moreni « WordPress.com Tag Feed

Un nou inceput

d3reks — Thu, 22 Oct 2009 20:38:01 +0000

Hey, mult timp a trecut de cand am scris ceva pe blog. Multe s-au schimbat in viata mea si putin tim

Trei accidente feroviare in 24 de ore

Romulus Cristea — Mon, 21 Sep 2009 14:18:14 +0000

Un tren de marfă cu 36 de vagoane care transporta produse petroliere (motorină) a deraiat lângă loca

All you need is love...

d3reks — Fri, 04 Sep 2009 23:56:01 +0000

…to cut a man’s dick off! Mda, se pare ca orasul meu a devenit unul dintre cele mai peri

Petrecere la tigani... manca-tas'...

d3reks — Sun, 16 Aug 2009 15:00:57 +0000

Ce sa fie, ce sa fie? Dimineata (pe la 1) ma trezesc speriat. Ce se aude oare? M-am mutat in India?

Judetul Dambovita

Cheque Vacances — Tue, 28 Jul 2009 09:01:05 +0000

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Dambovita

Judetul Dambovita se afla in sudul Carpatilor Meridionali si prezinta un relief in trepte: in partea de nord se desfasoara Muntii Bucegi si Leaota, carora le urmeaza spre sud zona Dealurilor Subcarpatilor Munteniei, platforma Candesti, campia Inalta a Targovistei si campia Titu. Judetul Dambovita se intinde pe o suprafata de 4054 kmp si prezinta o clima temperat continentala, usor mai racoroasa in zonele inalte si cu precipitatii mai reduse si temperaturi mai ridicate in zonele joase.

Judetul este udat de lacurile de acumulare Bolboci si Scropoasa, de raul Ialomita in jumatatea de N-E, si de Arges si afluentii acestuia (Cricovul Dulce, Sabarul, Neajlov) in jumatatea S-V. Judetul Dambovita este impartit in 89 de unitati administrativ-teritoriale: 2 municipii (Targoviste si Moreni), 5 orase (Gaesti, Pucioasa, Titu, Fieni si Racari) si 82 de comune. Pitorescul si frumusetea vailor Ialomitei si Dambovitei, numeroasele vestigii istorice si monumentele de arta fac din judetul Dambovita o adevarata atractie turistica. Frumusetea deosebita a masivelor Leaota si Bucegi, Pestera Ialomicioara, Cheile Zanoagei si Cheile Tatarului sunt alte motive pentru care nu ar trebui sa ratati vizitarea acestui judet.

Targoviste, oras, N 44.9499782 E 25.4500008

Cunoastere

Catedrala Targoviste cu hramul “Sf. Gheorghe”, ctitor Matei Basarab (1512)

Statuia lui Mihai Viteazul

Turnul Chindiei, simbolul orasului (a doua jumatate a sec XV)

Ansamblul monumental “Curtea Domneasca”, ridicat intre sec XIV-XVIII

Prima casa domneasca (plan dreptunghiular)

Biserica din curtea domneasca (construita in plan trilobat)

Biserica domneasca de jos, ctitorita de Petru Cercel (in plan de cruce greaca)

Baia Domneasca (constructie dreptunghiulara)

Zona ecleziastica ce cuprindea Biserica “Sf. Vineri” cu chiliile destinate clirosului domnesc, ctitori Vlad Calugarul si sotia sa Smaranda

Casa Doamnei Balasa (1650)

Gradinile domnesti cu foisor (1697-1698)

Zona fortificatiilor militare

Casa Angela Georgescu (sec XIX)

Casa-atelier a pictorului Gheorghe Patrascu

Casa gravorului Gabriel Popescu

Muzeul tiparului si al cartii vechi romanesti, ridicat la inceputul secolului XVII de catre mesterii lui Constantin Brancoveanu

Muzeul de istorie deschis in cladirea fostului Palat de Justitie

Biserica cu dublu hram “Adormirea Maicii Domnului“ si “Sf. Antonie cel Mare“, ctitor vornicul Dragomir din Plaviceni (1638-1640)

Biserica “Atanasie si Chiril“, ctitori fratii Vacarescu si Samuila Arhimandritul (1768)

Biserica “Izvorul Tamaduirii“-Oborul Vechi (1833)

Biserica “Sf. Gheorghe“, ctitor Neagoe Basarab (1517)

Biserica cu hramul “Sf. Nicolae“ si “Sf. Imparati Constantin si Elena“ (sec XVIII)

Biserica “Sf. Voievozi Mihail si Gavril“

Biserica “Sf. Nicolae“ Simuleasa

Biserica “Sf. Stefan“, ctitor Stolnicul Constantin Cantacuzino

Bisericile “Adormirea Maicii Domnului“,“Sf .Spiridon“,“Sf. Patruzeci de Mucenici“ si “Sf. Haralambie“ (1864-1865)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului“

Biserica “Intrarea in biserica a Maicii Domnului“ si “Sf. Trei Ierarhi“ (sec XVI)

Biserica “Taierea capului Sf .Ioan“, ctitorie a familiei Greceanu (sec XVII)

Manastirea Stelea (sec XIV)

Natura

Campia Targovistei

Subcarpatii Ialomitei

Raul Ialomita

Distractie

Festivitati traditionale organizate cu ocazia sarbatorilor de Craciun si Paste

Aninoasa, comuna, N 44.9700204 E 25.4302597

Cunoastere

Manastirea Viforata, patrimoniu UNESCO (1447)

Biserica-muzeu “Sf. Gheorghe“ (1530)

Manastirea Dealu cu biserica “Sf. Nicolae”, ctitor Mircea cel Batran, patrimoniu UNESCO (1499)

Natura

Subcarpatii Ialomitei

Barbuletu, comuna, N 45.1298634 E 25.3004837

Cunoastere

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric (1672)

Biserica cu triplu hram “Sf. Nicolae”, “Sf. 40 de Mucenici” si “Sf. Pantelimon” (1853)

Muzeul etnografic

Natura

Muntii Leaota

Raul Alb

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Targul anual Blagovesteni (martie)

Targul anual “Ziua Crucii” (septembrie)

Bucsani, comuna, N 44.8699829 E 25.6496429

Cunoastere

Conac (1935)

Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena si Sf Ioan Botezatorul” (1828)

Natura

Padurea Neagra, rezervatie de zimbri

Candesti, comuna, N 45.0801877 E 25.2199745

Cunoastere

Biserica Vartop, monument national (1713)

Biserica “Sf. Treime” (1888)

Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena” (1876)

Biserica din lemn “Cuvioasa Parascheva” (1803)

Natura

Subcarpatii Ialomitei

Piemontul Candesti

Muntii Leaota

Raul Potopu

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Ziua localitatii (septembrie)

Targ anual (octombrie)

Ciocanesti, comuna, N 44.6009795 E 25.8685112

Cunoastere

Ruinele conacului Cantacuzino (secolul XVII)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1850)

Biserica cu dublu hram “Sf. Elisabeta” si “Taierea Capului Sf. Ioan Botezatorul” (1843)

Natura

Campia Titu

Raul Colentina

Sport

Pescuit Sportiv si de agrement

Cobia, comuna, N 44.7156357 E 25.3128433

Cunoastere

Manastirea Cobia (secolul XVI)
Cinci biserici vechi din lemn (monumente istorice)

Corbii Mari, comuna, N 44.5564725 E 25.4841614

Cunoastere

Biserica “Sf. Treime”, ctitor Dumitrascu Corbeanu, monument istoric (1688-1713)

Natura

Rezervatia Naturala de pe malul raului Neajlov

Lac piscicol

Plaja raului Arges

Distractie

Targ saptamanal (organizat in fiecare zi de vineri)

Cornatelu, comuna, N 44.7500249 E 25.6695557

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae” (1596)

Biserica “Sf. Nicolae”, sat Slobozia

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, sat Alunis

Biserica “Sf. Nicolae”, sat Bolovani

Monumente de arta plastica

Cruce de piatra, sat Cornatelu (1645)

Situri arheologice, sat Alunis si sat Corni

Distractie

Targ anual (septembrie)

Crevedia, comuna, N 44.6028129 E 25.9143448

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae” (1669)

Natura

Lacul Colentina

Lacul Crevedia

Sport

Pescuit Sportiv

Fieni, oras, N 45.1400355 E 25.41996

Cunoastere

Biserica cu triplu hram “Sf. Nicolae”, “Cuvioasa Parascheva” si “Sf. Dumitru” (1804)

Natura

Raul Ialomita

Muntii Bucegi

Muntii Leaota

Peisaj Natural de o frumusete deosebita

Sport

Datorita pozitiei sale deosebit de avantajoase, orasul Fieni reprezinta un important punct de plecare in diverse drumetii

Pescuit Sportiv

Distractie

Targ anual de primavara “Sf. Constantin si Elena” (mai)

Zilele orasului Fieni (iulie)

Targul anual de toamna de “Sf. Dumitru” (octombrie)

Gaesti, oras, N 44.7178314 E 25.3243446

Prima atestare documentara, de pe timpul lui Radu cel Mare (1489)

Cunoastere

Parc Natural de o frumusete deosebita (este amplasat in mijlocul orasului)

Casa Copiilor

Ruinele Conacului Olanescu

Fostul conac al lui Grigore Olanescu (astazi adaposteste Clubul Arctic)

Biserica “Sf. Ilie” (1780)

Biserica “Intrarea Maicii Domnului” (1776)

Biserica “Sf. Nicolae” (1812)

Biserica “Sf. Treime” (1823)

Distractie

Ziua Orasului (iulie)

Targuri (in iulie si septembrie)

Targuri saptamanale

Glodeni, comuna, N 45.0200345 E 25.4659653

Cunoastere

Biserica cu dublu hram “Sf. Nicolae” si “Sf. Ilie” (1646)

Muzeul Satului

Natura

Rezerve de carbune si sare neexploatate

Gura Ocnitei, comuna, N 44.9475484 E 25.5684471

Cunoastere

Biserica veche de zid, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, sat Adanca, (sec XVII-XVIII)

Crucea din anul 1650

Biserica veche de zid cu hramul “Nasterii Domnului Hristos”, ctitor Neagoe Secuianu (1654)

Biserica “Sf. Parascheva” (1809)

Natura

Izvoare minerale cu apa sarata

Distractie

Ziua comunei (iulie)

Iedera, comuna, N 45.065186 E 25.577932

Cunoastere

Asezarea fortificata geto-dacica de pe Dealul Cetatuia

Biserica “Sf. Voievozi” din Iedera de Jos

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, sat Colibasi

Distractie

Targ de toamna (octombrie)

I.L. Caragiale, comuna, N 44.9199626 E 25.7004547

Cunoastere

Muzeul I.L Caragiale

Casa memoriala I.L Caragiale

Biserica “Sf. Dumitru Izvoratorul de Mir” (1680)

Natura

Campia Cricovului

Raul Cricovului

Sport

Pescuit Sportiv

Lucieni, comuna, N 44.8500275 E 25.430088

Cunoastere

Biserica “Cuvioasa Parascheva”

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, sat Ciurari

Biserica “Duminica Tuturor Sfintilor”, sat Olteni

Doua monumente inchinate Intregirii Neamului

Muzeul de Etnografie si folclor

Tezaur de monede de argint imperiale (de pe vremea imperiului roman)

Popasul turistic Avramoaia

Natura

Barajul Vacaresti-Lucieni-Persinari

Raul Dambovita

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Ludesti, comuna, N 44.8699829 E 25.2297592

Cunoastere

Biserica “Sf. Arhangheli” (1670)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1660)

Natura

Piemontul Candesti

Raul Potopu

Sport

Pescuit Sportiv

Lunguletu, comuna, N 44.6025684 E 25.6642342

Cunoastere

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, sat Pantazi (1780)

Natura

Raul Dambovita

Manesti, comuna, N 44.9664983 E 25.2833176

Cunoastere

Biserica din lemn “Sf. Treime” (1854)

Manastirea Stejarul

Natura

Stejar vechi de 1000 de ani

Distractie

Targ saptamanal (in fiecare vineri)

Targul Morilor (de Rusalii)

Ziua comunei (de Rusalii)

Moreni, municipiu, N 44.9745137 E 25.6439781

Cunoastere

Biserica cu dublu hram “Adormirea Maicii Domnului” si “Sf. Dimitrie” (1891-1895)

Biserica cu hramul “Schimbarea la fata” (1868)

Numeroasele mori de pe Cricovul Dulce

Natura

Peisaj Natural de o frumusete deosebita

Distractie

Zilele municipiului (iunie)

Sarbatoarea toamnei (octombrie)

Festivalul national “Cununa Petromului” (iunie)

Moroeni, comuna, N 45.2240072 E 25.432148

Cunoastere

Muzeul de istorie si etnografie

Case din sec XIX

Hidrocentrala

Biserica cu dublu hram “Intrarea in biserica a Maicii Domnului” si “Sf. Ioan Botezatorul” (1825)

Natura

Flora si fauna din Parcul National Bucegi

Monumentele naturii “Sfinxul” si “Babele”

Cheile Tatarului

Cheile Zanoagei

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Nucet, comuna, N 44.7797637 E 25.5490494

Cunoastere

Manastirea Nucet cu hramul “Sf. Gheorghe”, ctitor Gherghina Parcalabul (1501)

Biserica “Sf. Nicolae” (1861)

Natura

Paduri cu arbori seculari

Distractie/Evenimente:

Boboteaza, Izvorul Tamaduirii, Hrisovul Viilor

Pietrosita, comuna, N 45.1889332 E 25.440731

Cunoastere

Biserica cu dublu hram “Adormirea maicii Domnului” si “Sf Paraschiva” (1765)

Cladirea primariei (1877)

Case vechi din sec XVIII

Tunelul Blestemat de sub Muntele Paduchiosu

Biserica cu dublu hram “Cuvioasa Paraschiva” si “Sf. Nicolae” (1810)

Muzeul satesc Dumitru Ulieru

Distractie

Zilele localitatii (iulie)

Toamna literara (octombrie)

Potlogi, comuna, N 44.57335 E 25.5796051

Cunoastere

Palatul, ctitor Constantin Brancoveanu (1698)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1727)

Casa memoriala si bustul pictorului Nicolae Grigorescu

Distractie

Ziua localitatii (august)
Targ saptamanal (in fiecare zi de luni)

Produlesti, comuna, N 44.7108781 E 25.5078506

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae”, sat Costestii din Deal

Biserica “Sf. Nicolae”, sat Brosteni

Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena”, sat Produlesti

Pucioasa, oras, N 45.0693987 E 25.4362679

Cunoastere

Biserica cu dublu hram “Sf. Nicolae” si “Intrarea in biserica a Maicii Domnului” (1806)

Biseria cu dublu hram “Sf. Nicolae” si “Sf. Gheorghe” (1855)

Cladirea garii (1894)

Muzeul Etnografic

Biserica “Sf. Nicolae” (1860)

Muzeul de aeromodele

Natura

Lacul Pucioasa

Izvoarele de ape minerale indicate in tratarea afectiunilor reumatologice, neurologice, respiratorii, dermatologice

Odihna

Statiunea balneo-climaterica Pucioasa

Distractie

Traditionalul bal al serbarilor

Targul mesterilor

Ziua Europei (mai)

Concursul National de automodele

Serbarile Bailor Pucioasa

Racari, oras, N 44.633971 E 25.723629

Cunoastere

Parcul “I.Ghica”

Biserica “Sf. Nicolae” (1772)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Ziua localitatii (august)

Raciu, comuna

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae” din Raciu (1911) si biserica “Sf. Nicolae” din Suta Seaca

Punctul ‘Tapa”, locul de executie al solilor turci de catre Vlad Tepes

Distractie

Ziua Scolii Raciu (mai)

Rascaeti, comuna, N 44.6000017 E 25.2496719

Natura

Rezervatia Naturala Mozac

Runcu, comuna, N 45.1799799 E 25.3808212

Cunoastere

Cabana Leaota

Manastirea “Maica Domnului”

Schitul de pustnici “Invierea Domnului”

Biserica “Sf. Ignatie” (1844)

Biserica cu triplu hram “Intrarea in biserica a Maicii Domnului”, “Sf. Nicolae”, “Duminica Tomii” (1844)

Schitul Runcu Cucuteanca

Natura

Muntii Leaota

Raul Ialomicioara

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Targul de toamna

Sarbatoarea pastorala “Ravasitul Oilor”

Sotanga, comuna, N 44.9833779 E 25.3837395

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae” (1806)

Biserica “Sf. Ioan Botezatorul”, sat Teis

Natura

Subcarpatii Ialomitei

Raul Ialomita

Sport

Pescuit Sportiv

Tartasesti, comuna, N 44.5709043 E 25.819931

Cunoastere

Manastirea Baldana (1831)

Natura

Campia Titu

Raul Ilfovetul

Sport

Pescuit Sportiv

Tatarani, comuna, N 45.0006167 E 25.2709579

Cunoastere

Biserica cu dublu hram “Taierea capului Sf. Ioan Botezatorul” si “Sf. Nicolae” (1805)

Natura

Piemontul Candesti

Raul Dambovita

Titu, oras, N 44.6612053 E 25.5717087

Cunoastere

Biserica din lemn “Sf. Nicolae” (sec XVIII)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1836)

Natura

Campia Titu

Valea Suta

Raul Bai

Uliesti, comuna, N 44.5744506 E 25.4125786

Cunoastere

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1793)

Natura

Campiile Titu si Gavanu-Burdea

Vacaresti, comuna, N 44.8390734 E 25.4814148

Cunoastere

Bisericile “Sf. Nicolae” (1714), “Sf. Treime” (1810) si “Sf. Nicolae” (1698)

Natura

Campia Targovistei

Valea Mare, comuna, N 44.7800074 E 25.2295876

Cunoastere

Biserica ortodoxa Valea Mare, construita in perioada lui Constantin Brancoveanu (1711)

Biserica ortodoxa Valea Caselor (sec XVIII)

Distractie

Ziua comunei (septembrie)

Valeni Dambovita, comuna, N 44.7800074 E 25.2295876

Cunoastere

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric (1826)

Biserica “Sf. Nicolae” (1856)

Biblioteca comunala

Natura

Plaiurile Muscelului si muntii Leaota

Subcarpatii Ialomitei

Visina, comuna, N 44.5905894 E 25.333271

Cunoastere

Biserica din lemn “Nasterea Maicii Domnului”, monument istoric (1622)

Natura

Campia Gavanu-Burdea

Lunca narciselor (zona protejata)

Distractie

Sarbatoarea “Lunca Narciselor”

Voinesti, comuna, N 45.0700049 E 25.2505302

Cunoastere

Biserica din lemn din satul Oncesti

Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1877)

Biserica cu triplu hram “Sf. Voievozi”, “Cuvioasa Paraschiva” si “Buna Vestire” (1796)

Biserica cu triplu hram “Adormirea Maicii Domnului”, “Sf. Nicolae” si “Sf. Haralambie” (1857)

Cruci comemorative din vremea lui Mihai Viteazul

Distractie

Ziua comunei (noiembrie)

Targuri anuale traditionale de Florii si Sf. Nicolae

Targul saptamanal din satul Voinesti (in fiecare miercuri)

Vulcana Bai, comuna, N 45.0800665 E 25.3804779

Cunoastere

Manastirea Bunea (1654)
Biserica cu hram dublu “Sf. Nicolae” si “Sf. Treime” (1800)

Biserica “Sf. Ioan Botezatorul”

Sinagoga

Moschee

Distractie

Concursul folcloric Vulcana Bai

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Vulcana Pandele, comuna, N 45.0200345 E 25.3963566

Cunoastere

Schitul Bunea (1656)

Casa memoriala Gabriel Popescu

Muzeul Gabriel Popescu

Biblioteca comunala

Odihna

Zona de agrement Toculesti

Razvad, comuna, N 44.9311443 E 25.52948

Cunoastere

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1859)

Biserica “Sf. Nicolae” (1868)

Cladirea primariei (sec XIX)

Conacul Vladenilor (sec XX)

Azi copiem, maine copiem...

d3reks — Thu, 02 Jul 2009 18:43:00 +0000

Crede-ma, habar n-ai cat de mult m-a enervat stirea din clipul de mai jos. Tot “spectacolul

Zilele Municipiului Moreni

justgrey — Sun, 21 Jun 2009 22:25:20 +0000

Iata ca s-au incheiat 3 zile de “mare sarbatoare” pentru minunatul nostru “orasel

Vizita Principelui Radu Duda

d3reks — Sat, 14 Mar 2009 22:44:16 +0000

Vizita Principelui Radu in Moreni a fost din punctul meu de vedere una foarte reusita care totodata

Viata intr-un oras mic. Partea a 2-a.

d3reks — Mon, 09 Feb 2009 02:09:08 +0000

Inca de cand am terminat de scris “Viata intr-un oras mic. Partea 1“, am vrut sa scriu s

REMEMBER 1989 / “I-am ascuns sub bancheta din spate a maşinii”

Ovidiu — Fri, 19 Dec 2008 20:41:08 +0000

Continuăm astăzi cu mărturia lui Constantin Paisie, subofiţerul de miliţie care a stat zi şi noapte lângă Nicolae şi Elena Ceauşescu din ziua de 22 decembrie, când i-a întâlnit, şi până când aceştia au fost asasinaţi.

Haideţi, domnule Constantin Paisie, să începem cu începutul. Primul contact avut cu abandonaţii din elicopterul prezidenţial.

Constantin Paisie: Când am intrat în curtea Institutului de Plante de lângă Târgovişte eu nu am văzut decât o femeie de serviciu acolo. Soţii Ceauşescu erau pe un culoar, stăteau în picioare. Probabil de-abia veniseră. Nu i-am întrebat cum au venit, de cât timp au venit. Cum i-am văzut m-am dus, am dat un fel de raport, aşa şi am plecat imediat, n-am stat să…

A fost cooperant?

Ceauşescu a avut o oarecare ezitare la început, m-a întrebat: “Voi sunteţi pentru ţară sau nu?”. Cam aşa ceva. Noi am zis: “Haideţi, haideţi” şi i-am tot forţat să plecăm de acolo. În acel moment, mai puţin mă interesa să port dialog. Voiam să plecăm cât mai repede, fiindcă şi nouă ne era teamă, deoarece ştiam ce era în zonă.

Elena Ceauşescu a fost recalcitrantă în vreun fel?

Nu. Tăcea. Erau speriaţi amândoi. De fapt, în prima fază, atunci în momentul când i-am luat de acolo, erau agitaţi, speriaţi nu erau, agitaţi – da. Din momentul în care au văzut mulţimea din faţa Oţelăriei, atunci au intrat într-o panică mai mare, şi nu din cauză că era multă lume, ci din motivul că, atunci când i-au văzut în maşină cu noi, oamenii au devenit agresivi şi atunci s-au speriat, agresivitatea aceasta i-a speriat.

DRUMUL SPRE TĂRGOVIŞTE

Să revenim. V-aţi urcat cu toţii în maşină acolo, la Institutul de Plante şi aţi pornit-o spre Târgovişte. E distanţă mare?

Nu. Câţiva kilometri, 5 kilometri.

La periferia Târgoviştei nu era mulţime adunată. Erau în centrul oraşului agitaţiile, nu?

La intrarea în oraş, chiar în zona Oţelăriei, acolo erau valuri-valuri de muncitori. Noi, la o intersecţie, am redus viteza maşinii, am zis că astfel ne vom putea strecura. Numai că oamenii ne-au văzut. Intenţia noastră era de a pătrunde în curtea şi în sediul Miliţiei judeţene, care se află situată în vecinătatea Oţelăriei. Am vrut să intrăm prin spate, dar nu s-a putut. Fiind atâta mulţime şi începând oamenii să ne lovească, n-am putut să intrăm la Miliţie şi atunci am forţat, am forţat şi prin busculade, prin ciocniri, prin tot ce s-a putut, am reuşit să ieşim din oraş.

Acroşaţi, tamponaţi…

Acroşaţi. Ne-am rupt epoleţii, le strigam “Suntem cu voi!” – tot să ne lase în pace să nu ne mai lovească maşina. Dar oamenii nu, se agitau în continuare. Chiar şi pe stradă se vedeau scenele. Adică oamenii de pe margine, de pe trotuare vedeau cum ne buşeau în spate diferite maşini şi i-au văzut pe cei doi Ceauşeşti, chiar dacă i-am pitit eu la un moment dat sub banchetele din spate ale maşinii. Dar probabil că lumea şi-a dat seama, pentru că zvonul se ducea foarte repede.

Ce atitudine au avut în maşină?

Erau speriaţi, erau pur şi simplu speriaţi.

Aţi ieşit din oraş şi încotro v-aţi îndreptat?

Prima dată am luat-o spre Bucureşti, pe DN 7. Nu ştiam unde să mergem. Efectiv nu aveam o idee fixată unde să mergem. Am zis: domnule, să scăpăm. Asta era singura idee atunci, să scăpăm de furia oamenilor. Am mers pe DN 7, să zic 6-7 kilometri, iar după aceea am luat-o spre Răţoaia, o zonă pe care o ştiam eu mai bine. Pe drum tot veneau maşini din faţă şi toţi cu “Victorie!” şi cu farurile aprinse, aşa. Scoteam şi noi mâna pe geam şi făceam semnul victoriei.

Aţi mai fost urmăriţi cu maşini de cei din Târgovişte?

Nu. După un timp ne-au pierdut, pentru că ei ne loveau în spatele maşinilor noastre cu boturile maşinilor lor şi li se oprea motorul, pentru că li se răcea radiatorul şi astfel îi pierdeam pe drum.

OCOLUL SPRE RĂŢOAIA

Chiar aşa au fost de agresivi?

Da, da. Bine, eu nu-mi amintesc decât de două maşini care ne-au lovit. Atâta, doar două maşini, restul nu… I-am pierdut practic pe drum. Numai în momentul în care noi am început să ne rupem epoleţii şi să-i aruncăm abia atunci au înţeles despre ce e vorba. Astfel, unii ne-au lăsat, pentru că nu mai puteau continua din cauza maşinilor blocate, iar ceilalţi, alte trei-patru maşini, care nu ştiu dacă ne urmăreau pe noi, ne-au lăsat.

Colegul, cel care era la volan, subofiţerul Enache, cunoştea bine şi el zona?

Nu. Când am luat hotărârea să ne îndreptăm spre zona Răţoaia i-am spus eu. În rest a mers el pe unde a crezut că poate să se strecoare. Atunci ce gândea el asta era, a mers pe logica lui şi am mers pe zona pe care şi el o ştia foarte bine, că era pe traseul lui, Bâldana – Târgovişte, pentru că acolo făcea serviciul. Pe şosea, când am văzut tancurile alea care veneau dinspre Moreni, când am văzut şi unul rămas în pană am zis: nu e bine să mergem spre Bucureşti, mergem undeva în stânga, i-am spus eu, spre Răţoaia, acolo… Iniţial, deci, am vrut să scăpăm de furia oamenilor, după aceea urma să luăm o hotărâre, ce facem. De fapt, şi Ceauşescu ne-a spus la un moment dat să ieşim undeva… El voia… în două locuri ne-a propus. Să mergem la Otopeni, la o unitate militară, n-am înţeles prea bine. Noi tot motivam că n-avem benzină, că nu ne-ajunge, că la intrarea în Bucureşti sunt filtre. Atunci mi-a sugerat să mergem la Bolovani, la un canton de vânătoare, că era un pavilion acolo şi din câte ştiu eu era şi păzit. Într-un moment m-am gândit să-i duc la părinţii mei, acasă, în comuna Caragiale. Dar mi-a fost teamă şi mie. După aceea am realizat că nu e bine să-mi implic părinţii. Când Ceauşescu a văzut că am refuzat, la un moment dat, să mai comunicăm cu el asupra căilor de urmat a început şi el să fie mai rezervat. Mărturisesc că nu ştiam efectiv ce hotărâre să iau. Şi într-un timp mi-am spus: de ce să iau eu hotărârea şi să nu ia şefii noştri hotărârea? Noi îi duceam la Comandament, şefii să ia acolo hotărârea pe mai departe. Şi când ei au văzut că evităm comunicarea şi şi-au dat şi seama că nu vrem să-i ducem unde doresc ei, atunci Nicolae Ceauşescu a zis: “Lăsaţi-mă să merg în casa ţărănească de la marginea drumului; lăsaţi-mă să merg la oamenii ăştia, la ţărani”. Şi eu am zis că nu e bine: “Lăsaţi că mergem în Târgovişte”.

V-aţi dus spre Răţoaia, care ce este, o gârlă, o localitate, o pădure?

Localitatea aceasta este situată undeva la marginea unei păduri. E un sat. N-am stat în acel sat. Ne-am oprit între două sate, între Răţoaia şi Racoviţă. Între ele am stat. Am găsit un drum ce mergea spre pădure. Am mers să ne ascundem. Era un stufăriş acolo. Noi am camuflat maşina să nu se vadă din drum.

Acolo, la Răţoaia, văzând că aţi devenit mai rezervaţi faţă de ei, au conştientizat noul lor statut de reţinuţi?

Ceauşescu a înţeles spaima noastră cu ce se întâmplase la Târgovişte şi din această cauză el ne-a propus să mergem în anumite locuri, dar n-a încercat să ne forţeze s-o facem. Îi era şi lui teamă. La un moment dat a lăsat să facem noi cum credem că e mai bine, văzând că şi zona o cunoşteam mai bine.

Aţi stat câteva ore la Răţoaia?

Am stat. Am stat câteva ore în maşină, pentru că era şi frig. Atunci a ieşit el o dată din maşină pentru necesităţi. Ne-am îndreptat câţiva metri de maşină, n-a făcut absolut nimic, doar a scos din buzunar şi a aruncat o hârtie format A4. Mi-a fost nu jenă, ştiam că n-are unde să fugă, nu-mi făceam probleme, şi am stat relativ aproape. În acelaşi timp, undeva, nu departe, s-a auzit un zgomot, un turuit de motor. Aşa, şi am crezut că sunt elicoptere, l-am luat de mână, am dat să plecăm spre maşină şi atunci el a aruncat hârtia aceea. De emoţie şi de teama elicopterelor nu m-am întors să recuperez acea hârtie, care nu ştiu ce putea să însemne.

DIALOGUL CU CEAUŞEŞTII

Aţi stat ore în şir în maşină. Chiar nu s-au înfiripat discuţii deloc cu Ceauşeştii?

Am vorbit, am vorbit de ceea ce se întâmplă. Întrebările noastre astea erau, că de ce nu este mâncare pe piaţă, de ce nu se găsesc medicamente… Vedeţi, nici noi nu ştiam. Informaţiile pe care le aveam noi, subofiţerii, erau informaţii minime de ce se întâmplase la Timişoara şi căutam să-i întrebăm pe ei de ceea ce se întâmplă la Timişoara. I-am spus la un moment dat: “Am auzit că sunt morţi la Timişoara, că au murit oameni la Timişoara?”, şi atunci el răspundea: “Nu-i adevărat!”. Avea o expresie din asta, pe care a repetat-o de mai multe ori, spunea că un grup de derbedei şi huligani încearcă să destabilizeze viaţa socială din Timişoara, numai asta spunea. Nu că s-a tras în populaţie. Efectiv, el nu ne-a spus că a murit vreun om la Timişoara.

Din Bucureşti de ce spuneau că au plecat?

Nu, nu mi-au spus de ce au plecat. Dar în perioada când am stat în cazarmă, în unitatea militară, lucrul ăsta l-a regretat, că a plecat din sediul CC al PCR. Nicolae Ceauşescu două lucruri a regretat şi a avut o ciondăneală, aşa, cu Elena Ceauşescu: “Ţi-am spus că nu e bine să facem mitingul, adunarea populară”. Ea, probabil, a fost pentru acea adunare populară, el probabil a fost contra. Şi pe motivul acesta s-au cam ciondănit un pic că numai la ideea ei şi a nu mai ştiu cui, a mai dat un nume, s-a hotărât să aibă loc mitingul acela, el, Ceauşescu, reieşind că a fost împotrivă. De asemenea, Nicolae Ceauşescu nu a fost de acord să plece din sediul CC şi a regretat gestul acesta. Spunea: “Nu trebuia să plec, nu trebuia să plec, trebuia să cobor la lume, trebuia să cobor la oameni, trebuia să cobor în mulţime”.

Elena Ceauşescu era mai vorbăreaţă decât de obicei?

Nu, nu. Pot să spun că amândoi au fost foarte tăcuţi. Ceauşescu ne-a lăsat nouă mână liberă să alegem soluţiile, el crezând totuşi că suntem de partea lui. Probabil că a mers pe ideea că suntem vânaţi şi noi, cei doi miliţieni, nu numai ei, cuplul prezidenţial, şi au înţeles şi teama noastră combinată cu teama lor. Acolo, la Răţoaia, destul de puţine lucruri am discutat. Că de ce nu sunt ore de program mai multe la televiziune, de ce se întrerupe curentul electric. Vă spun că de fiecare dată, dar de fiecare dată, la fiecare întrebare pe care i-o puneam îmi răspundea că nu este adevărat. Cu lumina spunea că se opreşte numai ziua, nu şi noaptea. Spunea că programul de patru ore al televiziunii nu afectează practic oamenii. În legătură cu lumina spunea că marile combinate au asigurat curentul electric şi toate întreprinderile la fel şi că numai în mediul sătesc se întrerupea în cursul zilei lumina. Când i-am zis de puţinătatea orelor de program la TVR, Nicolae Ceauşescu a răspuns că urma ca de la 1 ianuarie 1990 să se mărească programul tv cu două ore. Legat de acest lucru, la un moment dat mi-a zis că oamenii trebuie să se odihnească şi deci programul să nu dureze mai mult de ora 10 seara la televizor, ca să fie odihniţi a doua zi la locul de muncă. Vedeţi, cum să vă spun, nici noi nu aveam curajul până la capăt să-i tragem la răspundere. Le puneam aşa întrebări despre ceea ce se întâmpla. Iar faptul că nu exista mâncare şi că se pregăteau de fapt vizitele şi se aduceau cu acea ocazie în pieţe tot ce era mai bun, iar acolo, în magazine, rafturile erau mai mereu goale, când îi spuneam acest lucru, Nicolae Ceauşescu nu credea.

Spuneţi-mi, nu v-au vorbit despre pilotul elicopterului care i-a lăsat pe autostradă?

Nu, nu ne-au spus şi nici noi nu i-am întrebat. Personal văzusem la televizor scena în care Mircea Dinescu anunţase că dictatorul a fugit. Eram deci cât de cât în cunoştinţă de cauză.

După ce aţi depăşit incidentele cu manifestanţii din Târgovişte, Nicolae Ceauşescu nu a legat acele evenimente cu cele din Piaţa Palatului din Bucureşti, cu cele de la Timişoara? N-a pronunţat cuvintele trădare, conspiratori, complot?

Cred că atunci când eram deja în unitatea militară a spus ceva, că ar fi un complot, dar cred că nu era nici el sigur de unde vine complotul. A respins ideea intervenţiei din afară, adică din străinătate. Dar nici din ţară cred că nu avea o imagine de unde ar fi pornit şi cine anume ar fi declanşat lovitura respectivă.

Bine, dar chiar nimic nu au discutat, măcar între ei doi, despre ceilalţi din conducerea de partid şi de stat? Despre Bobu, despre Manea Mănescu, aceştia fuseseră ultimii de care se despărţiseră Ceauşeştii. Sau despre copiii lor nu întrebau?

De copii, da. Mai ales ea, Elena Ceauşescu, de fiecare dată tot zicea: “Ce s-o fi făcut, ce s-o fi întâmplat cu copiii noştri? Cu Zoe ce-o fi, dar cu Nicu ce s-o fi întâmplat?”. Şi cam de prin ziua de 24 decembrie, ea avea tot mai des un fel de văicăreală aşa şi pronunţa întruna “Copiii mei, copiii mei!”.

Prin urmare, ei nu realizau că au pierdut partida, că au pierdut puterea, ci considerau că e vorba doar de o defecţiune de moment, cauzată de plecarea lor greşită şi precipitată din sediul CC al PCR de la Bucureşti.

Da, da. Mai ales în unitatea militară nutrea speranţele că cineva, într-un fel sau altul, va redresa situaţia. Mai ales că noi, şi mai ales eu, care eram total dezinformat, îl tot calmam, spunându-i că în curând se vor linişti lucrurile, că mai sunt nişte grupuri izolate de terorişti, dar că în curând şi acelea vor fi lichidate şi se va reveni la normal. Probabil că pe încurajările acestea ale noastre, ale celor care eram în încăperea de la garnizoană cu ei doi, şi probabil că pe ideea aceasta aştepta şi el că de undeva se va întrezări o… minune, ceva care să-i scoată dintr-o situaţie atât de confuză.

COMUNICAREA PRIN STAŢIE

Aţi avut staţie, aţi avut radio în maşină?

Da, am avut staţie, dar am închis-o, nu de la început, ci doar acolo, la Răţoaia. Noi la Plante am intrat, i-am luat, am plecat şi a fost nebunia aia de la Oţelărie – în tot acest timp nu pot să-mi aduc aminte dacă mi-a făcut cineva apel prin staţie. Noi în nici un caz n-am făcut nici un fel de apel din maşină. Când am ajuns la Răţoaia, atunci am pus staţia pe emisie şi am raportat condificat: “I-am recuperat, pionii sunt cu noi”. Însă nu am dat reperele exacte ale locului în care ne aflam, ci am indicat un traseu aiurea. Repet, am comunicat prin staţie: “Pionii sunt cu noi, aşteptăm lămuriri”. Dar nimeni nu ne-a dat nici un răspuns, nici o indicaţie. Ceva mai târziu ne-au întrebat de la dispecerat asupra poziţiei geografice în care ne situam, dar cum spuneam, am dat o rută cu totul eronată, Găeşti sau aşa ceva, adică un sector exact opus locului în care ne aflam.

De ce nu le-aţi indicat locul real unde vă găseaţi? Poate că în felul acesta vă ajutau să-i duceţi la Inspectoratul Judeţean?

Nu, nu am dat reperele şi, dimpotrivă, am hotărât să închidem staţia pentru ca să nu fim din nou găsiţi şi să vină mulţimea şi să ne linşeze pe toţi patru. Prin staţie noi auzeam de-acum cu totul alte voci decât cele ale miliţienilor care deserveau acel dispecerat. Erau revoluţionarii din Târgovişte, care puseseră stăpânire pe sediul Miliţiei. Aşa am hotărât să întrerupem orice legături prin staţie.

Acolo totuşi, la Răţoaia, Ceauşescu nu v-a cerut să mergeţi în sat pentru apă, pentru medicamente, pentru ceva? Ei vorbeau pe banchetă, acolo în maşină, vorbeau între ei?

Vă repet, în urma tamponărilor din Târgovişte ei s-au speriat foarte tare şi probabil că din cauza aceea au lăsat la latitudinea noastră să facem cum e mai bine. Pentru că şi ei erau, în continuare, dezorientaţi şi la rândul lor nu puteau să ia nici o hotărâre. Nu, în afară de întrebările pe care i le-am pus noi, cei doi miliţieni, ei între ei n-au discutat, acolo, în maşină, prea mult. Căutau de fapt în momentele acelea ca împreună cu noi să găsim o soluţie unde să ne putem duce. În acele momente nu şi-au făcut reproşuri unul altuia. Doar aceasta era important, să găsim o soluţie unde să mergem şi ce să facem mai departe.

Manualul calatorului cu maxi-taxi

Păpădia Constipată — Tue, 09 Dec 2008 20:00:36 +0000

Intrucat acesta se doreste a fi un material oarecum informativ, voi incepe prin definirea termenilor( definirea PERSONALA a termenilor )

Manual= material informativ avand ca scop indoctrinarea maselor si in special a rozatoarelor ce inghit informatia fara sa o treaca prin filtrul propriei gandirii.

Calator=persoana care se fataie dintr-un loc in altul din diferite motive

Maxi-taxi=mijloc de transport in comun,tabla pe patru roti condusa de obicei de un marlan

Pentru a initia bobocii in aceasta operatiune extrem de dificila si care solicita atat nervi de fier cat si NERVI DE FIER am alcatuit cateva reguli, care sper ca vor servi drept guidelines pt orice aspirant catre acest status.

1. Oricat de mult te-ai ruga, oricarei divinitati, o data la doua zile sigur vei nimeri unul din cei 5 soferi care adora manelele date la maxim( am cativa ani de exeprienta si plictiseala la activ )

2. Aseaza-te intotdeauna pe scaunele de pe partea dreapta. Asa nu vei fi nevoit sa imparti locul cu vreun cocalar doritor de socializare si nici cu teologi care cred ca Eliade instiga poporul la ‘activitati necuviincioase’!Alegerea unui loc in maxi taxi este o arta, iar cel ce nu o stapaneste in totalitate e marginalizat de minunata comunitate. In primul rand trebuie sa te asezi in asa fel incat sa poti scapa dracului cat mai repde de acolo. Dupa ce te instalezi (in)comod, arunca o privirea pe geam,esti scarbit de priveliste,asa ca incepi sa-ti analizezi proprii cracuti, lucru pe care-l face extrem de interesat si manelarul ce tocmai s-a asezat alaturi. L-ai trimite in origini si-n toate nuantele de roz, dar nu ai cum, ca de, nu vrei sa mergi tot drumul cu o gloata de babe ce-si fac cruce la auzul fiecarei silabe pe care o emiti.

3. Ai grija la picioare! Intotdeauna, dar intotdeauna se gaseste o persoana care sa se simta extraordinar de bine simtind piciorul tau sub talpa lui.Sub talpa lui plina de noroi, mai exact! Evident, privirea “MORI!” il face sa sesize si drept urmare, te calca si mai tare pt ca apoi sa nu-si ceara scuze sau macar sa se mute “naibilui’ de acolo!

4. Demnitatea, bat-o vina! Maxi-taxi este locul unde toata lumea calca totul in picioare: de la bagaje, copii, maini pana la demnitate.Si nu cumva sa scoti vreun cuvant! Iar babele evlavioase si cocalarii vorbareti!

5. Problema mea ii problema tuturor. Inevitabil, intr-un spatiu atat de mic, conversatiile sunt auzite. Iar dupa ce un auditoriu format din ăle mai intelepte fapturi ale societatii asculta enuntul problemei, incepe sa formuleze diferite ipoteze si posibile solutii INUTILE!!!

6. “Ma opriti in statie!” .Punctul culminant. Dupa ce te-ai asezat in asa fel incat sa poti cobori la statia dorita, trebuie anuntat soferul. Ca de, nu se poate opri in fiecare statie-facem scurta la picioruse daca tot apasam pe frana aia! Cateodata se mai gaseste vreun smecheras d-asta de sofer care sa se creada ‘pe miezul pamantului’ si sa inceapa sa flitreze cu tine. Doar in cazul in care observa ca ai o perche de sani la purtator! Si cum sa-i inchizi gura?Degeaba ironie, sarcasm sau orice altceva pertinent, logic. Trimiti in rozul absolut si astepti sa ajungi cat mai repede!

7. Niciodata nu lua biletul asa cum iti este dat! Intoarce-l! Nu vrei sa te trezesti cu o tona de saliva prospat emisa, pe mana ta!

Sper ca acest material informativ v-a fost de folos si sper ca, asemeni mie, veti descoperi o arta atat de sublima in mersul cu maxi taxi!

Numa’ bine si ne vedem la prima!

Bloguri din Moreni

d3reks — Thu, 16 Oct 2008 16:28:27 +0000

Pentru a sustine initiativa lui Andrei, in a promova blogurile din Moreni, am decis sa ma alatur ace

Ce tragedie!!!

d3reks — Wed, 15 Oct 2008 13:15:39 +0000

Astazi s-a produs o mare tragedie in liceul in care invat. Un anume “Gheorghita” care a

Viata intr-un oras mic. Partea 1

d3reks — Wed, 06 Aug 2008 16:18:04 +0000

Probabil ca foarte putini dintre voi stiti cate ceva despre mine, dar stiu ca traiti intr-un oras mi

Zăpadă la sfârşit de martie

d3reks — Wed, 26 Mar 2008 13:20:54 +0000

Am avut o surpriză în dimineaţa asta, probabil şi voi cei din Moreni, atunci când aţi văzut surpriza