Pe 1 octombrie, Oriflame a organizat in foaierul Operei Romane, evenimentul de lansare al noului parfum numit sugestiv Grace, dat fiind faptul ca nimeni alta decat gratioasaValentina Pelinel va fi imaginea lui timp de doi ani.
“Pentru a crea parfumul Grace, m-am lasat inspirata de eroina unui roman, Insuportabila imponderabilitate a existentei de Milan Kundera. Mi-am imaginat-o pe Sabina, unul dintre personajele principale, ca fiind intruchiparea gratiei… gheata acoperita de flacari. Sabina este “o artista prin excelenta”, cu o frumusete nordica. Ea mai reprezinta si dorinta nestavilita de libertate. Grace, a fost construit in jurul acestui contrast puternic dintre fierbinte si rece. Am vrut sa simbolizez FRUMUSETEA ei cu note de varf pline de prospetime,aduse de mirodenii pretioase si reci, care, apoi, se amesteca cu nota usor fructata a perei granita. Nota de baza, moscata, se impregneaza in moliciunea catifelata a pielii, iar PERSONALITATEA Sabinei este simbolizata de caldura aromei de vanilie.”, ne-a povestit despre parfum, creatoarea lui, Alexandra Carlin.
Evenimentul a adunat peste 100 de invitati, atat vedete cat si reprezentati mass-media precum : Altetele Lor Regale Printul Paul si Printesa Lia de Romania, Giulia Nahany, Malvina Cervenschi, Bianca Brad, Maria Marinescu, Roxana Ciuhulescu, Livia Dila, Corina Chiriac, etc.

<< Surse din Guvern au confirmat pentru Business Standard că sa discutat intens problema vacanţei forţate pentru funcţionari, însă, până la această oră, nu s-a comunicat o decizie în privinţa aplicării acestei măsuri. >> (Business Standard) [Mama ei de ortografie! - n.n.]

Propun ca toti bugetarii din sănătate, educatie, administratie publică, politie, justitie să fie trimisi simultan în concediu fără plată, timp de 10 zile. Sau federatiile sindicale să profite de ideea profund imbecilă lansată de Business Standard pentru a declansa o grevă generală. De 10 zile. Ca să simtă oligofrenii ca Niels Shnecker, Monica Tatoiu, Radu Soviani si altii din Guvernul Privat (grupul de afaceristi escroci, disperati că nu mai pot fura de la stat cât furau înainte de accentuarea crizei) ce înseamnă o societate fără un sector bugetar.

Cea mai eficientă măsură de reducere a cheltuielilor bugetare ar fi desfiintarea, nu comasarea, institutiilor si agentiilor inutile, concedierea tuturor rubedeniilor care au fost angajate sfidând principiul (doar declarativ) al competentei, încheierea contractelor la preturi reale, în urma unor licitatii transparente. Astfel s-ar reduce cheltuielile bugetare nu cu 4%, ci cu 40%. Asta e adevărata solutie a stopării hemoragiei bugetare.

Zvonul – o realitate în devenire: În ciuda crizei cronice de cadre calificate din învătământul preuniversitar si sub presiunea constrângerilor bugetare impuse de prim-ministrul Jeffrey Franks, ministrul Educatiei va recurge la o solutie diabolică: orele rămase după constituirea catedrelor vor fi atribuite, în limita unei jumătăti de normă, cadrelor titulare, dar fără plată. Astfel se va aplica ideea vehiculată tot mai insistent de oligofreni profesionisti, precum Niels Shnecker (un dubios cetătean israelian, priceput la orice, care îsi arogă dreptul suveran de a face ordine în sectorul bugetar din România), Monica Tatoiu si câtiva sefi ai patronatelor, care consideră că angajatii statului sunt paraziti. Atunci de ce-i revoltă grevele din sistemul sanitar si din învătământ? Dacă sunt atât de convinsi de inutilitatea celor două sectoare vitale oricărui stat, să se dispenseze de serviciile oferite de aceste institutii. Să se trateze singuri si să-si educe singuri loazele! Si dacă lui Shnecker-Shmecker-Shtecker îi pute tot ce înseamnă România, nu ar fi mai bine pentru el să ducă o viată tihnită la el acasă, în Israel? Sau acolo e căutat pentru fraude?

Aceiasi oligofreni celebri sunt revoltati pe cadrele didactice si propagă, în rândul celor care nu si-au format din activitatea de a gândi o deprindere, ura fată de acestea, invocând două motive:

1. Norma didactică de 18 ore/ săptămână. Acesti oligofreni celebri nu stiu că 18 ore/ săptămână sunt ore de predare efectivă, la care se adaugă pregătirea lectiilor, perfectionarea continuă (pedagogică si de specialitate), întocmirea testelor de evaluare, corectarea testelor de evaluare, activităti birocratice. În total, se depăseste cu mult numărul standard de 40 de ore/ săptămână prestate de un salariat din alte domenii. Media europeană în sistemul de educatie este de 18,5 ore! Sau oligofrenii pe care iRealitatea TV îi invită, cu mândrie, aproape seară de seară, vor să ne întoarcem la perioada stahanovistă? Numai că acesti oligofreni care dau lectii natiunii nu stiu că Alexei Stahanov a avut 3 sau 4 ajutoare…

2. Concediul de 78 de zile anual. În orice tară de pe Terra, cadrele didactice au concediu anual cuprins între 70 si 80 de zile. Oligofrenii celebri omit, din nou, să spună că, în totalul concediului, sunt incluse si zilele de sâmbătă si duminică. Ce ar vrea să facă într-o scoală un cadru didactic în perioada vacantelor ? Dacă acesti oligofreni ar sti să calculeze, ar afla că durata concediului cadrelor didactice este mai mică decât durata vacantelor scolare. În anii ‘80, idolul nemărturisit al acestor oligofreni, Nicolae Ceausescu, a vrut să reducă la 30 de zile durata concediului anual al cadrelor didactice, dar s-a izbit de opozitia înversunată a Organizatiei Mondiale a Sănătătii. Si a renuntat la idee. Le recomand oligofrenilor (deveniti staruri la iRealitatea OTV) să studieze rapoartele OMS si să analizeze cifrele de echivalare a muncii intelectuale cu cea fizică. Vor fi surprinsi. Mai ales că a gândi le este o activitate totalmente  străină.

Sefa uneia dintre cele mai renumite companii de produse cosmetice prezente pe piata din Romania, Monica Tatoiu, este o prezenta spumoasa la orice emisiune la care este invitata. Prin limbajul colorat, dar si datorita ideilor foarte ferme pe care le sustine, doamna Tatoiu si-a facut o multime de simpatizanti. Desi este o femeie care nu se mai afla la prima tinerete, blonda se tine bine si viseaza sa ramana izolata pe o insula pustie cu un barbat tanar. Aceasta a declarat într-un interviu publicat întro revista glossy ca daca ar pleca pe o insula pustie singurele lucruri pe care le-ar lua cu ea ar fi un vin bun si un barbat tanar. Cu toate acestea, Monica Tatoiu spune ca nu are probleme acasa cu sotul si mai mult cu fiul sau, care este un adolescent foarte rebel. Tanarul s-a exilat în casa, luand în stapanire subsolul vilei familiei Tatoiu, pe care si l-a amenajat asa cum a dorit.

N-am avut încredere în ministrul Cristian Adomniţei. Nu mi-a fost simpatic. În momentul numirii sale ca ministru, am fost nu sceptic, ci pesimist. În această seară a avut o prestaţie lăudabilă la emisiunea obraznicei Andreea Creţulescu, la Realitatea TV. 

Trecând peste faultul justificat, documentat şi inteligent al lui Silviu Prigoană asupra pupezei precupeţe Monica Tatoiu-Oriflame şi peste exprimarea aceluiaşi Prigoană: “E ca Furazolidonul, care-ţi trece căcarea prin anus” (în treacăt fie spus, Furazolidonul o opreşte, nu o accelerează), la care ministrul Educaţiei a mustăcit, emisiunea a scos o altă latură a lui Cristian Adomniţei. Al doilea ministru care ia apărarea corpului didactic şi avertizează asupra nebuniei de a anula un examen de asemenea amploare, cum este bacalaureatul. 

Primul a fost Andrei Marga. Cristian Adomniţei a avut un comportament aidoma miniştrilor de justiţie, care iau apărarea tuturor angajaţilor din sistem: a denunţat infamia de a culpabiliza toţi profesorii care au supravegheat şi au corectat lucrările absolvenţilor. A luat apărarea profesorilor şi a arătat carenţele sindicale. Impostorul sindical Cătălin Croitoru a înjurat învăţământul şi pe toţi profesorii, la comandă băsesciană. Cristian Adomniţei a arătat partea bună şi ridicolul unor acuzaţii inventate.

O imagine se construieşte prin insistenţă. Nu subliminal, ci supraliminal. Prin supraabundenţa informaţiilor şi menţinerea în prim-plan a unui personaj. Este adevărat că o imagine negativă prinde mult mai uşor. Suntem înclinaţi spre morbid, spre respingător, spre pestilenţial. Depravarea atrage mai mult decât un act filantropic. Răutatea mai mult decât caritatea. Calomnia, deşi dovedită ca fiind un fals ordinar, lasă sechele. Întotdeauna va persista îndoiala. Subconştient. Încrederea este, astfel, iremediabil distrusă.

Poreclele au cea mai mare priză. Odată lipită unui personaj, porecla devine trăsătură definitorie. Şi purtătorul poreclei – ţintă a ironiilor. Zbuciumul de a demonstra netemeinicia poreclei este inutil. Porecla se lipeşte mai mult. Şi adânceşte percepţia negativă.

În cazul unui om politic, simpatia reuşeşte să atenueze efectele poreclei. Dar numai temporar. Alegem în parlament sau mai sus un personaj uitând de flota comercială intrată în Triunghiul Bermudelor. Uităm de 4 case şi de termopane. Uităm de prostănaci şi manivele, de borduri, de reveniri asupra demisiilor şi de motociclete. Cât timp o ducem bine. Relativ bine. Când situaţia financiară se deteriorează, devenim cei mai acerbi susţinători ai acuzaţiilor pe care le-am respins ca nefondate. Căutăm să dăm veridicitate zvonurilor. Şi începem să folosim poreclele difamante. Nu ne mai preocupă doctrina. Ne preocupă exclusiv omul. Viaţa sa personală, averea sa, părerile vecinilor ranchiunoşi. În general păreri negative, selectate atent de mass media.

Şi reciproca este valabilă. Dintr-un personaj caricatural se scoate o vedetă. O pupăză firoscoasă, des invitată la Realitatea OTV, ne este împinsă în case până la saturaţie. O pupăză care nu ezită să dea cu secreţiile nazale în iahnia de fasole. Ea ştie tot. Ea are soluţii pentru orice, de la încălzirea globală la energiile alternative, de la însănătoşirea economiei la civilizarea primitivilor. Adică a românilor. Ea deschide ochii nătângilor. Ea se opune creşterii salariilor cadrelor didactice, deşi a părăsit învăţământul tocmai din cauza salariului înjositor de mic. Şi spune că profesorii au salarii grotesc de mari. Ea îşi învaţă odrasla bâlbâită şi peltică să critice învăţământul românesc, deşi aceasta nu a frecventat nici măcar o zi cursurile unei şcoli româneşti. (Nefrecventând cursurile unei şcoli româneşti, odraslei i-a fost sistată alocaţia. Ea a dat în judecată MECT. Proces pierdut de pupăza cu pretenţii. Sunt convins că neîncasarea alocaţiei fiului răzgâiat a degradat serios nivelul de trai al familiei.) Agresivitatea apariţiilor ei pe ecran îmi indică intenţia de a candida. Sau de a se strecura sub pielea cuiva pentru a fi numită într-un anumit post cu greutate.

(Notă: Orice asemănare cu Monica Tatoiu-Oriflame nu este deloc întâmplătoare.)

Am dat de general managera/candidata ratată la primărie/părerista Monica Tatoiu la emisiunea Agentul Vip de pe Antena 2(o scârboşenie plictisitoare în majoritatea ei).

Eram în sufragerie, mă jucam cu  laptopul şi aud pe madama cum spune (citat aproximativ) :

“Ştiţi că un păcat ţine 4 generaţii”

Whaaat the fuuuck? Ce deviaţie karmatică stupidă e şi asta? Mă rog, s-a uitat prezentatorul la ea mai ciudat şi a întrebat altceva.

A avut grija Monica sa spuna despre drepturile copilului pe ton pozitiv (dar am uitat contextul)

După care:

“Ştii că mama are voie să-ţi facă orice. Pentru că ea te-a făcut. Mama are voie să-ţi facă orice. Până şi avortul, biserica îl acceptă în anumite [îşi dă seama că zice bălării şi renunţă]…, ideea e ca mama are voie să-ţi facă orice.

Căutând emisiunea am descoperit că băiatul doamnei e un tânăr ca oricare altul, exmatriculat pentru o zi de la şcoală, cu probleme de atitudine, mă rog, relativ normal.

Tanti Tatoiu, ţine-ţi părerile despre drepturile mamelor pentru tine. E evident că pentru tine mamele pot să-şi calce copii cu maşina că pot să facă orice. Pot să-i arunce la gunoi, să le vândă organele, să îi exsangvineze ca să le bea sângele.

Dar drepturile copiilor unde rămân nebuno? Că de-aia au şi apărut, să protejeze copii de cei care abuzează de ei. Cel mai des asta înseamnă părinţii.

Cum naiba e femeia asta General Manager la una dintre cele mai mari companii din Romania? Şi cât de bine merge compania aia  de are timp să umble pe la emisiuni cu părerile ei retrograde?

Sigur, are dreptul la părere, dar când părerile contravin bunul simţ trebuie să te mai tragă cineva de mânecă.

Treci şi vinde cosmetice tanti, că leadershipul în materie de idei l-ai scufundat în mocirla propriului cap.

P.S. Dacă aveţi acces la inregistrarea emisiunii, găsiţi toate astea în mai puţin de 10 minute de emisiune, urcaţi pe youtube şi daţi un link.