Of,of mai mai..ati ramas fara vin mai baieti si v-ati gandit s-o luati in gura sa mancati niste struguri?Buna idee dar cu poza cum ramane?Iar se tine paparatei astia dupe voi?

“am talent si imi sta bn nu cum sufera oricine:x”

Au mai baiete,da ce descriere.Ai dreptate,nimeni nu sufera ca tine.Apropo ti-ai potrivit bine ochelarii,sau te-a luat pizda fata aia asa prin surprindere cand te aranjai sa dai mai cocalareste prin poza?

Daca n-aveai ochelarii aia shukari te pierdeai usor printre sticlele alea si banii aia multi rau rau.

Vai mama ta de cautat peste tot,wanted recompensa 1$ pentru cine’l pastreaza.Mai urma sa mai scrii si in franceza si erai bun.Dar intelegem ca you nu know englisha asta.

“je…:X ……dormeam cu Viata mea in Brate:X:X”

Ma,scuza-ma,uite ca ne-a luat si pe franceza.Esti mare om,mai mare chiar ca sticla aia ce-ti reprezinta intreaga viata,dupa spusele tale inteligente.

“Dulce,ganditor..oare la ce ma gandesc?”
Eu m-as intreba mai degraba daca gandesti.

“hai.. te mai astept??”

Nu,nu,stai ca vine acum cocalarul prietenul tau,pardon cu detergentu’,da stai sa faci o poza asa shucara pana atunci.

“la o plimbare cu tovarasul meu”

La o plimbare pe unde?pe capota masinii sau in galeata cu detergent?

Asa mai pisoi,imita-l pe fizz,semanati un pic,ce naiba,doar tu esti bazat si super dotat.

Nu m-asteptam,dar barbatul fatal v1.0 a fost detronat.

Nesimtite mai pisi si fetele astea.Auzi,sa-ti faca tie poza fara sutien.Blasfemie,nu alta.

“deci crima poza asta :X:X:X”

Ar fi fost bine sa fie crima,scapa lumea de un alt narcis ca tine.

“ke bronzat eram aici ;;) body kit ”

Da ereai feoarte breonzat ke moama neibii.Tu stie si engleza vad,bun,bun.Tot nu inteleg pe cine vrei sa atragi cu poza asta.Cred ca cei cu o orientare diferita.

“ale draq pizde …numai reviste ku mn isi iau ))”

Nici nu stiu cum ai incaput pe coperta aia cu lantul ala.

Ce pot sa iti zic,esti unul din motive pentru care statia era goala.

In sfarsit o poza ce-mi place.Dolce&Obor si Ochelari Emorio Europa.

“me and my bitch :X!:)))”

La naiba mai fetelor,casa de piatra!

Monstrii exista,sunt printre noi.Isi fac si poze!

“vb la tel cu o pizda si ma prins lau si am ars=))”

Saracul de tine,te-ai ars rau?arsuri de gradul II la urechiusa?

Papuseel,cum de ti-ai facut o asemenea poza?zi-mi te rog ca ti-a alunecat mana si ca nu faceai altceva din moment ce te tineai si de dulap..

Peter Bruegel cel bătrân are o imginaţie incredibilă. Reuşeşte într-un singur tablou să creeze zeci şi zeci de scenete comice, morbide, moralizatoare sau de-a dreptul demente. Voi analiza altă dată pe scurt cariera lui şi tendinţele artistice precum şi un alt tablou. Până atunci, ca un preambul, priviţi aceste doua picturi…

Primul se cheamă “Triumful morţii”(1562). Un titlu de altfel foarte inspirat pentru că niciodată parcă moartea nu a părut atât de înfricoşătoare. O armată de scheleţi(simbolizând moartea) fugăresc, taie, omoară şi chinuie toţi oamenii pe care-i găsesc. În depărtare un fum gros acoperă cerul şi alte focuri abia se zăresc – Bruegel ne dă de înţeles că aceasta nu este o întâmplare izolată ci că peste tot în lume se petrec scene asemănătoare. Dar ce scene! Priviţi atent tabloul – o sa va îngroziţi la fiecare centimetru pătrat de pictură. În centru imaginii un schelete pe un cal scheletic(care parcă e şi mai înfricoşător) măcelăreşte o mulţime de oameni şi îi îndreaptă către un fel de sicriu gigantic(care are deasupra semnul crucii). Până şi crucea a fost transformată într-un simbol al morţii. Priviţi-o pe cea neagră care abia se zăreşte în centrul tabloului: e părăsită, neputincioasă, incapabilă să acţioneze la grozăviile din jurul ei. În prim-plan un călugăr în mantie albastră este prins de un schelete care poartă în bătaie de joc aceaşi mantie. Deasupra lui câţiva oameni sunt prinşi într-o plasă. Un pic mai jos o căruţă plină cu cranii calcă fără milă oamenii. Scheletele de pe cal sună din clopoţel – simbol al morţii(şi noi spunem ” ţi-a sunat ceasul”). În colţul din stânga jos un rege aproape mort este susţinut de un schelete care îi arată clepsidra. Celălalt schelete îşi pune în batjocură o coroană în cap – “Moarte este regina acum” pare a ne spune Bruegel. Un pic mai în dreapta un câine scheletic pare că vrea să mănânce un copil chiar din braţele mamei sale! Mai în dreapta un shelete îi taie gătul unui om. Priviţi scena din apropiere unde un cavaler pare că a oprit sabia scheletului. Celălat schelete, din spate, e deja pregătit cu coasa să-l reteze pe curajos. Alţi cavaleri sunt deja la pământ. Omul pare cu adevărat neputincios. E doar o chestiune de minute până când moartea îi va termina pe toţi. O altă scenă impresionantă este cea din colţul din drepata jos unde un bărbat cântă la lăută si o femeie îl ascutlă. Cei doi incearcă să facă abstracţie de nenorocirea care-i înconjoară (la fel cum au încercat şi acei lăutari în Titanic) însă un schelete exact în spatele lor îsi bate joc de ei cântând şi el la o vioară. Îi bruiază, nu-i lasă să-şi trăiească ultimele clipe din viaţă în linişte. Deasupra două femei care probabil că au fost sculate de la masă sunt îngrozite de noul meniu, un cap de schelete. Mai mult, felul cum acel schelete a prins-o pe femeia în verde te duce cu gândul la un viol. Am văzut cavaleri, regi, doamne bogate dar şi simpli ţărani. Sunt portretizate toate categoriile sociale. Moartea nu face discriminări. În colţul din drepata sus observăm mai mulţi oameni spânzuraţi şi alţi oameni care urmează la rând. Cei care atârnă într-un mod ciudat, ca în vârf de băţ, au fost de fapt chinuiţi pe roată şi acum, în viaţă fiind, sunt lăsaţi la discreţia păsărilor sălbatice(o metodă răspândită de tortură în evul mediu). Chiar în centrul imaginii, lângă acea casă în flăcări, parcă îl vedem pe însuşi diavolul. Nu mai contează însă. Peter Bruegel cel Bătrân ne-a speriat destul. Şi gândiţi-vă ce impact a avut pictura pe oamenii din secolul 16 cărora li se povesteau toată ziua scene asemănătoare. Acesta este o reprezentare impresionantă a morţii dar totodată un portret relevant pentru teroarea în care trăiau oamenii din Evul Mediu. Torturi, morţi, smoală şi sânge – asta se vedea în mod regulat în acele timpuri. Poate că dacă am fi trăit atunci n-am mai fi apreciat atât de mult imaginaţia lui Bruegel ci mai degrabă minunata ilustrare a diferitelor tipuri de moarte şi de tortură din acea vreme. Din fericire însă trăim în secolul 21 şi orice sentimente am avea în timp ce vedem acest tablou, dispar repede. La final nu rămâne decât admiraţia pentru Peter Bruegel cel Bătrân.

Acest tablou de 117 cm pe 163 ilustrează peste o sută de proverbe olandeze cu ajutorul a peste 70 de personaje. S-a numit initial “Prostia omenească” – se şi observă de altfel că toţi oamenii au o privire tâmpă, uşor stupidă, sau “Mantia albastră” după mantia purtată de bărbatul din centru (se spune că a pune mantia albastră pe soţul tău înseamnă că-l înşeli). Astăzi tabloul este cunoscut ca “Proverbe olandeze” şi reprezintă efectiv o încântare studierea fiecărui centimetru pătrat. Absolut toţi oamenii, toate animalele şi toate obiectele reprezintă câte un proverb şi uneori chiar mai multe. O să incerc să vi le arăt pe câteva mai amuzant(am decupat la fiecare scena proverbului respectiv din tablou) şi eventual cu echivalent în limba română. Cei care vor să descopere aproape toate proverbele, wikipedia vă stă la dispoziţie în limba engleză. Aşadar pregăţiţi-vă să intraţi în lumea înţeleciunii populare, a ironiilor şi a umorului de acum mai bine de 400 de ani. Pentru că am uitat să vă spun, tabloul a fost pictat în 1559. Ne credem azi ironici, plini de umor? Staţi să vedeţi cum erau ţăranii din secolul 16:

- În colţul din stânga jos o femeie pare că sugrumă un bărbat. De fapt Bruegel ilustrează zicala “Să fii capabil să-l legi până şi pe diavol de pernă” adică să te abţii de la toate plăcerile trupeşti, abstinenţa fiind cea mai mare virtute.
- Mai sus un om stă pe jos în întuneric, având alături un scaun. O veche zicală olandeză spune “Să nu stai în cenuşă între două scaune” adică să nu fi indecis.
- Mai sus pe aceaşi verticală observăm un glob pământesc care atârnă cu şnurul în jos. În sfârşit un proverb familiar nouă, “S-a întors lumea cu susu-n jos”
- Deasupra globului un om îmbrăcat în clovn pare că joacă cărţi stând cu fundul afară pe geam. Sunt aici cel puţin două zicale: “A “face ceva” pe lume” – respectiv clovnul pe globul pământesc şi “Norocul prostului” – clovnul câştigă la cărţi iar clovnul este un simbol pentru omul prost(în engleză de exemplu foul = clovn= prost). De asemenea cărţile care cad pe faţă semnifică zicala “Zarurile au fost aruncate”. Şi ca să vă conving că la Bruegel chiar se studiază fiecare centimetru pătrat de pictură, vă mai spun că cei doi oameni care abia se văd pe fereastră simbolizează înca 2 zicale: “A duce pe cineva de nas” şi “a te uita prin degetul altcuiva” adică a fi indulgent.
- Tipul din stânga în armură îi pune nişte clopoţei pisicii. “A pune clopoţei pisicii” – adică a fi indiscret. El însuşi arată foarte ciudat asta pentru că semnifică zicala: “Înarmat până-n dinţi”
- Sub el 2 oameni au fiecare în braţe o oaie şi un porc. Primul îşi tunde oaie în timp ce al doilea n-ar trebuie să încerce să “tundă porcul” după cum e zicala. Mielul legat de jos simbolizează o altă zicală olandeză, “răbdător ca un miel”
- Un proverb olandez foarte amuzant este ilustrat de tipul care ţine steagul pe geam. Observaţi că este bandajat ciudat în jurul urechii semnificând omul care “are o durere de măsea la ureche” adică care invocă nejustificat boala pentru a nu face diferite lucruri.
- Omului de sus care aleargă nişte porci în lanul de porumb îi iese ceva ciudat pe la spate. El ilustrează proverbul “Cine mănâncă foc, se cacă scântei”, o formă mult mai plastică si amuzantă al proverbului nostru “Cine seamănă vânt, culege furtună”.
- Tot în partea de sus a tabloului, cineva se uită pe o mică ferestruică la o barză. “A te uita după berze” înseamnă a pierde timpul.
- În colţul din drepata sus un om în baston se uită la doi urşi care dansează. “A vedea urşi dansând” înseamnă a-ţi fi foarte foame.
- Aţi auzit de zicala “Peştele mare îl mănâncă pe cel mic”. Uitaţi-vă în centrul tabloului şi veţi vedea chiar asta.
- Mai jos doi câini se bat pe acelaşi os şi într-adevăr proverbul “Rareori se înţeleg doi câini pe acelaşi os” e corect.
- O altă zicală amuzantă, echivalentul lui “A da orzul pe găşte” este “A da trandafiri la porci”, ilustrată de acest bărbat.
- “Nu mai poţi să aduni ciorba după ce ai vărsat-o” pare să înţeleagă şi acest om în timp ce bărbatul din dreapta lui “nu poate să ajungă de la o farfurie la alta”, proverb pentru dificultatea de a trăi într-un buget fix.
- Un pic deasupra vedem un ou care are picioare. “Ai luat oul de găină şi l-ai lăsat pe cel de gâscă să fugă” spune un alt proverb olandez semificând o alegere proastă.
Mai sunt muuulte proverbe. Ce ziceti de exemplu de “A face amândoi prin aceaşi gaură” adică a fi de acord cu ceva. Nici chiar wikipedia care dă peste o sută dintre ele n-are explicaţie la toate imaginile (de ex.omul care stă în întuneric din colţul din dreapta jos sau cel care pare să cânte în turnuleţul din parte de sus a tabloului – să fi semnificând izolarea în turnul de fildeş?). Poţi sta ore întregi în faţa acestui tablou, descoperind proverbe, simboluri. O să zâmbeşti cu siguranţă de mai multe ori sau poate o să şi râzi cum am făcut-o eu. Ce mai e de admirat este structura tabloului pe care a gândit-o Bruegel. Compoziţia e foarte complicată, cu zeci de personaje şi zeci de scene. Totuşi la o privire de anasmblu tabolul nu pare aglomerat, nu pare confuz. Castelul, casa, apa, toate sunt dispuse într-un mod firesc. La fel şi oamenii care nu se suprapun, nu aglomerează excesiv o parte şi nu se incomodează. În final nu pot să nu mă gândesc cum ar arăta un asemenea tablou făcut după proverbele româneşti. “E oaie cu şoric”, “Minciuna are picioare scurte”, “Şi cioara îşi laudă puii”, “Cine sapă groapa altuia…”, “Buturuga mică…”, etc, etc. Avem proverbe foarte tari însă din păcate nu avem, n-am avut şi cu siguranţa nu vom avea un Peter Bruegel. Numai olandezii se pot mândri cu el. Nouă celorlalţi nu ne rămâne decât să-l admirăm.