mai acid ca niciodata…mai nesimtit sa zic asa,mai al dreaq,mai cum vreti voi…totodata la fel,dar in acelasi timp diferit total…M-am intors,exact ca gherila PTM…cand nimeni nu credea,ei au venit sa ia ce mai era,te-au gasit si nu mai poti scapa,G.H.E.R.I.L.A.  …Tot asa i-am gasit si yo,si ii voi gasi in continuare…oriunde ar fi,orice ar face…Voi fi mai rau ca un “paparazzo“…Pe urmele lor mereu,doi ochi care nu vor fi inchisi niciodata…Te feresti?!Te simti privit?!Afla ca esti…Poti fugi,dar nu te poti ascunde…

Randurile de mai jos vor fi pentru acei care se vor regasi in ele…Pentru ele si pentru ei…Pentru ca,nu-i asa,la un moment dat iti vine greata de ceea ce vezi pe strada,in transportul in comun,la metrou,la mall,in magazine,in jurul tau…Si vreau ca toata lumea sa stie…iar acei care se regasesc,sa se simta,si sa moara de ciuda…Mircea Badea va fi copil pe langa mine…Merita sa rada lumea de ei,de ele…

Si incepem cam asa…Mai toata ziua sunt in mall acum…deh,meseria e de vina…Si vad vrute si nevrude…Aud de asemenea vrute si nevrute…frateeee!!!Deci iti vine sa faci cruce de ce auzi si ce vezi…In farmacie,de exemplu,intra azi una,la vreo 23 ani,insotita de unul…sa ii zic doar asa,ca sa nu incep sa il fac in toate felurile inca de la inceput…bineinteles,el cu portofelul,ea cu cumparaturile si dorintele…Si incepe…iubi,vreau crema d`aia,d`aia,sampon d`ala,d`ala,etc. …El scoate portofelul,se uita nu ciudat si nu mult,zice “Si“, “Si“…Dupa care incepe…Ia lubrifiante,gel intim,prezervative,durez cu vibratii,etc,etc,etc. …bun,hai sa zicem ca ar fi un cuplu normal asta pana acum…Acum vine bomba…El,bagami-as pola in totzi mortzii lui de cheag obosit,avea cel putin 55 de ani…Futu-i in gura de italieni,de-o ard in romania numai dupa pushtoaice,ii cauta moartea pe acasa,si ei sunt in farmacie…bine frate,hai sa zic,nu e el de vina…Acu stai ca ma iau si de ea…Fa,uita-te in pola mea pe strada,ca rade lumea de tine…Tie oare chiar nu ti-e rusine asa putin???Nu ai si u obraz,urechi sa asculti,sau te culci cu “banii lui“ nu cu el…Iti imaginezi ca venitnd in MALL,deci da,nu in magazine mai mici,mai ferite,ti-ai gasit si tu locul unde sa vii…IN MALL,si te afisezi cu macaronarul obosit dupa tine,nu ti-e rusine ca rade lumea…nu te simti asa jenata…rusinata…nu ai si u pic de bun simt??!!Ti-ai gasit,a pierdut cineva rusinea sa o gasesti tu?!

Si super faza,ca nu esti singura…Se mai gaseste cate una din aia care vine pe ploaie torentiala in fustitza mini,cu cizmulitze albe din alea de pitzipoanca de la coltul strazii sau de pe A1(si spun A1 pt ca mi-am luat o tzeapa mare acolo,dar voi reveni si cu subiectul asta alta data),vine plina de farduri,de ruj strident,de machiaj din ala gen MADONA,insotita de ghici cine?!De cate un bulangiu din ala de poarta ochelari,e vai mortzii lui,imbracat din Obor cu Nike-uri sau din Europa cu Armani,murdar tot pe haine,si mai poarta si cate un lant din ala de aur tiganesc la gat,scos afara peste puloverul Armani cumparat din Europa de la reprezentanta lor:))Adica frate,e urat,adica e urat cu spume,si pe deasupra mai e si jegos…caracter jegos,haine jegoase,jegos el prin definitie…fato,nu mai uitam special la tine sau la voi sa stii,insa…pana mea,nu aveai cum sa nu imi sari in ochi…nu spun ca sunt eu Brad Pitt,Cristiano Ronaldo sau mai stiu yo cine…sunt urat si yo…DA!!!Sunt urat cu spume,asa ma consider yo!!!Dar ala e mai urat ca mine de 10 ori…De mine nu prea s-a spus ca sunt urat,insa de tine si de “Galantul“ tau a ras un Mall intreg…trezeste-te la realitate…lasa milionul ala care il da el pt tine,castigat in cine stie ce depozit de si-a rupt oasele,si acum moare de ciuda ca i-l mananci tu…Deschide ochii,dar ce sa iti spun yo tie,care nu te lasa orgoliul nici sa ridici privirea din pamant cand esti cu el,vocea iti tremura de parca ai fi iesit atunci din Tunelul Groazei,iar cand esti cu prietenele tale perverse care te-au sfatuit sa traiesti pe interes,in club,esti cea mai gagica dintre animatoare…Si alea au mai multa onoare in fata oamenilor decat tine…

Sau tu mai asta care mergi la Pro Gym,iei instructorul de fitness cu tine si mergeti impreuna in farmacie de va cumparati creatina,Tribulus,Mega Cla sau X Cell ca sa te umflii bine,apoi vii in mall 5 zile la rand cu aceeasi camasa transparenta ca sa ti-i se vada pectoralii si bratele de fier topit,si speri ca poate o scoti si tu pe una la un suc,sa i-o tragi si tu in seara asta…Te dezamagesc prietene,o sa gasesti din alea doar 1 din 10 milioane…Si cum bucurestiul cu toti turistii lui(aici turistele),in perioada asta,nu are mai mult de 4 sa zic max 5 milioane de locuitori,tzeapa ta prietene…majoritatea aici sunt ca prietena ta de mai devreme,care mergea cu italianul dupa Durex cu vibratii…Ghinion amice,mai spala-te,da si u cu un parfum cat de cat mai original cumparat de la Sephora nu din obor,si fii mai civilizat…Iti dau un sfat,lasa-ti si putina burtik,nu multa,pune o toala mai curata pe tine si nu foarte stridenta(nu camasa aia a ta roz transparenta ca s-ar putea sa te intalnesti cu Naomi si e nasol),o pereche de Adidasi(nu neaparat cumparati de la Nike sau Adidas,sau Other,merge si Leonardo,si Debenhams si Costello daca esti asa sarac),daca nu un pantof frumos cu o camasa,mai zii si u un sarutmana,iar cand iesi din mall nu mai striga si tu in gura mare jane(instructorul de fitness si cel mai valabil tovaras al tau cu care “rupe-ti“ fiarele la flacoane si fiole) hai frate ca am mai futut una aseara…Nu de alta dar s-ar putea sa mai fie si “sifonari“ de langa tine…Si apropo,daca te-as simtit careva in situatia asta,fereste-te,ca sunt cu ochii si pe tine…nici nu stii cum voi scrie si despre tine maine…deocamdata atat…Va mai minunez si pe voi cu noi intamplari “amuzante“ maine!!!

Ciao!!!

da sau nu – ce joacă de zar

da şi nu – ce lanţ sfânt-murdar

da, da – afirmaţie bulgară

nu, nu – o lume spre seară

închis sau deschis – ce uşă rotundă

închis şi deschis – cine poate: pătrundă!

închis, mult închis – ce nuanţă posacă

deschis, prea deschis – limitare în joacă

curat sau murdar – două culmi, două astre

curat şi murdar – un noroi fără glastre

curat, doar curat – utopie curată

murdar (şi atât) – ascuţiş fără teacă

***

schimbând aerul dintre foi

în loc să te-apleci, te îndoi!

m-am rătăcit
îl vreau pe Dumnezeul meu înapoi

extensia inimii mele elastice
s-a blocat,
tihna s-a transformat în haos
maidanezii latră şi ei la colţul balconului
schelălăit sumbru după Dumnezeul meu pierdut.
şi ei îl vor înapoi
îl vor pentru mine.

m-am rărăcit
îl vreau pe Dumnezeul meu înapoi

vreau cărţile cu rugăciuni străvechi
de pe lampadarul bunicii, din odaia ei anostă,
cu ştergare mirosinde-a naftalină
peste care s-a aşternut,
îmbolnăvind-o,
praful.

m-am rătăcit
îl vreau pe Dumnezeul meu înapoi

însă, n-am voce să îl strig
mi-am înghiţit înfometată cuvintele,
iar cămările inimii mi-au fost inundate c-o apă murdară
în care-au căzut cadavre,
oase de peşte
şi piele de şarpe.

Am publicat aceasta campanie, datorita acelor oameni care nu au treaba cu sapunul, cu apa , cu deodorantele , a celor ce folosesc parfumurile ” Apa calda cu ratia” de la Calvin Klein. Acesti oameni se pozitioneaza in orice loc din lume , incepand in scoli , licee , facultati , la locul de munca , pe strada , peste tot .

E… vara

E… vara

Evident ca am avut vacanta si multa treaba dupa, si evident ca un om ocupat, am facut ce fac oamenii ocupati, adica m-am ocupat de ocupare, si evident n-am mai avut timp sa scriu pe blog.

Si n-o sa zic nimic de vacanta noastra din Franta, nu ca nu ar merita, dar pentru ca fara vin, branza, maree si ploaie isi pierde mult din greutate. Oricum verificati pozele http://www.picasaweb.google.com/mihaialexandrupop

Totusi despre ce vreau sa vorbesc, pai vreau sa vorbesc ca in tara asta de rahat, plina de nimicuri, cand absolut toata lumea este luata in vizor cu ce tampenii a facut, pe cine a furat, cu cine s-a asociat, cu cine s-a culcat, in care orice actiune este pusa si sub semnul ilegalitatii si hotiei, in care orice dorinta poate arata interes de furat, si in care orice vis de marire este legat de spaga, mita, pila sau nepotism. Ei bun in tara asta care e considerata cea mai bogata tara din lume pentru ca peste doua mii de ani se fura in nestire si, incredibil, inca mai exista ceva de furat, si in tara asta care cam toti locuitorii vii sunt nascuti sau crescuti intr-o forma de totalitarism sau intr-o democratie subtire de vedeai prin ea. Asadar in acest preafrumos loc, in aceste preainteresante timpuri, unii dintre noi au incercat prin ce metode stiu ei sa traga caruta spre lumina, chiar daca nu drept, chiar daca nu repede, chiar daca nu dezinteresati, chiar daca nu numai spre lumina, chiar daca nu fara a calca pe cap pe altii.

Da, eu cred ca in tara asta chiar si preablestematii, preapurtatii la tribunal si preatablodizatii, au tras carul din greu, si regasesc cu stupoare ca oameni care au reusit sa faca ceva, sunt trasi prin inele politice, murdariti in ziar si etc.

Nu vreau sa zic mai mult decat Bravo, dar un Bravo consistent, aproape urlat, un Bravo care chiar sa insemne un cuvant dat.

Asadar, Bravo Riciule (Patriciu in limbajul bursacilor), felicitari pentru ce ai facut (si nu pentru ca esti cel mai bogat roman according to Forbes), felicitari pentru drumul pe care l-ai ales, si nu uita ca aici in spatele tau suntem destui care vrem sa mergem in aceeasi directie, poate unii chiar pe acelasi drum. Nu te opri, doar pentru ca acum niste caini latra.

A inceput de ieri sa cada, cate un ghemotoc de namol acum a stat…

Am realizat ca in Bucuresti ploua cu namol, cel putin in timpul anotimpului insorit… daca te uiti pe masinile uscate dupa o ploaie buna, ai sa fii de acord cu mine, daca mergi in pantofi dupa ploaie (sau chiar si pe ploaie) iar ai sa fii de acord cu mine, daca in ai o pereche de blugi noi sau mai vechi, daca te asezi o data jos undeva afara, ba chiar si pe o banca in parc, sau daca in loc de a atinge direct interfonul pui mana pe usa, sau pe exteriorul usii de autobuz. Traim la tara, nu e rau, dar parca nici nu-i bine.

Din prafuitul oras strabatut de doua rauri.
Bucuresti.

PS. Nu stiu daca ati remarcat abundenta de verdeata in partile orasului neciopartit de goana dupa terenuri pentru vile/blocuri. Am ramas socat sa gasesc atata verdeata in cartier, atata verdeata in parc, chiar parca traiesc la tara… doar nu cresc gaini.
Cotcodac

Mai aveam un pic si-mi luam bataie pe mess nu alta, am primit postinguri similare cu atacul la viata pe mess, ca daca nu scriu un blog despre Tunisia sunt pierdut… ce bafta pe mine, ca oricum aveam de gand.

Asadar si prin urmare am fost in Tunisia, acea tara a Africii care e mai incarcata cu istorie decat intreaga Europa, am ramas interzis sa merg printr-un oras care este acolo de 7000 de ani… si nu e prin Egipt sau Irak. Asadar sa enumar cele “cateva” dominatii ale locului pe care mi le amintesc: berberi ‘fo 5000 de ani, inclusiv tuaregii, cartaginezi/puni ‘fo 1000 de ani, apai romani fo 500 de ani, vandali fo 100, bizantini vo 200, arabi vo 600 (tot felul de arabi si anume, erau unii bengosi care se chemau Aglabiti), neste pirati, apoi otomani vo 400, apoi francezi vo 70, cu incursiuni italienesti si germane in WWII si cu ciomageli englezesti, si in ultimii 30 de ani au venit turistii…

Gata cu istoria nu va mai plictisesc cu cine ce a facut, va zic ce am vazut… cel mai mare colosseum din lume… credeam ca e la Roma, Verona… nu e, Cartagina romana, un mega oras roman misto prezervat, orase berbere supra dar si subterane, siteuri de filmare ale Star Wars si English patient, o multime de orase arabe cu medine/orase vechi perfect pastrate enumar Tunis, Sfax, Sousse, Monastir, Kairouan (oras sfant), am fost in oazele din desert, am fost la camilit (daca calarit e de la cal…), m-am dat cu jeepanele mai ceva ca’n Paris-Dakar, am batut pe jos fo 15 orase, si am parcurs cu tomobilul vreo 2300-2400 de km.

Credeati ca Tunisia inseamna istorie? inseamna si asta dar reprezentativ este tunisianul, un om relativ sarac dar inzestrat sa supravietuiasca in conditii dificile, un vanzator iscusit, un agricultor super tare (a cucerit desertul, ar trebui importat si la noi), un bucatar extraordinar (mancarea primeste 8/10 din partea mea), cred ca ii putem spune supravietuitor tunisianului de rand, chiar daca orasele sunt murdare, chiar daca oamenii nu sunt veseli, ci doar multumiti, chiar daca nu vedem carne dezvelita nici in zilele cu soare.

Ah, si apropos, Tunisia e tara musulmana, as zice cam pe cat suntem si noi … glumesc, totusi cred ca in toata tara aia am vazut mai putin de 5 femei cu val pe fata, si am auzit chemarea la rugaciune doar de 2 ori.

Din perspectiva mea a fost interesant s-o vad, totusi inarmati-va cu rabdare, tactici de negociere, haine cu maneca lunga (soarele arde), costum de baie prin care nu se vede parul pubian (doar turistii creca stiu sa inoate), talent de dus rapid (n-au la baie scurgere decat in cada, burti flamande (mananci ca un spart).

In concluzie pentru cei care vor sa vada, verdeata, si desert, orase superaglomerate si intinderi fara tipenie, drumuri fara gauri, munti arcuiti, oaze cu curmali, istorie la tot pasul, camile in mijlocul drumului si natura neatinsa, soare fara nori si ploaie de 3 ori in aceeasi zi, arabi si evrei traind in pace cu negri subsaharieni si arabi blonzi, ape cristaline si meduze mov, gecko… cred ca Tunisia este o solutie. Deci daca mergeti acolo incercati neaparat mahrut (dulciuri de Kairouan), camilit, jeepulit la Ong Jmel (prin desert, pe lang skoturi), negociat in bazaarele din medine, vizitat 10 locatii din istorii diferite… si mai incercati sa va opriti din cumparat, produsele sunt 2/10.

Preturile… nu prea ieftine taticule, poate sa fie cu vreo 30% mai ieftin ca la noi, dar in niciun caz gratuitati (poate cazarea si mancarea sa faca exceptie).

PS. Vorbesc DOAR franceza… pe langa araba in dialect tunisian.

Si e clar ca astazi e o zi senina in Bucuresti.

Si ca in orice zi senina, te bucuri de soare, te uiti la cer (printre blocuri), observi mai atent copacii si verdeata, gasestii oamenii mai fericiti si mai linistiti, una peste alta este un lucru bun.

Dar tot intr-o zi senina in Bucuresti iti dai seama uitandu-te de-a lungul bulevardelor largi ca orasul e poluat masiv, cladirile indepartate par prafuite si sterse, ca mizeria strazii urca pe blocuri pana la primele etaje, si se poate face clar o comparatie cu ultimele etaje.

Te uiti peste micile zone impadurite din Bucuresti si gasesti ca intreg Bucurestiul este inconjurat de o aura. Si ce aura… privesc cu ura vremea buna ca imi arata cat de murdar traiesc.
__________
Sa plantatezi copaci anual, sa calci pe iarba descult macar o data pe saptamana, sa iei apa din izvor cu mana, astea sunt doar cateva sfaturi… si totusi ultima data cand am mers descult prin iarba… e tare de demult.

O viata sanatoasa este probabil lucrul pe care-l dorim cel mai mult, mai ales cand n-o avem.
Imi pare rau sa n-am solutii, dar rezolvarea problemei incepe cu constientizarea ei.

De trei zile ma spal cu sapunuri europene. Ma pregatesc pentru alegeri. Vreau sa fiu foarte curat ca sa nu influentez calitatea scrutinului, care oricum va fi “Curat murdar.” De ce votam? De-aia!

Vreau sa va raportez o situatie care ma deranjeaza de mai multa vreme. Este vorba despre faptul ca pe ruta 123 circula un microbuz cu scaunele foaaaaaaaaaaaarte murdare si chiar rupte pe alocuri. Am incercat de cateva ori sa-i spun soferului sa transmita mesajul stapanului microbuzului ca sa intreprinda masurile necesare, dar, cu parere de rau, mi s-a raspuns foarte brutal ca daca nu-mi place n-am decat sa merg pe jos.

De cateva ori chiar am refuzat sa urc in microbuz explicandu-i soferului motivul, fapt la care el reactioneaza foarte agresiv, reprosandu-mi ca nu trebuia sa-l opresc daca nu-mi place. Eu doar nu vad de departe cand opresc microbuzul, e cu scaunele curate sau murdare. De o jumatate de an incoace sunt in stres de fiecare data cand astept microbuzul de teama sa nu dau iar peste microbuzul cu pricina….. va rog foarte mult sa transmiteti aceasta problema la primarie pentru ca sa fie obligat patronul acestui mijloc de transport sa creeze conditii sanitaro-igienice adecvate pentru transportarea pasagerilor. Nr. Microbuzului MURDAR este CFW 155.

Va multumesc in speranta ca veti contribui la solutionarea problemei,
Rodica Coretchi

mii de ganduri, mii de voci.. nici o democratie, doar un tiran, sau un lider care stie sa le minta frumos… sa mai taca din cand in cand… sau, sa ia masuri pe care nimeni nu le mai poate urmari…

acestea sunt memoriile unui sclav, unui intemnitat… asa ma simt cand scriu uneori despre mine, ca un puscariash inchis pe nedrept intre patru pereti, lasat sa viseze, constrans sa taca, cel mult sa informeze sau sa-si astearna gandurile pe hartia asta igienica online…

ma doare, cand ma supun intre atatea gratii, cand arunc doar o piatra dupa realitate, cand soareLe ma viziteaza nu mai des de o luna, cand trebuie sa-mi inchid ochii sa ma visez alaturi de cea ascunsa cu numele intre mai dese offfffuri…

singura vizita pe care o primesc, mi-o face mintea,… a, am uitat sa ma prezint… nu mai retin bine… sunt inima, sau pasiunea, sau ceva p-acolo… eu stiu cine sunt insa nu mai stiu cum ma numiti voi, cei dinfara… si cum ziceam… mintea… noul stapan peste acest trup ma viziteaza… da stiu… stiu ca ma iubeste… nu-l inteleg acum, nu stiu prin ce perioade trece, nu stiu ce caut aici.. de ce acest abuz.. dar cum nu pot sa fac nimic traiesc dupa gratii pana la noi alegeri…

azi mi-a povestit, Mintea, despre toate umblate si facute… alaturi de ea… hmmm… de parca n-as fi fost acolo… de parca n-am imparti acelas trup… oricum, apreciam ca ma facea activ, si mai lasa buzele sa tremure si in voia mea… ohhhh dar si pentru astea atatea biciuri, atatea cuvinte murdare, sa tac…

stiti?.. imi vine uneori s-o arunc in pat, s-o ranesc cu dintii, apoi s-o sarut gingas, apoi sa-i sterg toate linile cu varful limbii… mi-e atat de draga… si probabil daca nu m-ar musca si ea as zice ca-s fi trecut la un alt nivel, si mi-as fi infectat si mintea cu nebunie.. daca nu asta este ceea ce platesc acum… si… cand o ating si urla in mine atatea ganduri… ma trage de lesa mintea… ma cearta dupa cum ii firea, ma arunca inapoi dupa gratii sau uneori mai rau, ma ascunde de lumina zile bune…

ultima data cand am vrut sa o arunc in cearceafuri albe, cand ma loveam in toate gandurile de numele ei, Mintea… mi-a dat 3 zile de carcera… si aproape toata vlaga mea sa stins… ca luna ascunsa dupa nori lungi asa palpaiam de durere…

mmmmmmmmm… cred ca mintea doarme acum… asa face ea la drumuri lungi… se odihneste si ma lasa sa scriu in pace… mmmmmmmm… obraznic am furat in palma stanga mireasma ei, narcotic gand ma face sa revin atat de des sa o trezesc in mintea mea dintr-un parfum… oooo… “imi amintesc un strans de mana” – vorbeste mintea-n somn,… ooo daa… imi amintesc… juma de Luna ce ma privesti din stanga mea acum… si vizavi un nor de fum, o linie de foc cam lunga… o Doamne ce ciudat… asa pe langa drum? ce oare s-antamplat… hmmmmmmm… n-am eu timp de voi.. aflam la urma…

ooo.. dulce… ramas blocat cu palma-n bot cu nari ce lacome te-aduna…

as vrea s-adorm acum… in gand placut… dar drumu-i scurt si mintea sa razbuna.. s-acest exces ce mi-l permit acum… miros din palma mea… o daaa… am sa-l platesc mai scump prin munca silnica, la altele in brate o luna…

o vad ca sa trezit, stapana, mintea… in off-uri imi ascund acum lumina, si pana si cerneala iar hartia cu tot ce-n graba-m reusit sa scriu o s-o arunc acum pe un alt geam sa stea lipita sa cititi… ca eu inca traiesc, ca zambetul mi l-am pastrat, ca-s vrea sa ies, ca nu-s departe sa inebunesc, ca va iubesc, ca asta fac, ca doar sunt eu, inima, pasiunea… sau cum ma mai numiti de n-ati uitat de tot de mine… acum… eu tre sa ma intind in pat… si sa cersesc… o alta zi ca azi… o alta luna pe jumate plina… de fapt voi stiti ce imi doresc… ce drag port eu acum… ohhhh trebe sa va las…

Mintea: nebuno… pacatoaso… te-am citit, credeai ca dorm? m-am odihnit… tu nu te vezi ce ai ajuns?… si daca mai continui mult te bag la carcera o luna… sa vad cum plangi… cum numele ai vrea sa-l schimbi… ohhhhh da… in loc sa-mi multumesti ca-ti port inca de grija buna… nemultumit-o… te caiesti?

Inima: Da… te rog nu lua de la mine… [..] viata.

Mintea: o da… hai lasa vorba si bpm-ul tau crescut si tensiunea… revino-ti… pun de masa imediat… maine te iau la treaba, sa fii in stare buna…

Inima: o sarumana, multumesc… sunt putin obosita, vorbesc prostii, dar maine voi fii buna… te rog stapanul meu iubit, iertare, sarumana…

Darius_II

Despre sex, vorbim des…citim in paginile ziarelor…vedem tot felul de chestii legate de sex la televizor…dar, atunci cand vine vorba despre cel mai fundamental si inocent act sexual – masturbarea – toti, mai ales femeile, tac malc.

Om fi noi generatia cea mai dezinhibata de pana acum, dar masturbarea, cel putin cea feminina, suna murdar. Partea amuzanta este ca, desi toata lumea o face, majoritatea se feresc sa vorbeasca despre asta. Masturbarea poate face sa roseasca si cea mai dezinvolta si deschisa persoana.

Masturbarea este cea mai sigura si eficienta metoda de a invata ce anume te excita, ce nu, si cum poti ajunge mai rapid, sau mai placut la orgasm. Iar daca tu nu stii cum sa te exciti, n-ai nici o sansa sa-i arati partenerului cum s-o faca.

Putine dintre noi avem norocul de a ne incepe viata sexuala cu un partener care are rabdarea si priceperea de a ne ajuta sa ne descoperim propria sexualitate. Din fericire, toate acele mituri ce se invart in jurul masturbarii in adolescenta – perversitate, pacat, desensibilizare etc. – isi pierd din valoare odata ce inaintam in varsta si incepem sa ne cunoastem propriul trup.

Desi, in ziua de azi, vedem pe televizor nenumarate cupluri ce se tavalesc intre cearceafuri, masturbarea ramane rezervata numai filmelor porno. Ceea ce o face sa para un lucru si mai murdar.

Invita-ti partenerul in pat si spune-i sa te priveasca in timp ce tu te autosatisfaci. Nu va invata ceea ce iti place daca tu nu ii arati. Si ce alta metoda mai buna? Si nu te opri aici – invita-l si pe el sa o faca, fa si tu acelas lucru pentru el. Odata ce veti stii ce va place unul altuia sexul va deveni de 10 ori mai bun si mai satisfacator. Limbajul corpului spune multe, iar comunicarea este esentiala. Vorba ceea – o imagine spune mai mult decat 1000 de cuvinte.

Așa cum ar trebui să arate România - 1

Totul începe cu mine, cu tine, cu cei din jurul nostru.

Am avut recent ocazia de a face o scurtă călătorie cu trenul. Vă spun sincer că am coborât deprimată din tren. De ce? Voi ați văzut vreodată cât gunoi este aruncat la marginea șinelor de tren? Mă întreb dacă, în cursul a, să zicem, cei 5 ani care au trecut s-a obosit cineva din țara asta să strângă gunoaiele de acolo. Buba știu că nu e acolo. Vorba ceea ..răul trebuie ucis de la rădăcină. De aceea ziceam că totul incepe cu noi. Dacă noi, generația nouă, învățăm să ne respectăm țara (nota bene: țară -> pământul pe care îl deținem ca popor. Nu mă obosesc să respect România ca ce reprezintă pentru că, să fim serioși, România nu mai reprezintă nimic) atunci putem spera ca în vreo 10 ani, sau poate pe când vom avea copii și nepoți, vom putea vedea strălucirea lanurilor de grâu, a lacurilor, până și strălucirea pavajelor, de sub gunoaie.

Chiar consider că avem o țară frumoasă, de fiecare dată când am mers undeva prin țară am încercat să văd mai departe de ambalajele și sticlele aruncate aleator și am văzut… Treziți-vă, avem o țară îngropată în mizerie și ne-am învățat să spunem “Oricum nu pot eu să schimb nimic”. Mai gândiți-vă. Noi putem schimba totul.

Închei cu un mic joc  primit de la manu: link.

Spuneți-mi câți dintre voi ați facut 6 din prima.

Așa cum ar trebui să arate România - 2

]]> http://matinalradioromania.wordpress.com/2009/03/10/iasi-recicleaza/ Tue, 10 Mar 2009 07:23:51 +0000 matinalradioromania http://matinalradioromania.wordpress.com/2009/03/10/iasi-recicleaza/ http://rebusulvietii.wordpress.com/2009/03/09/terifiant/ Mon, 09 Mar 2009 18:00:31 +0000 Costin84™ http://rebusulvietii.wordpress.com/2009/03/09/terifiant/ http://wakewalkingdreamer.wordpress.com/2009/02/26/leapsa-nr-2-my-33/ Wed, 25 Feb 2009 22:14:13 +0000 Walking Awake http://wakewalkingdreamer.wordpress.com/2009/02/26/leapsa-nr-2-my-33/

Iata-le aici, nealfabetic si fara ierarhie:

• John Lennon – Imagine*

Numele blogului o spune – sunt o visatoare. Melodia asta e manifestul nostru.

• Faultline feat. Chris Martin – Your love means everything

Un vis pe note, frison si inghet, paralizie de uimire. Si imi da permanenta impresie de prezenta a cuiva. Cuiva anume.

• Coldplay – Swallowed in the sea*

Expresia armonica a partea de “emotie” ce inseamna marea pentru mine. Mai exista si partea de “libertate”. Mai jos.

• Snow patrol – Chasing cars

Iata o melodie enervanta. E plina de speranta. Speranta ma irita. As putea sa o pun fata in fata cu “End of all hope” ca sa o neutralizez. Da, ce sa zic, ma reprezinta, n-o sterg.

• Nightwish – Beauty of the beast*

“Ars poetica” a ce a insemnat Nightwish inainte de 2005 (pentru dupa nu bag mana nicaieri), de fapt a autorului versurilor, ati prins voi. Unul din artistii pe care ii apreciez intr-adevar – cu idee poetica centrala, si totusi original de fiecare data, iesind din tipare cat sa nu fie paralel cu avangarda cu care e contemporan, dar pastrand doza de clasicism necesara ca sa se transmita, si recreand praf de sublim intr-o limba in care n-a plans cand era copil. Un aplauz aici, va rog.

• Bjork – Pagan poetry*

Artistii sunt anormali, iata dovada. E un fir de martisor melodia asta, patima cu aripi.

• Metallica – Nothing else matters*

Sunt iubiri si iubiri. Iubiri in care ne privim in ochi, iubiri in care stam spate in spate, iubiri in care stam umar la umar si mergem la pas catre inainte. Asta e din ultima categorie.

• Queen – I want to break free*

Asta pentru ca stiu ca exista lanturi.

• Pink Floyd – Shine on you crazy diamond*

Libertatea gandirii inseamna sa fii ceea ce in ziua de azi se numeste nebun, sau cel putin ciudat. Mie imi plac oamenii liberi. Au o pana in plus la palarie.

• Enya – May it be

Nu e doar din cauza filmului. Serios. Ce canta ea e aer.

• Deep purple – Smoke on the water*

Sunt in Cartea Recordurilor pentru World’s Loudest Band, si sunt unii din cei 3 tatici ai heavy metalului. Need i say more?

• Phoenix – Balada Negru-Voda*

Showdown a ce inseamna Phoenix in istoria muzicala autohtona. Pregnanta combinatie de folclor cu acorduri ce nu pot fi numite decat “rock”. Nu “metal”, nu “grele”, nu “heavy”, nu “electrice”, nici orice alt adjectiv care mi-ar putea veni in cap cand ma gandesc la o muzica astfel. Folclor pe acorduri rock, spuneam.

• Yael Naim – New soul

Pur. Corelati cu Vali Sterian – Cantec de oameni. E vocea copilului, nu a parintelui aici.

• Gnarls Barkley – Crazy

Despre viata. Si trecut. Si control. Si ce inseamna nebunia intr-o lume de tipare.

• Yann Tiersen – Comptine d’un autre ete

Asta e singura la care recunosc ca e luata din film. Dar doar luata de acolo. Pasiunea a venit ulterior. Pasiunea ei, nu a mea. Frumoasa in film, punem pe player (adica telefon). Senzatie (la propriu) de preinfarct de fiecare data cand atinge acel punct, “intriga melodiei”. Tulburator. Organic vorbind, tulburator.

• U2 – Walk on*

Celalalt cantec de vis cu ochii deschisi, capul in nori si drept inainte. Si si asta imi aminteste de cineva, cineva anume. Acelasi anume dintr-o data.

• Iron maiden – Fear of the dark*

Pentru frica mea. Care nu e de intuneric. Doar.

• AC/DC – Back in black*

Sfarsitul unei ere, inceputul alteia (Scott/Johnson), riff nebun, plete, negru, headbanging, curent electric. Sentiment de “liiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiibeeer”.

• Red Hot Chilli Peppers – Snow(Hey Oh)*

Libertate, litoral, White Horse, bere in rauri, lumea deodata prietena, pletosi agatati unii de gaturile altora si inganand sincron, din varf de bronhie: “Heeeeeeeeeeyoooooooh”. Revin: libertate…

• Iris – Corabia cu panze*

Expresia armonica a partea de “libertate” ce inseamna marea pentru mine. Mai exista si partea de “emotie”. Mai sus.

• Audioslave – Show me how to live

Tudor Arghezi in Psalmi, cam asa ceva. Razvratire. Necaracteristica mie catre astfel de tinte superioare, dar inteleasa. Pe principiul: WWD intelege pe toata lumea.

• Cornershop – Brimful of Asha

Toate se naruie in jurul tau, la modul nu prea major al cuvantului, totusi, hai sa zicem ca ai o zi proasta. Nu am de gand acum sa o si descriu, cum ca te-ai trezit prea tarziu, si cafeaua era prea rece sau cola prea calda si sendvisul prea tare, ca autobuzul te-a facut sa intarzii si mai mult, dar ai ajuns la timp pentru a iti pica examenul catre care alergai, si de la care iesi intr-o ploaie de neevitat pentru ca soarele de azi dimineata a prevenit umbrela din geanta, si deci mergi udandu-te sa iti platesti facturile, si pe langa ca unul din oficiile de care ai nevoie, singurul a carui factura are scadenta azi, e inchis, iar la ultimul tot nu iti ajung banii, cu toate ca pe una, dupa cum ziceam, nu ai platit-o, intr-un final ajungi ud la intalnirea cu el/ea, care are chef de cearta pentru ca cine stie ce ai uitat sa faci, deci te-ai deplasat juma’ de oras doar ca sa te certi, si ajungi intr-un final acasa, nu inainte de a fi stropit din crestet pan’ la glezne de un sofer binevoitor si de a fi olecuta clantanit de un caine de altfel lenes de langa bloc pentru ca i-ai parut suspect asa murdar cum erai, destul de adanc cat sa iti trebuiasca alti pantaloni, si erau aia buni, ca doar ai mers la examen,  si sa te doara piciorul cand urci scarile pana la ultimul etaj la care locuiesti, pentru ca nu se pune problema ca liftul sa functioneze tocmai azi, ca doar e pana de curent, acum ca ai de lucrat la calculator, si chiar voiai sa lucrezi, pentru ca din pat a sarit azi noapte un arc, motiv pentru care te-ai zvarcolit, dormind prost, toata noaptea. Nu am de gand sa spun asa ceva, chiar nu. In orice caz, sa ne imaginam o zi in care toate merg prost, dar nu de netrecut si de nereparat intr-o zi ceva mai buna. Punem asta in casti si un zambet de la ureche la ureche si o idee buna vor veni de la sine.

• Epica – Cry for the moon*

Cruzime realist-lucida plus voce feminina clara, curata, invizibil fortata. Esenta Epica. Intepator, dar frumos. Nu intepator de frumos. [Stiu ca voi scrie extensiv o data despre asta, nu detaliez.]

• Depeche mode – Enjoy the silence (2004)

Nu pot sa o ascult mai niciodata. Imi place, da. E electrizanta, e ca un vartej ce te atrage, simti la modul fizic cum te invaluie sunete din ce in ce mai grele, cam cum sunt plantutele alea in videoclip, care distrug intreaga cladire. E puternica intr-un sens distructiv, dar iti da si un calm aparte – parca iti paralizeaza muschii,lasandu-ti doar respiratorii. Dar tot nu pot s-o ascult. Asa.

• Massive attack – Teardrop

Da, recunosc, ma uit la House M. D.. Nici pe aproape atat de obsesiv ca toata lumea ce-l urmareste faaaascinata de fenomen, dar ma uit. NU de acolo stiu melodia. O ascultam dinainte, imi placea dinainte, o puneam pe lista oricum. Serios. Una din putinele (imi vin in cap doar doua, asta si cu urmatoarea) melodii electronice care ma ating cu adevarat (stiu ca asta e mai mult Bristol decat electronic pur, nu sariti.).  Usoara ca un fulg pe respiratie.

• Orbital – Halcyon (and on and on)

Cealalta melodie electro care imi merge la inima. Si din cauza filmului aluia, si din cauza celuilalt film carora le-a fost in coloana sonora oficiala, dar si pentru ca e infinit linistitoare si totusi revigoranta. Parca ti-ar rebuta creierul. Inchizi ochii, o asculti, te absoarbe cu totul, te detoxifica, si cand s-a terminat deschizi ochii si te simti in stare de orice. Psihedelic. Opioid chiar.

• Florin Chilian – Zece

Mii de voci au numit-o cea mai frumoasa declaratie de dragoste. Eu o vad mai degraba ca pe o oda catre Femeie.

• Valeriu Sterian – Cantec de leagan*

Pacatul originar. Care poate ca e o poveste frumoasa sau o fila de istorie sau o legenda sau o aiureala mistica sau un adevar, dar e o explicatie riguroasa pentru ce am ajuns, ca rasa, fata de ce suntem cu adevarat.

• Pasarea Colibri – Invocatie in zori*

Curata si blanda ca o ploaie de vara, zambet deschis la culoare, vecin cu rasul sanatos si usor la suflet. Muzica lor. Muzica lui. Prieten.

• Skillet – The last night*

Manifest pentru credinta sau pentru pamanteana interumana iubire, e suta-n suta manifest anti-singuratate. De ce e atat de rea, poate voi intelege vreodata. Eu sunt confortabila singura, atata timp cat stiu ca-s singura. Pe motiv ca am o problema cu a fi mintita, cum ziceam intr-o anterioara postare. Si de ce mai e melodia pe aici? Pentru ca ma face sa simt prezenta cuiva, cuiva anume, dar altcuiva. Si pentru ca si in ce nu cred e parte din mine.

• Red Hot Chilli Peppers – Road trippin’*

Visul. Ce as fi vrut sa fac cu viata mea daca as fi fost putin mai altfel decat sunt. Si ce inca vreau sa fac daca am cu ce (gaina cu oua de aur?) si cu cine(da, am.).

• Nirvana – The man who sold the world

Nirvana, nu David Bowie, nu doar pentru ca asa am facut cunostinta cu ea, ca orice om care se respecta avand perioada sa de rebeliune adolescentina (asta de acum e rebeliune pura, macar se stie ca nu-i de la varsta), ci si pentru ca imi place mai mult varianta asta, muzical vorbind. Imi pare ca ideea se preteaza cu vocea delicat sugrumata de o-lume-intreaga-stie-ce-anume-da’-nu-i-frumos-a-spune. What would you say when you’re face to face with … ?

• Therion – Rise of Sodom and Gomorrah*

Nu am ales melodia din acelasi deja utilizat motiv cum ca exprima pacatul omenesc, nici din uzatul motiv al vocii feminine vibrante, care mie imi merge la suflet foarte. Ci pentru ca sunt ei, si imi place muzica lor puternica, semiorchestrala si cu influente de mitologic. Foarte scandinav din partea lor, da.

*selectie fortata de o melodie dintr-o multime placute interpretate/compuse de acelasi artist; melodia mentionata este, totusi, undeva mai sus in top intre celelalte surate ale sale; la RHCP nu inseamna ca nu m-am putut decide – sunt prea stari diferite cele doua melodii.

Na, sa vad acum cine are rabdare sa citeasca tot.
As vrea sa vad cine isi bate capul si sa inteleaga, heh.

Leapsa de aici merge aici, desi probabil ea nu ma citeste si nu verifica legaturile externe, si mai e si intr-o temporara semipauza.

Sau e “o aplauza”?

In cursul serii de marti, in Craiova a plouat cu fecale dupa ce doua avioane si-au golit WC-urile deasupra orasului. Localnicii au marturisit ca totul era murdar in jur, iar aerul devenise irespirabil, informeaza Cancan. “Am crezut ca a inceput sa ploua, dar cand m-am uitat pe haine era ceva de culoare maron, care mirosea a WC. Am crezut ca este vorba de excremente de la ciori, dar erau fecale care veneau de sus”, a declarat Ion Stamate, un craiovean. Cel mai afectat a fost patronul unei societati care efectueaza lucrari din marmura. Acesta a reclamat la politie, la Garda de Mediu si la Autoritatea de Sanatate Publica Dolj ca i-au fost distruse mai multe monumente funerare si statui din marmura. “Mai bine de o jumatate de ora a plouat foarte tare cu o substanta maronie, care mirosea foarte urat. Cred ca erau dejectiile din avioanele care au trecut pe deasupra Craiovei, de la tancurile de la closet. Marfa mi-a ramas patata. Am pagube de peste 100.000 de euro”, a declarat Mihai Bardinici. Cu toate acestea craiovenii sunt de parere ca a dat norocul peste ei. Autoritatile au deschis o ancheta pentru a vedea careia companie apartin avioanele cu pricina.