

La mission archéologique Harvard-Cornell a mis à jour une raffinerie datant de l’époque de Crésus

Les fouilles mettront à jour près de 300 puits de fonte d’or

L’électrum

L’électrum , ou or pâle , or blanc , or argental , vient du grec elektron qui signifie l’ambre , en raison de sa couleur jaune pâle
L’électrum est un alliage naturel de 40% à 75% d’or et de 25% à 60% d’argent

Il pouvait contenir des traces d’autres métaux comme du cuivre

Il est de couleur jaune pâle ou jaunâtre blanc suivant la proportion d’argent

Aujourd’hui , l’or blanc est un alliage d’or et d’argent , d’or et de nickel ou d’or et de palladium

Dans l’antiquité il fut utilisé pour frapper des monnaies , mais aussi de décor en bijouterie

Les mines d’électrum on fait la prospérité de Sardes

Elle devint la capitale de la satrape ( province ) perse de l’ouest

Lorsque les mines furent épuisées , Sardes perdit toute son importance …

Salomon

Salomon , Chelomoh en hébreu , fils de David , le célèbre David et Goliath , hérite à la mort de son père en – 968 , d’un royaume à la situation économique florissante

Salomon unifie l’administration du royaume à l’aide de scribes égyptiens

Il rend plus sûres les routes commerciales vers l’Afrique , l’Asie , l’Arabie et l’Asie mineur

Il épouse une princesse égyptienne , fille du roi de Tanis , Siamon , de la XXIème dynastie il conclut une alliance avec les égyptiens contre leurs ennemis , les philistins

Il modernise son armée et la dote de chars

Il s’allie avec Hiram de Tyr , ce qui a lui a permis de disposer d’une flotte pilotée par des phéniciens , basée à Ezion-Géber , dans le golfe d’Aqaba , sur la mer rouge et se contrôlant la région jusqu’à l’océan indien

Salomon fait construire le grand temple de Jérusalem avec l’aide des tyriens

Il fortifie Jérusalem et bien d’autres villes

Salomon doit concéder à Tyr le pays de Kaboul en contrepartie de leur aide

A la fin de son règne , le peuple soutenu par les égyptiens , lui reproche son faste , le poids des impôts et des corvées , et sa tolérance envers les cultes étrangers idolâtres

Edom et Damas se soulèvent et se libèrent de la domination d’Israël

A sa mort , vers – 935 , le royaume est coupé en deux , Israël au nord et Juda au sud , d’où viendra le mot : juif

Les mines de Salomon

La politique de Salomon a pu être possible grâce à ses richesses , et plus particulièrement de son or …

Pour cela , il devait entretenir une puissante armée capable d’aller chercher cet or dans ses mines et de le ramener à bon port …

Pour obtenir une grande quantité d’or , il faut une mine fiable …

En effet , l’acheter à des indigènes locaux , ne laisserait pas un grand bénéfice et ne permettrait pas de couvrir l’investissement du coût d’une armée …

Aussi , on peut affirmer que les mines d’or de Salomon lui appartiennent bien …

Et ces mines sont donc obligatoirement situées dans un territoire où les hébreux ont été les maîtres …

En Anatolie , les mines qui plus tard seront celle de Crésus , sont exactement à l’endroit correspondant à ces critères …

Malgré tout , le prix de revient de cet or a du devenir à un moment donné si important , que Salomon a préféré renoncer à continuer l’exploitation et le transport du métal précieux …

Les mines ont donc été fermées et abandonnées , jusqu’à leur redécouverte par le roi sarde Cresus …

L’or de Yahvé

Yahvé a donc exploité le cuivre d’Anatolie , mais pas seulement …

Il ne pouvait perdre la face au point de laisser Lilith produire l’or et lui seulement le cuivre …

Il a donc cherché dans son territoire , des mines d’or exploitables …

Il a donc trouvé ces mines qui deviendront plus tard celles de Salomon puis celles de Crésus …

Son or devait ainsi être récupéré par les vaisseaux de Lilith au port d’Izmir …

Voir les chapitres précédents de la route de l’or et du cuivre …

Il a pu ainsi contribuer à la fabrication de l’orichalque et rejoindre ainsi les autres édenistes , la tête haute …

Et surtout payer son billet pour le voyage de retour dans l’espace des édenistes en

-5400 BP

L’or d’Abraham

Abraham a donc décidé de quitter la Mésopotamie pour la terre promise …

Mais l’histoire nous a montré que c’était un chef avisé

Il n’allait donc pas partir les mains vides …

Il a donc abondamment puisé dans les mines exploitées pour Yahvé et constitué un important trésor de guerre à emporter …

Il a aussi soigneusement fermé et caché les mines

Mais en a conservé l’emplacement pour le transmettre à ses descendants

Et ainsi le secret a pu parvenir à Salomon un millénaire après …

Arrivé en vue de la terre promise , qu’il ne verra jamais , il est temps de mettre l’or des hébreux à l’abri , car la terre promise est occupée …

Il va falloir faire la guerre aux occupants , les cananéens , pour les en chasser …

Et il n’est pas bon en temps de guerre de se promener avec son or …

Il cache donc ses trésors sur le territoire du mont Sinaï …

Et bien sur , il cartographie et crypte les cartes des caches pour les transmettre à ses descendants …

Les dix plaies d’Égypte

Ce sont les dix châtiments envoyés par Dieu à l’Égypte , racontés dans l’Exode

Les eaux du fleuve changées en sang : … Le Nil fut nauséabond , et les Égyptiens ne purent boire des eaux depuis le fleuve…

Les grenouilles : … les grenouilles montèrent et recouvrirent l’Égypte …

Les poux : … toute la poussière du sol se changea en moustiques…

Les mouches : … des taons en grand nombre entrèrent dans tout le pays d’Égypte …

La mort des troupeaux : … tous les troupeaux des égyptiens moururent …

Les ulcères : … gens et bêtes furent couverts d’ulcères bourgeonnant en pustules …

La grêle : … Yahvé fit tomber la grêle sur le pays d’Égypte …

Les sauterelles : … Elles couvrirent la surface de toute la terre et la terre fut dans l’obscurité , elles dévorèrent toutes les plantes de la terre et tous les fruits des arbres , tout ce que la grêle avait laissé et il ne resta aucune verdure aux arbres ni aux plantes des champs dans tout le pays d’Égypte …

Les ténèbres : … il y eut d’épaisses ténèbres …

La mort du premier-né : … tous les premiers-nés vont mourir dans le pays d’Egypte …

Quelques scientifiques pensent que les dix plaies d’Égypte seraient liées à une éruption volcanique du Santorin

Les ténèbres auraient été provoquées par les cendres volcaniques transportées par le vent

En se dispersant dans le Nil , elles l’auraient contaminé , provoquant la mort des hommes et des troupeaux

Les cendres en suspension dans l’air ont pu déclencher la grêle

Les conditions sanitaires dues au manque d’eau , Nil contaminé , et aux cadavres en décomposition , expliqueraient les poux et les ulcères

L’eau changée en sang serait due à la couleur rougeâtre des cendres

Aaron

Aaron est le chef de la tribu des Levi

Les hébreux comprennent 12 tribus

Moïse est le chef des hébreux en tant que descendant d’Abraham

C’est lui qui parle au pharaon , en tant que chef , pour obtenir la libération de son peuple

Il y est accompagné d’Aaron , le chef religieux des hébreux

Aaron transforma son bâton en serpent devant le pharaon , mais ce prodige ne suffit pas à convaincre pharaon de libérer les juifs dont la main d’œuvre lui est précieuse …

Moïse , fort du pouvoir d’Aaron , menace le pharaon des 10 plaies d’Egypte

Pharaon reste insensible aux menaces

Aaron ordonne les mauvais sorts qui vont s’abattre sur le pays

Aaron a donc certainement connaissance de l’éruption du Santorin et va exploiter les désastres qui vont en découler

Les plaies s’étant abattues sur son pays , cela convainc pharaon de laisser partir les juifs

Aaron est le grand prêtre des juifs et le chef du clergé

Et bien sur , il aimerait bien être calife à la place du calife …

Les tables de la loi

Les Hébreux arrivent désert du Sinaï , trois mois après avoir fui l’Égypte

Moïse confie le commandement à son frère Aaron pendant son absence

Puis il monte sur le mont Sinaï

Après quarante jours et quarante nuits de jeûne , il conclut l’alliance entre son peuple et Dieu

Sous la dictée de Dieu , il écrit le Pentateuque , les cinq premiers livres de la Bible : la Genèse , l’Exode , le Lévitique , le Livre des Nombres et le Deutéronome

Pour sceller cette alliance , Dieu énonce ses dix commandements et les grave sur 2 tables de pierre que le peuple d’Israël devra garder dans un coffre , l’arche de l’Alliance , et qui devra être posée sur une table et installée dans une tente : la Demeure

La Bible ne parle pas de dix commandements , mais de dix paroles , d’où vient le Décalogue

Dans le judaïsme , l’énoncé du Décalogue correspond à une quinzaine des 613 commandements prescrits par Moïse

Le texte de l’Exode : 20/2-17 est le suivant :

Je suis l’Éternel , ton Dieu , qui t’ai fait sortir du pays d’Égypte , de la maison de servitude

Tu n’auras pas d’autres dieux devant ma face

Tu ne te feras point d’image taillée , ni de représentation quelconque des choses qui sont en haut dans les cieux , qui sont en bas sur la terre , et qui sont dans les eaux plus bas que la terre

Tu ne te prosterneras point devant elles , et tu ne les serviras point , car moi , l’Éternel , ton Dieu , je suis un Dieu jaloux , qui punis l’iniquité des pères sur les enfants jusqu’à la troisième et la quatrième génération de ceux qui me haïssent et qui fais miséricorde jusqu’en mille générations à ceux qui m’aiment et qui gardent mes commandements

Tu ne prendras point le nom de l’Éternel , ton Dieu , en vain , car l’Éternel ne laissera point impuni celui qui prendra son nom en vain

Souviens-toi du jour du repos , pour le sanctifier

Tu travailleras six jours , et tu feras tout ton ouvrage , mais le septième jour est le jour du repos de l’Éternel , ton Dieu : tu ne feras aucun ouvrage , ni toi , ni ton fils, ni ta fille , ni ton serviteur , ni ta servante , ni ton bétail , ni l’étranger qui est dans tes portes

Car en six jours l’Éternel a fait les cieux , la terre et la mer , et tout ce qui y est contenu , et il s’est reposé le septième jour : c’est pourquoi l’Éternel a béni le jour du repos et l’a sanctifié

Honore ton père et ta mère , afin que tes jours se prolongent dans le pays que l’Éternel , ton Dieu , te donne

Tu ne commettras point d’assassinat

Tu ne commettras point d’adultère

Tu ne déroberas point

Tu ne porteras point de faux témoignage contre ton prochain

Tu ne convoiteras point la maison de ton prochain , tu ne convoiteras point la femme de ton prochain , ni son serviteur , ni sa servante , ni son bœuf , ni son âne , ni aucune chose qui appartienne à ton prochain

L’arche d’alliance

Selon la bible , l’Arche d’alliance , aurait contenu les tables de la Loi , données à Moïse sur le mont Sinaï

La description de l’arche se trouve dans la bible , l’Exode, au chapitre 25 , des versets 10 à 21 :

Ils feront donc une arche en bois d’acacia , longue de deux coudées et demie , large d’une coudée et demie , haute d’une coudée et demie

La coudée est une unité de longueur qui date de plusieurs milliers d’années

C’est la longueur du coude jusqu’à l’extrémité de la main

C’est la coudée naturelle de vingt-quatre doigts = six paumes ou 1½ pieds

Elle correspond donc à environ 45 cm

Tu la plaqueras d’or pur , tu la plaqueras au-dedans et au-dehors et tu l’entoureras d’une moulure en or

Tu couleras pour elle quatre anneaux d’or et tu les placeras à ses quatre pieds deux anneaux d’un côté et deux anneaux de l’autre

Tu feras des barres en bois d’acacia , tu les plaqueras d’or et tu introduiras dans les anneaux des côtés de l’arche les barres qui serviront à la porter

Les barres resteront dans les anneaux de l’arche , elles n’en seront pas retirées

Tu placeras dans l’arche la charte que je te donnerai

Puis tu feras un propitiatoire en or pur , long de deux coudées et demie , large d’une coudée et demie

Et tu feras deux chérubins en or

Tu les forgeras aux deux extrémités du propitiatoire

Fais un chérubin à une extrémité , et l’autre chérubin à l’autre extrémité , vous ferez les chérubins en saillie sur le propitiatoire , à ses deux extrémités

Les chérubins déploieront leurs ailes vers le haut pour protéger le propitiatoire de leurs ailes , ils seront face à face et ils regarderont vers le propitiatoire

Tu placeras le propitiatoire au-dessus de l’arche et dans l’arche tu placeras la charte que je te donnerai

La disparition de l’arche d’alliance

L’arche d’alliance fut installée à Jérusalem , dans le temple de Salomon

Puis elle a disparu

Le Mahdi sera celui qui retrouvera l’Arche d’Alliance

Elle contient les lois originelles non falsifiées
Diverses hypothèses existent quand à sa localisation

Il existe une hypothèse selon laquelle l’arche d’alliance serait en Ethiopie  

L’arche aurait été volée à Salomon après la visite à Jérusalem de la reine de Saba

Les deux souverains auraient eu un fils , le prince Ménélik , qui serait retourné à Jérusalem pour voler l’arche

La ville éthiopienne d’Aksoum possède une chapelle ou serait conservée l’arche

Ce sanctuaire est interdit d’accès et placé sous la surveillance permanente d’un gardien

Une autre hypothèse affirme que l’armée égyptienne du pharaon Sheshonq ayant vaincu Israël vers 930 av. J-C. , aurait emporté la plupart des objets liturgiques du temple

Cela semble peu plausible car l’arche n’est pas mentionnée dans les objets emportés

En 1931 , un explorateur américain , Antonia Futterer , dit avoir trouvé une galerie au mont Nébo terminée par une porte murée , sur laquelle était gravée une inscription en hébreu signifiant : “Ici repose l’Arche dorée”…

Cinquante ans plus tard , un autre explorateur , Tom Crotser , découvrit effectivement un tunnel menant à un mur gravé de quelques signes

La salle explorée contenait un coffre de métal doré , recouvert d’une bâche et ressemblait à l’arche

L’explorateur prit des photos et les montra à un archéologue , Siegfried Horn

En observant les clichés de l’arche , le spécialiste reconnut une plaque de cuivre et un clou usinés avec des machines modernes

Ce coffre était un faux de confection récente

la Bible donne pourtant des indications sur l’histoire de l’arche

Dans le second livre des Machabées , l’arche fut sortie du temple par le prophète Jérémie , pour être mise à l’abri dans une caverne secrète sous la montagne où mourut Moïse , le mont Golgotha (2 Macchabées 2, 4-8)

Vers 598 av. J-C , Jérusalem fut prise par les babyloniens , et ses habitants furent déportés à Babylone

Le Temple fut pillé , et les objets liturgiques furent emportés à Babylone (2 Rois 25, 13-15) Là non plus , l’arche n’est pas citée dans le butin , ce qui est logique puisqu’elle était déjà cachée

Et tous les objets pillés seront rendus et rapatriés plus tard , à la fin de l’exil des hébreux

Possible découverte de l’arche d’alliance

En 1978 l’archéologue américain Ron Wyatt a obtenu du département des antiquités d’Israël l’autorisation de fouiller la colline du Golgotha

Le 6 février 1982 il trouva un passage souterrain naturel très étroit
il déboucha sur une grande salle et trouva un coffre plaqué d’or , surmonté de deux statuettes de chérubins …
Ron Wyatt trouva à l’intérieur de l’arche les deux tables de la Loi , écrites en araméen

Il prit de nombreuses photos de tous les objets , mais au développement les clichés ne montrèrent que des images brouillées

Les autorités israéliennes ont envoyé une équipe d’hommes de la tribu de Lévi , ayant pour mission de faire sortir l’arche vers la surface

Les six jeunes gens de ce groupe sont tous morts dans le tunnel

Depuis ce jour , Israël garde une totale discrétion sur cette affaire

Etant donné l’étroitesse de la galerie empruntée par Ron Wyatt , il est évident que l’arche d’alliance fut introduite par un autre chemin

Wyatt chercha donc l’accès initial

Au fond de la grotte , il a vu un grand passage scellé , fait de très gros rochers impossible à dégager

Ron Wyatt en conclut qu’il fallait rechercher l’entrée principale par l’extérieur
L’accès provisoire par la fissure naturelle a été condamnée pour assurer la sécurité de son précieux contenu

L’entrée utilisée par l’archéologue a donc été entièrement rebouchée , et rendue totalement invisible

Ron Wyatt est mort en 1999 sans réussir à trouver l’entrée du tunnel

Ron Wyatt était convaincu que l’Arche devait rester cachée

Un groupe d’amateurs s’étant introduits frauduleusement dans le passage naturel , a failli être enterré vivant

En avril 2007 , les membres de la Wyatt Archaeological Research ont préféré retirer de leur site internet le détail du récit de la découverte

Les dernières explorations ne semblant pas confirmer totalement le récit de Wyatt , leur contenu n’est plus rendu public en attendant des investigations plus poussées

L’or de Moïse

Dans la bible Yahvé incite les hébreux à voler les ustensiles d’or et d’argent aux hôtesses égyptiennes (Exode III, 22 et Exode XII, 35)

Le mot ” hôtesse ” rend ce vol encore plus odieux

Comme son aïeul Abraham , Moïse ne veut pas partir d’Egypte les mains vides …

Lorsqu’il arrive devant le Sinaï , Moïse part dans la montagne avec Josué pour recevoir les tables de la Loi

Ils emmènent aussi même si cela n’est pas explicité , leurs tribus …

Pendant leur absence Moïse confia le peuple à Aaron et à Hour

Moïse va chercher et prendre de l’or dans une des caches d’Abraham , notamment pour construire l’arche d’alliance et d’autres objets de cultes …

Mais aussi pour avoir un trésor de guerre pour asseoir son pouvoir …

Et c’est donc en chef qu’il rejoint le peuple d’Israël …

Le veau d’or

Pendant l’ascension du mont Sinaï par Moïse, les hébreux pressèrent Aaron de leur construire une idole d’or , en fondant les bracelets et colliers qu’ils avaient réussi à prendre avec eux

Il construisit un veau d’or qu’ils adorèrent

Sur le mont Sinaï , Dieu avertit Moïse que son peuple s’était perverti et menace de l’exterminer

Redescendant du Sinaï , Moïse furieux , brise les tables de la Loi qu’il a reçues

Selon l’Exode , la colère de Moïse est si grande qu’il décide de punir les hébreux

Il appelle à lui les fils de Lévi qui n’ont pas participé au culte du veau , et les exhorte à tuer tous les idolâtres

Il leur dit les paroles de Yahvé : ceignez chacun votre épée sur votre hanche , allez et venez dans le camp , de porte en porte , et tuez qui son frère , qui son ami, qui son proche ( Exode, XXXII, 27)

Les hommes s’exécutent , et environ trois mille hommes sont tués dans la journée

Le lendemain , Moïse s’adresse à Yahvé pour lui demander de pardonner à son peuple et de ne pas s’éloigner de lui

Dieu accéda à sa demande et l’invite à renouveler l’Alliance sur le mont Sinaï

Moïse retourne sur la montagne tailler deux nouvelles tables semblables aux précédentes sur lesquelles seront à nouveau gravés les termes de la Loi

Moïse redescend du Mont Sinaï avec les nouvelles tables qui seront conservées dans l’arche de l’Alliance dès la construction de celle-ci.

L’histoire dit qu’Aaron a construit le veau d’or avec l’or du peuple

Cela ne l’aurait pas rendu très populaire et n’aurait certainement pas permis de créer une idole de taille respectable …

Il est donc très probable , qu’Aaron au courant des caches d’Abraham , et profitant de l’absence de Moïse , a utilisé l’or d’une cache proche pour la fabriquer

Il devenait ainsi le chef légitime , et celui qui instaurait à nouveau l’ancienne religion , ainsi nommée dans les textes bibliques , celle des hébreux du temps des édenistes …

Au retour de Moïse , celui-ci provoqua une guerre civile qui couta au moins 3000 morts …

Mais la puissance d’Aaron était telle que cela ne pouvait suffire à regagner le pouvoir …

Aussi Moïse préféra négocier avec Aaron et dut lui céder en contrepartie du pardon , la prêtrise d’Israël pour lui et toute sa lignée ad vitam æternam …

Il profitait ainsi également de l’or de l’idole et pouvait le rajouter à son pactole …