LA 12 NOIEMBRIE 1961, LA ONESTI, S-A NASCUT NADIA COMANECI,REGINA GIMNASTICII .

LA MULTI ANI /HAPPY BIRTHDAY !

MARIN MIHAI-”HAI, ROMANIA !”-BLOGUL ROMANILOR DE PRETUTINDENI(http://mihaimarin.wordpress.com)

PRELUAT DE  MH  MeeHIVE. http:// www.feedup.com /interests/search/cea( http://209.85.229.132/search?q=cache:Zb7mgaA2q0cJ:www.feedup.com/interests/search/cea+mihaimarin.wordpress.com&cd=11&hl=es&ct=clnk&gl=es )

03 novembre 2009

bibliofili fancazzisti sedicenti geni spesso azzeccagarbugli pretendono il diritto al mantenimento,

dall’altra parte sfanculano tornitori orgogliosamente ignoranti d’ogni congiuntivo nonché evasori;

noi normodotati di grammatica e di lavoro e di tasse speriamo arrivi presto la fine del mondo.

Acusi vreo luna si ceva, mai exact cam pe la inceputul scolii, coptul strugurilor, si culesul porubului (in unele zone) ma prinse un dor de plimbare pe carari serpuite. Cum primisem nu de mult o invitatie la munte, din partea iubitei (ups) n-aveam s-o refuz nici in ruptul capului, calator pe soselele patriei fiind. Destinatia stabilita deja, Sinaia… judetul Prahova. Celebra statiune montana, sediul sfarsiturilor de saptamana a “capitalistilor”.

Itinerariul, deja stiut… (ma dau mare cu o harta infipta in compartimentul de deasupra a gentii de rezervor) Bacau-Onesti-Tg. Secuiesc-Brasov-Sinaia. 300 km. Un fleac. I-am ciuruit in 4 ore si jumatate aproape. Viteza maxima admisa, si peste in unele locuri.

Bai, si scap de la munca pe la un 13 si jumatate trecute fix, ma duc la cantina studenteasca pe unde stiam ca mancarea e buna (nu ca la cea militara din Focsani, dl. Popa stie), dar cu care am fost obisnuit in facultate. Servesc in graba un felul doi, ma hidratez adecvat, ajung acasa imi fac bagajele si la drum.

Pana la Onesti, trec pe Magura din Bacau; un traseu frumos si sinuos prin padurile din apropierea orasului, loc de gratare si mici pentru bacauani. Cald, soare, vreme buna de plimbare. Bine-nteles ca in Onesti ma incurc prima data, desi am trecut de zeci de ori pe acolo. Bine totusi ca nu am mai luat-o pe interzis ca alta data. Oricum cu Honda poti merge si pe trotuar, pietonii nu se supara! Asteptam cu nerabdare oituzul, pasul ce face legatura intre Moldova si Transilvania. Unul din ele! Frumos ca de obicei, drumul bun, peisaje unice, gaz in motor. Am ajuns rapid sus. Fac un scurt popas, check point… sincronizez ceasurile. Curios, ma asteptam sa fie mai frig acolo. Acum vreo 2 ani, trasesem un frig veritabil pe data de 1 septembrie. Mhmm, timpul improbabil, ca de obicei.

Trec fulger prin Tg. Secuiesc, cu promisiunea in gand de a trece pe la un fost coleg de facultate. Brasovul, il apropii rapid, nu inainte de a servi un kurtos kolacs, pe la unguri. Aveam planuri mari cu el. Mie personal neplacandu-mi in mod expres. In Brasov, incerc din rasputeri sa urmez indicatoarele. Bine-nteles ca nu reusesc in totalitate, si cer niste indicatii de la un sofer din trafic la o intersectie. In sfarsit, ma vad iesit pe DN1. Opresc pentru un popas scurt, de hidratare si ungere a lantului nou nout, montat in urma cu o saptamana, cu ajutorul lui Gregorian.

In timpul popasului, in parcarea de pe marginea soselei, o masina de jandarmerie opreste pe unu cu o dubita, ca nu a aprins farurile. Zeci de masini trec apoi cu aceeasi problema, insa militianul (n-am inteles de ce umbla in masina jandarmeriei) nu vede, si tot il pune pe ala de ii arata toate actele, etc. Cum legile lui Murphy se aplica, masina nu era a astuia, incep telefoane: bah unde ai pus actele, vrajeli, in fine, ii da verde politaiul. Eu ma minunez, de prostia unora, si a altora. In fine…

Incalec si la drum, ca nu mai e mult. Vreo 40 km, din Brasov pana in Sinaia. Zona, deosebit de frumoasa, imi fura imaginea; o las mai moale ca de obicei pe ultimii metri, pentru ca important e sa ajungi la destinatie. Aerul tare de munte ma patrunde pana in rarunchi, imi da chiar fiori reci. Se lasa seara de acum. Dupa ce trec de Predeal, vremea de munte isi intra in drepturi. Se innourasera de-a binelea. Cand am ajuns in Sinaia, deja plouase si inca mai picura de sus. Ploaie rece de toamna, pe care aveam sa o infrunt cu toata fiinta mea mai pe la mijlocul anotimpului bogat roditor.

Ajuns la destinatie, caut acum adresa exacta. Dupa vre-un sfert de ora eram deja inconjurat de brate calduroase si pupici fierbinti. O cana de ceai, o masa fierbinte si o noapte… pe masura.

End of part 1…

Va anunt ca pe 4 noiembrie ora 12 se deschide Kauflandu` din Onesti . Este plasat chiar pe strada Colegiului National Dimitrie Cantemir , adica unde invata bloggerul din mine . Nu stiu exact ,dar cred ca am romana la ora aceea si presimt ca imi vine rau si trebuie sa merg la cabinet . Daca imi da si mie un stegulet sau o sacosa sunt multumit . Glumeam !! Sunt curios cum va incepe festivitatea deoarece nu am fost niciodata la inaugurari de acest tip . Sper sa fac foarte multe poze . De afara am observat ca au si “Grill” . Pare interesant .

Acum sa trecem la oile noastre…. am inceput cu bine scoala la capitolul note,

dar azi la fizica am dat o lucrare si nu iau mai mult de 6-7-8 . Nu am invatat ca nu se da din capitolul respectiv la BAC .

Sper sa treaca anul acesta cat mai repede … ca la anu castig la loto .

Presedintele Romaniei joaca o alta carte la campania din acest an, fata de cea din 2004, atunci cand spunea ca social-democratii au avut de castigat de pe urma rafinariei Rafo.

Daca inainte de alegerile prezidentiale din 2004, emitea celebra eticheta Jafo Onesti, cu mai putin de doua luni inainte de o noua runda electorala, Rafo primeste de la Traian Basescu un cadou. Este vorba de angajamentul guvernului condus de Emil Boc de a oferi rafinariei bacauane garantii de stat in valoare de 330 de milioane de euro, o suma apropiata de cea pe care au primit-o americanii de la Ford, de 400 de milioane de euro.

Creditul pe care Rafo il va putea lua cu garantia statului va ajuta rafinaria sa isi realizeze planul de investitii, care ia in calcul crearea unui nou lant petrochimic Rafo – Oltchim – Arpechim, potrivit premierului.

Continuare…………….

Familia marelui inginer Anghel Saligny, este de origine franceză, fiind o ramură a vestitei familii Chatillon-Coligny, a cărei primă atestare documentară este din anul 944. Prevăzând cosecinţele tragice ale revocării edictului de la Nantes în memorie cu amintirea amiralului Coligny – prima victimă a nopţii Sfântului Bartolomeu – şi neputând rezista dragonelor lui Ludovic al XIV-lea şi Louvois, familia părăseşte Franţa în anul 1686 şi se refugiază în Olanda sub ocrotirea rudei lui Wilhelm de Orania. După sprijinirea debarcării acestuia la Thorbay în Anglia, în 1688, un membru al familiei vine în ducatul Wurtemberg.

Un urmaş al acestora, Alfred Rudolf de Saligny, împreună cu fratele său Constantin de Saligny, ajung în Prusia, unde ascultă cu încântare povestirile lui Kogălniceanu, despre frumuseţile Moldovei. Astfel încât, atunci când Ioan Ghica îi oferă să vină în Moldova pentru a fi profesorul de franceză al copiilor săi, Alfred de Saligny acceptă cu plăcere.

La puţină vreme după venirea în Moldova, Alfred se însoară cu o poloneză, din familia Esarsky, din această căsătorie născându-se la Şerbăneşti cei doi băieţi: Alfons, în 1853, Anghel, în 14 mai 1854, şi o fată, Sofia. Fratele mai mare Alfons Oscar I. Saligny (1853 – 1903), devine un chimist cunoscut, membru corespondent al Academiei Române iar Anghel va devenii unu dintre cele mai mari nume ale istoriei Româneşti. (1)

Anghel Saligny urmează clase de şcoală la pensionul de copii din Focşani, înfiinţat de chiar de tatăl său, Alfred Saligny, urmând apoi studiile secundare, la gimnaziul din Focşani şi, ulterior, liceul în Germania, la Potsdam. Fiind iniţial atras de astronomie, a frecventat cursurile Universităţii din Berlin, avându-l ca profesor şi pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz (1821 – 1894). În perioada 1870 – 1874, a urmat studiile inginereşti, la Şcoala Tehnică Superioară din Charlottenburg, unde erau profesori iluştrii ingineri Schwedler şi Franzius. A lucrat, sub conducerea profesorului G. Mehrtens, la construcţia căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder şi, sub conducerea lui Gh. Duca (în perioada 1877 – 1879), la construcţia căii ferate Ploieşti-Predeal. Nu se conuaşte data exactă când Saligny a terminat Şcoala Tehnică, întrucât diploma sa nu a mai fost găsită după ce în 1916 a fost trimisă împreună cu tezaurul românesc la Moscova.

În urma lucrărilor la care a participat în timpul studiilor, lui Saligny i se oferă să rămână profesor la Politehnica din Dresda. Dar în scrisoarea de mulţumire, Anghel Saligny arată că nu poate accepta acest post întrucât, după cum spune chiar el: “deşi familia mea s-a născut din apele Loirei şi pe urmă a pribegit prin lume, noi am fost întotdeauna loiali, aşa că dacă o ţară ne-a dat azil şi ne-a recunoscut drept fiii ei, noi n-o putem trăda”.

Întors în ţară în anul 1875, Saligny intră ca inginer în administraţia de stat. Apoi, la 1 Ianuarie 1876 în serviciul de poduri şi şosele, în ajunul marelui eveniment al cuceririi independenţei. În acest timp trasează aleile de pe şoseaua Kiseleff, iar începând cu 13 Iunie este ataşat la serviciul control al liniei ferate Ploieşti-Predeal unde se ocupă de terminarea lucrărilor pe această linie – podurile executate sub controlul său însumând peste 1150 m.

De toate marile lurcrări publice începând cu 1877 este legat mai apoi numele lui Anghel Saligny. Foarte bine pregătit profesional pentru construcţia de poduri şi lucrări hidrauluice, activ, documentat în probleme tehnice, inginerul Saligny a fost tehnicianul care corespundea cerinţelor acelei perioade.

Ar fi greu să trecem în revistă toate căile ferate proiectate şi construite sub directa lui conducere, astfel încât ne vom limita numai la câteva: liniile Bârlad-Vaslui şi Adjud-Tg. Ocna, podurile peste Trotuş de la Urecheşti şi Oneşti, podul dublu de şosea şi cale ferată de la Cosmeşti peste Siret, găseşte de asemenea soluţia tunelului de fontă de la Mostiştea, pe linia Bucureşti-Feteşti, iar pe liniile Crasna-Huşi şi Leorda-Dorohoi înlocuieşte viaductele costisitoare cu podeţe, deviind apele pe curbele de nivel.

Dar Saligny nu se limitează numai la poduri şi căi ferate. În octombrie 1884 când primeşte sarcina de a proiecta şi construi docurile şi antrepozitele din porturilel Brăila şi Galaţi se documentează asupra marilor porturi Anvers, Rotterdam, Marsilia şi Londra, alegând soluţii noi care au stârnit admiraţia specialiştilor din lumea întreagă când au fost prezentate de către Saligny la Londra. Astfel, pentru cheiuri unde apa era de 30 m adâncime şi pământul era foarte slab, el preconizează fundaţii pe straturi de fascine şi piloţi, iar pentru silozuri crează bazine în legătură cu Dunărea, celulele silozuriloe construidu-se, pentru prima dată, din beton armat. La realizarea silozurilor, Saligny a aplicat o invenţie folosită de-abia în ultimii 35-40 de ani, punând la construcţia celulelor plăci prefabricate, legate de stâlpi turnaţi pe loc, cu armăturile sudate.

În 1888, printr-un memoriu înaintat ministrului lucrărilor publice propune crearea unei marine comerciale, propunere în urma căreia este trimis în străinătate pentru a studia problema navigaţiei fluviale şi maritime. Pe baza studiului întocmit de Saligny în 1888 este votată Legea pentru înfiinţarea marinei comerciale române, iar în 1890 se înfiinţează serviciul de Navigaţie Fluvială Română.

După alipirea Dobrogei apare nevoia existenţei unei legături permanente cu Marea Neagră. În aceste condiţii se organizează două concursuri pentru construirea unui pod peste Dunăre, în anii 1882 şi 1885. Comisia de concurs refuză ofertele prezentate, astfel că în anul 1887 i se încredinţează lui Saligny studiul şi proiectarea liniei ferate Feteşti-Cernavodă şi a podului peste Dunăre, iar în 16 Martie 1889, în urma interpelării guvernului de către Mihail Kogălniceanu, la cererea acestuia, lui Saligny i se încredinţează şi executarea lucrărilor. Lucrările încep în 1890 şi sunt finalizate cu brio de către Anghel Saligny după numai 5 ani.

La 13 August 1899 lui Saligny i se încredinţează şi coducerea lucrărilor din Portul Constanţa. Saligny dezvoltă suprafaţa bazinului, lungimea digurilor şi întinderea platformelor, crează un bazin special pentru exportul petrolului, proiectează patru magazii cu silozuri pentru cereale, prevede o gară maritimă, farul din port şi cel de la Tuzla, plus instalaţii pentru repararea navelor.

În acelaşi timp Anghel Saligny deţine conducerea mai multor comisii, servicii şi inspectorate precum: Serviciul Maritim Român, Navigaţia Fluvială Română, Inspectoratul general al Porturilor şi Docurilor etc.

La 23 decembrie 1910, după o activitate de 35 de ani, Saligny se retrage din serviciul Ministerului Lucrărilor Publice. El consideră că a lăsat urmaşi demni de a-i întreţine şi continua opera, pe inginerii care i-au fost colaboratori şi pe care i-a îndrumat: “eu m-am retras din cadrele ordinare ale corpului tehnic, peste câţiva ani voi părăsi cu totul serviciul statului, dar retragerea mea nu se va simţi, fiindcă rămân conducători de frunte şi fiecare în parte mă poate înlocui cu succes.”

Însă activitatea lui Anghel Saligny nu s-a încheiat. În anii următori studiază şi face proiecte pentru îndiguirea marilor ostroave dintre Borcea şi Dunăre, studiază problema alimentării cu apă a Capitalei, iluminatul cu gaz şi electricitate, proiectează o mare gară de călători în Bucureşti şi participă la construcţia primelor linii de tramvai.

Dar inginerul Anghel Saligny are şi o importantă activitate academică şi didactică. Predă la catedra de poduri a Şcolii de Poduri şi Şosele între 1884 şi 1914 iar Ionel Brătianu, unul dintre discipolii săi, spunea: “Saligny are tactul fără greş în toate acţiunile şi avea darul dumnezeiesc de cunoaştere a oamenilor.” De asemenea tot el este cel care propune înfiinţarea Şcoliilor Politehnice.

O altă latură a activităţii lui Anghel Saligny, în special atunci când nu mai ocupa funcţii publice, este aceea de consilier în diferite comitete şi consilii, dând sfaturi de ordin tehnic, industrial, economic şi chiar financiar, făcând parte din consiliul de administraţie al Băncii de Scont şi, în perioada 1913-1925, fiind cenzor al Băncii Naţionale.

Deşi nu a făcut politică, a fost toată viaţa un apropiat şi susţinător al partidului liberal, fiind ministru în guvernele Coandă şi Ion I.C. Brătianu şi preşedinte al comisiei de organizare a încoronării din 1922.

Ca o încununare a activităţii, Saligny este ales la 13 aprilie 1892 membru corespondent al Academiei Române, iar la 7 aprilie 1897 devine membru activ, în trei sesiuni consecutive: 1907-1910, fiind preşedinte al înaltului for academic.

Mare inginer Anghel Saligny se stinge din viaţă la 17 Iunie 1925 lăsând românilor una dintre cele mai bogate moşteniri seculare. Îşi doarme somnul de veci în cimitirul Sfânta Vineri din Bucureşti.

(1) Anghel Saligny – un creator al României Moderne, Ing. Paul Iliescu-Saligny apud. LĂPUŞAN, Aurelia; LĂPUŞAN,  Ştefan; BIRDA, Tiberiu, Cernavodă 1995,  Editura Mondograf – Constanţa, 1995;

G.H.

Vrancea county, Romania

bogdan rupe pe dj premier, punch-uri ca-n k1

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Bacau

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Bacau

Invecinat cu judetele Covasna si Harghita la vest, Vaslui la est, Neamt la nord si Vrancea la sud, judetul Bacau ocupa o suprafata de 6.620 de km² (2,8% din teritoriul Romaniei). Relieful prezinta o distributie egala a muntilor, dealurilor, platourilor si campiilor, scazand in altitudine de la 1.664 m in vest (Muntii Tarcaului) la 100 m in est (Valea Siretului). Reteaua hidrografica a judetului este reprezentata de apele din bazinul mijlociu al Siretului si de lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale raurilor Bistrita, Tazlau, Uz si Siret.

Agas, comuna, N 46.49402 E 26.21183

Cunoastere:

Cabana „Sulta”

Manastirea „Diaconesti”

Manastirea „Cotumba”

Sport:

Trasee turistice in Muntii Ciucului si Muntii Trotus

Asau, comuna, N 46.44543 E 26.40324

Cunoastere:

Moara „Mazilas”
Manastirea „Paltinis”

Biserica „Asau” (1892-1899)
Biserica „Apa Asau”

Natura:

Lacul „Sambeteanu”
Rezervatia de pin rosu

Sport:

Fond de vanatoare si de pescuit pe valea Asaului si Ciobanusului

Traseu turistic: Asau-Apa Asau-Ardeluta cu posibilitatea iesirii la Bicaz (jud. Neamt)
Traseu turistic: Asau-Ciobanus-Offa cu iesire la Sanmartin-Tusnad (jud. Harghita)

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Bacau, Municipiu, N 46.56783 E 26.90758

Cunoastere:

Ateneul „Mihail Jora”

Observatorul astronomic “Victor Anestin”

Complexul Muzeal de stiintele Naturii “Ion Borcea”

Complexul Muzeal “Iulian Antonescu”

Casa memoriala „George Bacovia”

Casa memoriala „George Apostu”

Casa memoriala „Vasile Alecsandri”

Casa memorialǎ „Nicu Enea”

Statuia lui Stefan cel Mare

Statuia lui George Bacovia (sculptor Constantin Popovici)

Biblioteca Judeteana „Costache Sturdza” Bacau

Biserica domneasca Precista (sec XVl)
Catedrala Romano-Catolica (sec. XV)
Biserica „Sf. Ioan” (cu pictura bizantina)
Ruinele curtii Domnesti

Teatrul George Bacovia

Teatrul de vara

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Sport:

Panou de escalada

Trasee spre Muntii Tarcau

Distractie:

Festivalul Obiceiurilor de Iarna (festival folcloric de Craciun)

Natura:

Parcul dendrologic „Hemeiusi” (la nord de Bacau)

Parcul Trandafirilor

Parcul Cancicov

Berzunti, comuna, N 46.40126 E 26.64326

Cunoastere:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitoria lui Bogdan Lapusneanu (1560 – 1572)

Manastirea „Sfantul Sava Buda”

Sport:

Traseu turistic in Muntii Runcu Mare

Borzesti, sat, N 46.24125 E 26.81969

Localitatea in care s-a nascut Stefan cel Mare.

Cunoastere:

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, stil moldovenesc, restaurata in 1994 (1493-1494)

Muzeul de Cultura si Arta Religioasa

Buhusi, oras, N 46.71550 E 26.70382

Cunoastere:

Conacul familiei Buhus, stil neoclasic (sec XVIII)

Hanul din Gura Orbicului (sec XVIII)

Muzeul Tesutului si Postavaritului

Manastirea „Ciolpani”, adaposteste Moastele Sfantului mucenic Emilian de la Durostorum (sec XII)

Manastirea „Runcu” (1787)

Parcul zoologic

Comanesti, oras, N 46.42422 E 26.45023

Cunoastere:

Palatul Ghica, construit de Dimitrie N. Ghica, stil baroc (sec XIX)

Gara din Comanesti (1890)

Muzeul de Etnografie si Arta Contemporana gazduit de Palatul Ghica.

Biserica „Sfantul Spiridon”, ctitorie a familiei Ghika (1812)

Biserica din lemn „Sf. Neculai” (1751)

Biserica „Sf. Spiridon”, construita de Caminarul Spiridon (1810-1815)

Biserica „Sf. Apostoli Petru si Pavel” (1802)

Natura:

Parcul „Ghica”

Parcul „Zavoi”

Valea Supanului

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Sport:

Trasee turistice in Muntii Ciucului si Muntii Tarcaului

Distractie:

Ziua recoltei, sarbatoare campeneasca (octombrie)

Festivalul de colinde (21-22 decembrie)
Festivalul de datini stramosesti (31 decembrie)

Darmanesti, oras, N 46.36683 E 26.48100

Cunoastere:
Barajul si lacul de acumulare Poiana Uzului

Castelul familiei Stirbei

Mic muzeu etnografic in curtea bisericii „Sf. Apostoli Petru si Pavel”

Distractie:

Ursul de la Darmanesti, sarbatoare traditionala (31 decembrie)

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Natura:

Lacul natural Balatau, in Muntii Ciuc, masivul Muntilor Nemira

Sport:

Trasee turistice in Muntii Nemira

Dofteana, comuna, N 46.31836 E 26.52048

Cunoastere:

Parcul Dendrologic „Dofteana”

Sport:

Trasee turistice in Muntii Nemira

Ghimes-Faget, comuna, N 46.58423 E 26.05768

Cunoastere:
Biserica romano-catolica „Kontomac”

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Sport:

Trasee turistice in Muntii Ciucului si Muntii Trotus

Distractie:

Festivalul Placintelor (sfarsitul lunii septembrie)

Hemeiusi, sat, N 46.62250 E 26.85110

Cunoastere:

Parcul dendrologic „Hemeiusi”

Manastirea Casin, comuna, N 46.15022 E 26.68441

Cunoastere:

Complexul Palatului Domnesc, construit de Stefan Gheorghe (sec XVII)

Manastirea „Casin”, ridicata de voievodul Stefan Gheorghe (1655)

Margineni, comuna, N 46.58329 E 26.85539

Cunoastere:

Biserica monument istoric “Ovidenia” Luncani
Cetatea “Cetatuia Trebes”

Natura:

Lacul sarat Luncani

Moinesti, municipiu, N 46.47747 E 26.49473

Natura:

Valea Tazlaului
Parcul Pini
Parcul Bai

Odihna:

Izvoare ape minerale
Oportunitati de agroturism / turism rural

Sport:

Traseu turistic in Muntii Tarcau

Oituz, comuna, N 46.20716 E 26.60777

Odihna:

Oportunitati de agroturism / turism rural

Onesti, municipiu, N 46.24813 E 26.76716

Cunoastere:

Muzeul Municipal de Istorie

Biserica lui Stefan cel Mare (Borzesti)
Monumentul lui Mihai Eminescu

Natura:

Rezervatia naturala „Dealul Perchiu”
Parcul municipal Onesti

Racova, comuna, N 46.70668 E 26.74656

Cunoastere:

Expozitia muzeala de stiinte ale naturii „Ion Borcea”

Padurea seculara „Runc”

Slanic Moldova, oras, N 46.22320 E 26.48169

Statiune balneo-terapeutica renumita pentru pentru izvoarele puternic mineralizate, folosite in tratamentul multor tipuri de boli.

Odihna:

Tratamente cu izvoare minerale.

Oportunitati de agroturism / turism rural

Cunoastere:

Izvoarele minerale

Parcul „Slanic Moldova”

Manastirea „Stefan cel Mare si Sfant”

Sport:

Trasee turistice in Muntii Nemira

Targu Ocna, oras, N 46.27958 E 26.60631

Statiune de tratament balnear.

Odihna:

Salina „Targu Ocna”, ideala pentru tratamentul afectiunilor astmatice

Izvoare cu ape minerale folosite pentru tratarea unor afectiuni reumatismale

Cunoastere:

Salina Targu Ocna

Cetatea antica „Utidava” (cultura Cucuteni)

Monumentul Eroilor de pe Dealul Magura

Manastirea “Magura Ocnei”, refacuta in anii 1750, 1803 si 1990 (1665)

Biserica „Raducanu” (1662)

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, ctitorita in anul 1694 si refacuta in 1763

Biserica „Sfintii Imparati Constantin si Elena” (1761)

Desi are doar 17 ani se poate lauda cu faptul ca nu mai este fata mare. Norocosul este nimeni altul decat Vitali, renumit pentru modul de a le ademeni pe fetele dragute din Onesti. Unul dintre gandurile cele mai arzatoare ale Elenei este legat de faptul ca nu prea mai are cum sa-i refuze prietenii lui Vitali, un bun exemplu fiind Florus.

Misiunea crestina CCN din Irlanda, impreuna cu bisericile evanghelice din Onesti organizeaza Sambata, 20 Iunie si Duminica, 21 Iunie Conferinta cu tema “ALEGE-TI DESTINUL.”

Cel care va aduce mesajul biblic din partea lui Dumnezeu va fi Dr. Cecil Stewart, un cunoscut evanghelist si invatator biblic. Dr Cecil Stewart impreuna cu sotia sa, Evelyn, doresc sa-i conduca pe oameni intr-o relatie personala cu Domnul Isus si sa aduca vindecare unei lumi ranite. Atat Dr Stewart cat si sotia lui au dovada puterii si dragostei lui Dumnezeu in viata lor, prin vindecare de cancer, tuberculoza si depresie.

Cei care-L vor lauda pe Dumnezeu prin cantare vor fi: Alin Timofte, Cristocentric, Mesagerii Harului, Marinel Preda, Alt Mod si Rugul Aprins.

Intalnirile vor avea loc dupa cum urmeaza:
20 Iunie, ora 19:00 – stadion CAROM (langa Spitalul Municipal)
21 Iunie, ora 10:00 – stadion CAROM
              ora 18:00 – stadion CAROM

Va asteptam la Onesti, pe 20 si 21 Iunie!