În noaptea premergătoare sărbătorii Sfîntului Andrei (29/30 noiembrie), în special la sate, se practică încă ritualuri ciudate, din credinţa că astfel se pot găsi mai uşor protecţia de toate relele, bunăstarea şi chiar dragostea. Vrăji de dragoste Cele mai multe ritualuri sînt dedicate atragerii iubirii. De pildă, prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea “ursitului”. Pentru “atragerea” acestuia este mult folosită şi metoda “făcutului cu ulcica”. La miezul nopţii, singură la gura sobei, tînăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă sa pîlpîie trei cărbuni. În timp ce roteşte ulcica uşor, rosteşte o incantaţie menită a suscita o atracţie irezistibilă pentru cel iubit. O altă metodă folosită pentru cunoaşterea viitorului constă în a privi, la miezul nopţii, între două lumînări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, aşezat pe cenuşă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfinţită de preot prin cununie religioasă şi se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens cîteva minute. Unele tinere mai încearcă să îşi vadă viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu cîte o lumînare în fiecare mînă, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tînăra îşi vede viitorul soţ sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor. Mistere lămurite Oricît de periculoase li se par unora spiritele care, zice-se, bîntuie în această noapte, meşterele în ale magiei spun că tocmai mesagerii întunericului pot fi puşi la treabă pentru a dezlega secretele. Există credinţa că în asemenea noapte magică se pot afla autorii unor crime sau furturi ori unde se află persoane ori bunuri dispărute fără urmă sau de unde a pornit o nenorocire abătută asupra unei case. Toată magia se desfăşoară în cimitir, în miez de noapte, aşa că puţini au nervii suficient de tari pentru a experimenta aşa ceva. Ingredientele sînt lumînări, apă sfinţită, un vas nou cu gura largă şi cîteva monede de argint, care sînt aşezate deasupra unui mormînt vechi şi părăsit. Practicantul ritualului trebuie să fi postit trei zile şi se crede că, în lumina lumînărilor, după ce a rostit anumite rugăciuni, poate vedea în apa turnată în vas filmul evenimentelor enigmatice pe care le dorea dezvăluite. Obiceiuri pentru protecţie Prin unele sate din Bucovina există şi acum credinţa că în această noapte bîntuie strigoii şi lupii sînt mai fioroşi ca oricînd. Despre lupi se crede că pot, în această noapte, să vorbească şi să-şi mişte gîturile înţepenite. Despre cei ce vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vîrcolac. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenuşa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăştie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flămînde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agăţate la intrare şi lasă aprinsă candela de lîngă icoane. Pentru protecţia vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau li se toarnă cîteva picături de agheasmă în apă. După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul “descîntecului sării”. Un drob de sare, descîntat şi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, cînd sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru “luarea laptelui”. Prognoza meteo populară Tot în noaptea de Sf. Andrei sînt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sînt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sînt lăsate acolo pînă în seara de Crăciun, cînd se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei. O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenţionează să o semene în grădină, gospodina casei “botează” cîte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sînt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sf Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sînt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea. Iuliana Popescu

Ca sa nu ne luam prea mult in serios, caut sa rad de lucruri pe care le facem, lucruri care se aseamana cu ce se face sau mananca in Romania si nu incerc sa dau explicatii prea multe sau n-o sa termin nici la anul

• Confuzia tea/lunch/dinner/supper si de ce avem atatea definitii: Breakfast e breakfast, brunch nu e un termen Britanic, cel putin e rareori folosit pana si in context de afaceri. Nu ne place ideea de brunch foarte mult. Lunch e de fapt mancarea de pranz. Lunch nu este un pranz romanesc cu trei feluri de mancare si desert. Nu este pranzul in care te duci la primul La Mama care iese in cale si comanzi ciorbe, supe, cartofi prajiti, fripturi sau altele. Lunch este o trivialitate – un sandvis, un rulou cu carnat, chicken tikka slice, random pie, niste chipsuri (intotdeauna crisps) si o bautura. Tea in ceea ce Marea Britanie ar considera ‘lumea civilizata’ este bautura de la ora cinci, cu scones cu gem si ceai cu lapte. Tea este masa de seara in nordul ‘muncitor’ al tarii. Bonus: daca auzi pe cineva intreband ‘what’s for us tea, love?’ stii sigur ca te afli in Manchester. Supper este o cina informala in sanul familiei sau nu, de obicei ultima masa inainte de a te culca. E o masa fara foarte multa pompa, pe care o mananci in bucatarie sau asezat la masa – desi a sta asezat la o masa cu toata familia devine o raritate. Dinner este masa pe care o gatesti cand vin oameni in vizita si in general dupa ora 8. Nu stiu ce zic ghidurile si nu ma intereseaza, I know what I grew up with
• Mancarea in Marea Britanie nu va fi niciodata mancarea din Franta sau orice alta tara mai gurmanda. Exista o gramada de bucatari celebri (Gordon Ramsay, Heston Blumenthal, Jamie Oliver) care sunt exceptie de la regula generala care spune ca gatitul nu este pentru barbati: Britanicii nu prea ii agreeaza pe francezi, considerandu-i efeminati. Britanicii nu agreeaza alti britanici efeminati. Britanicii, deci, nu agreeaza barbati (britanici sau nu) care gatesc. Acesti bucatari celebri incearca deci sa isi pastreze imaginea de macho: Ramsay spune ‘fuck’ des, Jamie Oliver vorbeste in “do a bi’ o’ thi’ and a bi’ o tha’ an’ there you ‘ave it mate” si Blumenthal e gras si chel. Do you see where I’m going?
• Parte din acest sentiment general de stoicism morocanos, ne asteptam ca mancarea sa fie naspa. Ne asteptam ca lucrurile sa fie naspa. No expectation, no disappointment. Atunci cand mancarea e exceptionala, e ‘rather nice’. Atunci cand friptura e rece si comanda a fost incurcata e ‘ce tipic!’. Nimeni nu se plange, pentru ca a te plange la restaurant inseamna a atrage atentia asupra ta. Nimeni nu vrea sa atraga atentia asupra sa.
• Mancarea din pub in general e buna dar poate fi si dezastruoasa. Nu vreau sa comentez mai departe pentru ca nu mananc in pub dar ca regula generala, pub nu e intotdeauna egal cu mancare buna.
• Nu mancam ca americanii, adica nu taiem toata mancarea intai si dupa aia mancam cu furculita. Taiem pe masura ce mancam. Furculita se tinea cu coltii in jos sau in sus in functie de clasa sociala. Mai nou toata lumea tine coltii in sus cat mananca, dar daca cineva ii tine cu coltii in jos se poate observa tactica impinsului: mancarea nu e impinsa in zona convexa a furculitei, ci in cea concava. Si se duce la gura. Confused much? La urmatoarea masa, exercitiu de dexteritate: cat poti sa tii mancarea pe zona concava fara sa-ti cada de pe furculita. Hint: furculita se impinge in cutit pentru a presa mancarea de ea. Even more confused I bet!
• Atunci cand se serveste port dupa masa, se paseaza in sensul acelor de ceasornic. Daca nu ti s-a umplut paharul, nu poti cere sticla inapoi, trebuie sa astepti sa iti vina randul.
• Cartofii au fost multa vreme vazuti ca un simbol al clasei muncitoare: cartofii piure si mai si.
• Tot obicei al clasei muncitoare a fost considerata painea in farfurie ca sa aduni sosuri si alte lucruri. In ziua de azi nu prea conteaza – inseamna doar ca ti-e foame!
• Niciodata in restaurant nu se cere ceva fara te rog si multumesc. Can I, could I, could you please, excuse me, sorry sunt si ele formule de rigoare in caz ca nu ti s-a dat sare, ulei, parmezan, piper sau ceva. De obicei lumea isi cere scuze atunci cand nu e vina lor. Daca ti s-a adus altceva decat ce ai comandat, n-ar fi deplasat sa auzi pe cineva zicand “Um, excuse me, sorry…this rather looks like fish. I remember having ordered beef…do you think there is something we could do about it?”

O sa urmeze probabil si o a doua parte, cand ma gandesc ce as mai putea sa integrez si cum. Pana atunci, doar curiozitatile astea mi-au venit in minte…si probabil au speriat pe unii

“fiecare om este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi”(Pamfile, 1914, p. 146).

Covasa.

Prin Colinele Tutovei, la Ovidenie sau la Santandrei, se prepara din malai si faina, uneori numai din malai de porumb sau de mei, o bautura fermentata numita covasa. Literatura etnografica descrie doua tehnici de preparare a covasei; din malai si faina sau numai din malai. In primul caz se luau malai si faina, in parti egale, se amestecau si se opareau cu apa clocotita pana se obtinea un fel de terci. Dupa doua ore, amestecul acesta se punea intr-o putina si se turna apa calduta pana se obtinea un lichid vascos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea malaiul. Continutul se amesteca foarte bine si se lasa apoi sa fermenteze, la loc caldut, pana a doua zi cand se fierbea, la foc potrivit, intr-un ceaun, pana se mai ingrosa. Gustul bauturii era dulce-acrisor, asemanator cu cel al bragii. Covasa se punea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini “pentru ca vacile sa fie laptoase, iar laptele sa fie smantanos” (Pamfile, 1914, p. 145). In alte sate covasa se numea braga si se prepara numai din malai, care se oparea si se faceau patru turte; doua turte se coceau, doua ramane au crude. Dupa ce turtele coapte se raceau, erau framantate intr-o putina, se amestecau cu malaiul ramas necopt si se turna apa clocotita. Continutul se amesteca, se puneau cateva felii de lamaie si se lasa sa fermenteze pana a doua zi, cand era bun de baut. In zona Covurluiului din Moldova Centrala se spunea ca fiecare om “este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi” (Pamfile, 1914, p. 146).

sursa:crestinortodox

sursa poza:bijuteriileania

Botezul pentru morţi

Este o practică religioasă a mormonilor, care constă în botezarea unei persoane în viaţă, în numele unei persoane decedate. Acest ritual este practicat din 1840 în Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă.
Mormonii cred că toţi morţii vor primi ocazia de a auzi evanghelia în lumea spiritelor şi că fiecare persoană care acceptă mesajul salvării în lumea spiritelor poate să primească un botez făcut pentru ei de către un membru viu al bisericii într-un templu.
Mormonii încearcă să-şi găsească datele străbunilor şi ale altora, pentru a se boteza din partea lor şi a le da ocazia să primească plenitudinea de salvare, dar cred ca morţii au capacitatea de a decide dacă vor accepta acest botez sau nu.

Gen : Colinde Si Obiceiuri

1. Agape – Ingeri mii in ceruri canta (3:19)
2. Agape – Intregii lumi (6:05)
3. Agape – Intr-o iesle (2:49)
4. Alexandru Pugna – In sara de Craciun (2:41)
5. Alina – Crenguta Cu Flori De Brad (3:53)
6. Allegretto – Zoriori de Ziua (3:04)
7. Ana Maria – Astazi s-a nascut Hristos (2:02)
8. Ana Maria – Ce-ati vazut pastori (3:09)
9. Ana Maria – Colinde Vine Seara Lui Craciun (3:20)
10. Ana Maria – Colo sus (3:42)
11. Ana Maria – Jingle Bells (1:25)
12. Ana Maria – Nasterea Domnului nostru (2:46)
13. Ana Maria – Vine seara lui Craciun (3:20)
14. Ancuta Anghel – Colinda ceterii (3:00)
15. Ancuta Anghel – Deschide usa, crestine (5:38)
16. Ancuta Anghel – Din Raiul cel luminos (2:49)
17. Ancuta Anghel – La savarsitul lumii (1:56)
18. Andra – Deschide Usa, Crestine (3:08)
19. Andra – Deschide-Ti Poarta (2:51)
20. Andra – Mos Craciun (2:31)
21. Andra – Noi Umblam Sa Colindam (1:45)
22. Andra – O, Ce Veste Minunata (2:56)
23. Andra – Silent Night (3:42)
24. Andra – Sus, La Poarta Raiului (2:49)
25. ANGELA RUSU – Isus s-a nascut (3:14)
26. Asta-i sara de craciun (3:04)
27. Banica Jr. – Christmas comes (1:48)
28. Banica Jr. – Doar un Craciun cu tine (2:56)
29. Banica Jr. – O, ce veste minunata (2:52)
30. Benone Sinulescu & Ro-Mania – Pan La Viflaim (3:41)
31. BENONE SINULESCU & RO-MANIA – Sanie Cu Zurgalai (3:20)
32. caiuti (1:56)
33. capra din malini (1:58)
34. Carmen Serban – Colindam Doamne Colind (5:13)
35. Coborat-o coborat (3:07)
36. Copii de la RTV – Pe dinaintea cestor curti (0:24)
37. Copii de la RTV – Sus boieri nu mai dormiti (1:55)
38. Corul de Radiodifuziune – Am plecat sa colindam (Anonim) (2:40)
39. Corul de Radiodifuziune – Colindita (E. Mondita) (1:04)
40. Corul de Radiodifuziune – Colo-n sus (T. Popovici) (3:09)
41. Corul de Radiodifuziune – Mos Craciun (D.G. Kiriac) (2:15)
42. Corul de Radiodifuziune – O, ce veste minunata! (G. Dima) (2:42)
43. Corul Madrigal – Domn,Domn sanaltam (1:22)
44. Corul Madrigal – Inchinarea magilor (1:28)
45. Corul Madrigal – Leganelul lui Isus (2:12)
46. Corul Madrigal – O,ce veste minunata (4:05)
47. Corul Madrigal – Sus la poarta Raiului (2:48)
48. Corul Madrigal – Vine Craciunul pe sara (2:02)
49. Cosmin Craciunescu – Pe strada din Viflaem (5:49)
50. CRISTINA MANOLIU – Mos Craciun (3:15)
51. CRISTINA MANOLIU – O, Brad Frumos (3:23)
52. CRISTINA MANOLIU – O, ce Veste Mnunata! (3:22)
53. Cristina Turcu cu Deja Vu – Galbena gutuie (3:28)
54. Cristina Turcu Preda & Bita – Galbena Gutuie (3:32)
55. Daniela Condurache cu Alina – Crenguta cu flori (3:53)
56. De trei nopti de cand venim (4:21)
57. Ducu Bertzi – Pe podele de nuiele (2:18)
58. Ducu Bertzi – Poveste de iarna (2:34)
59. Ducu Bertzi – Seara de Craciun (3:28)
60. Extra – E vremea colindelor (3:09)
61. FUEGO – IMPODOBESTE MAMA BRADUL (3:13)
62. Fuego – Noapte De Vis (3:30)
63. FUEGO-CANA GALLILEI (3:31)
64. FUEGO-E VREMEA COLINDELOR (3:47)
65. Genius – Vine anul nou (2:56)
66. Gheaorghe Turda cu Etno – Viflaime, Viflaime (3:46)
67. Grupul Ardealul – Noi intram a colinda (5:15)
68. Grupul Ardealul – Noi umblam a colinda (3:26)
69. hai baieti la clopotel [dans si strigaturi] (1:10)
70. Ionut Fulea cu Etno – Trei pacurarei (3:47)
71. jocuri la capra si caluti (5:19)
72. la multi ani cu sanatate (0:50)
73. La Viflaim vin (4:38)
74. Lucretia Ciobanu cu Zada – D’alei Ana (3:21)
75. mascati [dans si pasi] (1:13)
76. Mihai Traistariu -Colinda Din Salas cu Madalina Carcota – soprana (3:45)
77. Mihai Traistariu -O Ce Veste Minunata (2:57)
78. Mihai Traistariu -Sus La Poarta Raiului (2:36)
79. Mioara Velicu cu Hora – La colindat (3:47)
80. NINETA POPA – DESCHIDE USA CRESTINE (2:34)
81. NINETA POPA – IATA , VIN COLINDATORI (1:23)
82. NINETA POPA – SCULATI GAZDE NU DORMITI (2:24)
83. Obiceiuri de iarna(Colind;Jocul caprelor;Plugusor;Ursareasca;De joc[instrumental]) (14:50)
84. Paula Seling – Colindam, colindam (3:13)
85. primiti plugusoru` (0:44)
86. Ro-Mania – Iarna-I Grea (3:52)
87. STEFAN HRUSCA – AFARA NINGE LINISTIT (2:19)
88. Stefan Hrusca – Cerul si pamintul (4:28)
89. Stefan Hrusca – Crestinilor, noi astazi (4:12)
90. Stefan Hrusca – Izvor izvoras (3:14)
91. Stefan Hrusca – Linu-i lin (4:02)
92. Stefan Hrusca – Pe strada din Viflaim (4:06)
93. sus boieri numai dormiti (1:44)
94. Tara Vrancei – Auzit-am,auzit (3:25)
95. Tara Vrancei – Bradule cu frunza verde (1:29)
96. Tara Vrancei – Buna Dimineata la Mos Ajun (1:57)
97. Tara Vrancei – Flori dalbe, flori de mar (1:51)
98. Tara Vrancei – Jocul caprei (1:54)
99. Tara Vrancei – Jocul ursului (2:03)
100. Tara Vrancei – Noi umblam si colindam (1:47)
101. Tara Vrancei – Plugul (4:47)
102. Urare (0:30)
103. uratura traditionala (5:36)
104. ursu` (3:50)
105. ursu`de la munte (1:07)
106. Veste buna gazda-n casa (2:58)
107. Veta Biris & Double D – Ziurel de ziua (3:54)
108. Victor Socaciu – Colindul mainilor (3:09)
109. Victor Socaciu & Meloritm – Cerul si Pamântul (2:48)

Obiceiuri.Fiecare din noi le avem, fac parte din noi, ne conturează, ne creionează personalitatea.Unele sunt evidente şi pentru cei din jur.Altele, nu.Acestea din urmă, le practicăm de regula în intimitatea casei.Nu mă refer la scobitul în nas.Mă refer la statul pe scaun cu un picior sub tine,de exemplu.În public nu poţi face asta, mai ales dacă eşti în fustă .Sau dormitul cu un maimuţoi de pluş sub pernă.Nu râdeţi.Ştiu pe cineva mare, care doarme cu ursuleţul de pluş.Sau ritualul cafelei de dimineaţă.Întotdeauna cafeaua de dimineaţă are cel mai bun gust acasă.Unii obişnuiesc să poarte un lucru din lenjeria intimă pe dos, din superstiţie, “să nu le meargă rău” ( nu-i aşa Laura?), alţii îşi încrucişează degetele,dorind astfel să elimine o prezumtivă nenorocire.Aa..ştiu o tanti, să tot aibe vreo 50 de ani, încă mai are momente când îşi suge degetul.Şi mai ştiu pe cineva, care-şi roade unghiile când n-o vede nimeni.
Sunt multe deprinderi care fac parte din noi, şi le tratăm ca pe ceva firesc.Atât de firesc, încât, şi în seara asta, am uitat să-mi scot şosetele când am intrat sub duş.
Tu, ce deprinderi mai trăsnite ai?

Daca doriti sa petreceti Sarbatorile Craciunului in Maramures, un loc prin de traditie si istorie, unde micii colindatori vestesc Nasterea Domnului, imbracati in straie populare, atunci ati gasit locul potrivit la Casa Craciun.

Servicii incluse:
- cazare camera cu pat dublu matrimonial
- pensiune completa
- masa festiva in seara de Craciun
- pranz festiv in 25 decembrie
- colindari la pensiune
- participare la slujba de Craciun in 24 decembrie – Biserica Sf Gheorghe

Numar camere: 4

Numar locuri: 8

Localizare:
- in centrul localitatii

Mic dejun, cafea,
Masa de pranz si cinã cu produse traditionale  de sãrbãtori. tuica de maramures, vin, bere, la discretie  incluse in pret
Masa de Crãciun cu produse traditionale
SERVICII EXTRA PACHETULUI   Copii sub 7  ani au gratuitate la cazare si mic dejun. Pentru copii de 8-15  ani se achita 50% din val.  pachet.

Facilitati:
- pensiunea are 4 camere duble,
- sala mese 12 persoane
- cablu TV
- statie cu boxe pentru atmosfera
- Internet
- parcare (10 locuri)
- plimbare cu sania trasa de cai

4 nopti- 480 RON de persoana

5 nopti- 600 RON de persoana

( masa de Craciun este inclusa in pret )

La rezervarea  se achita 30% avans din valoarea totala

Contact:

Craciun Gheorghe

0727689884

Există o categorie de oameni care tind să pună semnul egalităţii între “mănânci cât poţi” şi “mănânci până nu mai poţi”…

Personal, consider că prima expresie se referă la a mânca atât cât să-ţi potoleşti foamea. Şi ţinând cont de sfatul medicului, care spune să nu te ridici de la masă sătul, întrucât senzaţia de saturaţie intervine la scurt timp după ce ai mâncat, e relativ uşor de înteles deci sensul primei expresii.

Am observat însă că unii oameni consideră că foamea dispare abia atunci când abia poţi să te ridici de la masă de plin ce eşti.

Primul exemplu care îmi trece prin cap este bunică-mea, dar după un scurt moment de reflecţie îmi dau seama că mai pot enumera încă cel puţin 3 persoane pe care le cunosc personal. Ca să nu mai zic de cele despre care îmi povestesc diverşi prieteni şi cunoscuţi.

Mai mult, am constatat că aceleaşi persoane care fac astfel de confuzii tind să considere că omul poate mânca oricât fără riscul de a lua în greutate, în special când vine vorba de membrii familiei (cu precădere odraslele), aceştia primind mereu celebra replică “lasă, că arăţi foarte bine aşa!”.

De asemenea, tot ele interpretează un refuz ca o potenţială cură de slăbire sau, în unele cazuri, ca mofturi. Ceea ce, evident, nu este întotdeauna adevărat. Însă chiar şi aşa de ar sta lucrurile, de ce nu pot accepta situaţia pur şi simplu?

Craciunul. Este perioada colindelor. Craciunul e un prilej de bucurie amestecat cu magie, iar localitatea face probabil ultimele eforturi inaintea pierderii definitive cu un trecut atat de incarcat de farmecul sarbatorilor de iarna. La colindat umbla atat copii cat si tinerii si batranii.Tinerii, adica feciorii si fetele incep de la ora 12 si termina in ziua de Craciun. La colinda echipele se formeaza din baieti care cheama fetele la colindat cu mult timp inainte de Craciun, fiecare cheama cate o fata cu care vrea sa-si petreaca seara de Craciun. Grupurile de tineri, imbracati de sarbatoare umbla pe la fiecare membru al grupului, cantand la fiecare cate o colinda, iar dupa ce termina de colindat se rosteste urarea: “Sa ajungeti, gazde, multe sari ca sara din iasta sara si ca ziua de maine” , iar gazda raspunde: “Sa aveti noroc. Poftiti in casa” . Colinda tinerilor este rasplatita cu cate un pahar de horinca, colacei,fructe, etc. Obiceiul cel mai vechi de Craciun este “Viflaimul”care are tematica religioasa, jocul lui avand un caracter de spectacol, provocand multa veselie. Mastile umane (mosul, craii, pastorii, soldatii, etc), cele demonice ( dracii, precum si moartea) starnesc comicul, care este accentuat prin interventii proprii, rezultate din fantezia fiecarui jucator in relizarea mastii, precum si in interpretrea rolului. Acest joc al mastilor permite desfasurarea libera a talentului si a imaginatiei localnicilor, dovedind spiritul lor inventiv,umorul de calitate si bunul gust.

S-a infiintat un nou grup de dicutii pe turism in Maramures.

Inscrieri :

http://groups.yahoo.com/group/maramuresturism/

Nu stii ce a casunat-o sa te invite acasa la ea, la o masa cu ai ei. Nu stii de ce a facut asta, cum nu stii de ce Universul e infinit. Dar mai vrei sa mai futi vreo cateva luni la ea, asa ca te supui benevol la toate chinurile sociale pe care le adopta si ca un prost spui “sigur ca da, marmotica mea roz”. Cum te pregatesti pentru a face o impresie superba la intalnirea cu parintii jumatatii tale mai bune?
In primul rand nu iti chema prietenii cu tine. Stii si tu si oricine ca sunt cei mai de gasca oameni din lume, dar parintilor ei e posibil sa nu le placa gang-bang-ul aplicat fiicei lor cand vin la usa 10 insi bine dispusi, ragaind a bere si cu prezervative in coltul gurii ca sa ia cina. E foarte cunoscut faptul ca parintii unei fete (indeosebi ai prietenei tale) nu au simtul umorului prea bine dezvoltat. Prin urmare vino singur.
Din moment ce ai fost invitat oficial, fa un pustiu de bine si nu cumpara lu’ tac-su o sticla de Saniuta la 0,33. Cumpara-i un vin ales pe spranceana, chiar daca el e un boscau notoriu si il vezi mereu prin crasma de la colt discutand filozofii majore printre gurile de cinzeaca verde. Ai sa ii faci o impresie buna prin faptul ca il respecti intr-un asemenea hal dupa ce e constient de faptul ca l-ai adus acasa de atatea ori pe brate din cauza epuizarii extreme a creierului datorate filozofiei.

Ia o cutie de bomboane ma-sii. Femeile sunt ca niste catei cand vine vorba de dulciuri, asa ca nu e nimic mai dragut din partea ta decat sa-i arunci o bomboana pe jos atunci cand iti faci aparitia pe usa. Te va aprecia cum stie mai bine cand o va inlatura pe fie-sa din cale sa prinda bomboana de pe jos. Daca iti arunca privirea aceea domoala, de catel duios, atunci stii ca te place. Mai arunca-i una, apoi mangaie-o pe par si spune-i pe nume. Daca sotul ii va dezlega zgarda DUPA toate aceste intamplari, atunci poti trai linistit cu gandul ca prima impresie a fost ok.
Dupa prezentari, asigura-te ca nu ii futi femeii tale o palma la cur. Ma-sa are pretentia ca fie-sa e curata pe haine, ca doar ea le spala si n-are de ce sa fie murdara la cur sa-i dai tu palme. In schimb, unele mame apreciaza asta datorita faptului ca preventiv, tu ai grija de munca lor.
Nu pune mana (inca) pe tatele femeii tale, exclamand sub ranjet “iote cata munca am depus la ele, suge-le-ar tata de ventuze maro” fiindca ai sa-i aduci aminte lu’ taica-sau ce nu mai poate obtine de la ma-sa.
Inainte de servirea mesei, probabil te vor tara intr-o camera cu multe bibelouri, ca sa va cunoasteti mai bine. De parca ai avea vreun interes. E bine sa iti cresti putin meritele personale, fiindca parintii ei nu vor vrea sa stie faptul ca lucrezi ca manipulator de hartie igienica, ca iti place sa bei bere in cantitati industriale si singurul tau scop cand ajungi acasa e sa dai la muia fiicei lor. De asemenea, trebuie in mod impetuos sa le lauzi fiica pe cat posibil, in pofida faptului ca te-a futut in niste scheme de instructorii de yoga raman perplecsi si timp de 4 zile ai exclamat incontinuu “nu stiam ca asta poate fi introdusa acolo”, e de tinut minte faptul ca ea inca este ingerasul mic al lui tati, printesa zapezii si papusa Barbie inchisa in cutia de carton reciclabil pentru ei. Cine pula mea esti tu sa desecrezi in halul asta imaginea lor asupra ei?
Cand iti pune strachina de ciorba in fata, e de bun augur faptul sa nu te arunci ca un ogre veritabil cu botul in ea, de parca ar n-ai mancat de la ultimul praznic de la biserica. Dar daca totusi, nu te-ai putut abtine si ai facut asta, te poti scuza cu fraza “Imi cer scuze, mi s-a parut ca am vazut imprimat pe ciolan guritsa fiicei dvs. si nu am rezistat sa nu liorpaiesc putin din dulceata ei”. Daca nu iti place felul doi si dintr-odata iti vine si felul unu inapoi inapoi pe unde a intrat, ei asta e de obicei un semn rau. Dar exista o solutie. Scoate o punga din buzunar sau de pe masa, fa-te ca vrei sa ii spui ceva prietenei tale la ureche, pune punga pe spatele ei si spasmeaza-te cat poti. Tine bine minte faptul ca metoda asta nu va functiona decat o data, apoi va isca banuieli. Parintii ei vor aprecia faptul ca pana si in soapta ii vorbesti fiicei lor atat de pasionat si indarjit, contractand toti muschii corporali. Pe ma-sa chiar e posibil sa o excite asta, deci ai face bine sa termini repede. Inchide gura pungii si bag-o undeva sub covor sau in sanul prietenei tale.
Daca iti vine sa te basesti si chiar nu mai poti rezista, tuseste tare in timp ce o scapi. O sa se auda ca un tuset prelungit bizar de crivatul ce face bucile sa tremure, dar macar e mascat putin. Niste parinti adevarati te vor aprecia pentru efortul depus.
La plecare, nu uita sa multumesti pentru masa delicioasa (de sub covor), sa te oferi sa ajuti tatal sa puna lesa mamei si sa-i mai arunci o bomboana. Daca ranjesc precum niste oligofreni la plecarea ta, poti fi sigur de faptul ca in noaptea urmatoare fimei-ta te va fute mai ceva ca in filme. Succes.

Interviu: Joe Dispenza

Va recomand sa cititi interviul cu Joe Dispenza la http://www.diperia.ro/?p=357

 Doctorul Joe Dispenza este unul dintre protagonistii filmului “What the bleep do we know?”, unde expune punctul de vedere despre “Cum sa-ti construiesti ziua intr-un mod pozitiv”.

Doctorul Joe Dispenza ne explica in acest interviu cum lucreaza substantele chimice in creierul nostru, mentinandu-ne in vechile obiceiuri si modele comportamentale si ce poate fi facut pentru a depasi aceste tipare. El ne explica cum proliferarea jocurilor video violente este un pericol pentru societate.

Plimbandu-ne prin Tg Jiu am luat de la un loc de difuzare a “Adevarului de seara” un ziar si intr-o secunda am mare scris pe prima pagina: “Transhumanta, sarbatorita de ciobani cu mici si bere”.

Sotul meu: Unde este?

Eu: Stai sa citesc mai departe: Oierii gorjeni au coborat mioarele de pe munte si au facut un popas pentru a se relaxa la serbarea traditionala campeneasca organizata in comuna Baia de Fier.

Sotul meu: Mergem?

Eu: Pai e cam departe, dar daca tu vrei?

Si uite asa am ajuns la Baia de Fier, o comuna gorjana unde in apopiere de Pestera Muierii pe o scena impodobita evoluau ansambluri folclorice din multe zone ale tarii.

In rest ce sa spun? Lume multa,

tarabe cu chinezarii, mici, carnati si bere, lume zgomotoasa, vata pe bat, turta dulce, popcorn, pulovare, paturi, ciorapi, pantofi, haine vechi, castraveti, vinete si gogosari.

O impestriteala cu de toate, dar nimic care sa arate motivul in sine: coboratul oierilor de la munte. Singurii din peisaj erau cativa “ciobani” care stateau la taclale in mijlocul multimii. De fapt erau membrii unui ansamblu folcloric.

Altii mai practici s-au instalat pe malul apei, cu copiii, prietenii, micii, berea, ceaunul, voia buna, fumul si muzica proprie.

]]> http://cristinapericle.wordpress.com/2009/09/21/prostia-n-are-limite/ Mon, 21 Sep 2009 09:28:35 +0000 Cristina http://cristinapericle.wordpress.com/2009/09/21/prostia-n-are-limite/ http://cpg25.wordpress.com/2009/09/20/bucuresti-550/ Sun, 20 Sep 2009 10:58:40 +0000 Cristina Pantazi http://cpg25.wordpress.com/2009/09/20/bucuresti-550/