Iata cum raspund activistii anti-organisme modificate genetic la intrebarea de ce exista astfel de tehnici. Mi se pare geniala faza cu proprietatile de marketing injectate in rosii, pastai si mai ales castraveti.

Caracteristicile urmarite prin aceste transformari artificiale sunt rezistenta la anumite boli si daunatori, tolerante la erbicide si inserarea unor proprietati de marketing.

Titlul putea să fie formulat, mai extins dacă nu mai lămuritor,  ca “Avertismentul lui Pitagora despre OMG-uri”. Dacă numele vă sună cunoscut, confirmăm. Ei da, este vorba chiar despre autorul cunoscutei teoreme din geometrie. Dar Pitagora a fost interesat şi de filosofarea practică asupra naturii. Sigur, pe vremea domniei sale nu existau organismele modificate genetic de acum. Dar a trăit şi el într -o lume dinamică (vezi opiniile lui Fernand Braudel despre lumea mediteraneană), în care exista interesul creşterii productivităţii agricole. Prin cultivarea unor varietăţi de plante agricole mai roditoare  (numite în terminologia de acum varietale sau cultivare) şi care apăreau prin mutaţii spontane, iar nu prin inginerie genetică, cum se procedează curent pentru a fi create OMG-urile.

Unele dintre noile plante roditoare născute prin mutaţii spontane nu erau suportate de anumite grupuri de oameni. Pitagora însuşi, bietul, făcea parte dintr -o asemenea familie, dintr -o asemenea categorie umană defavorizată. El, matematicianul Pitagora, nu suporta un cultivar  nou, de mare productivitate, dintr -o plantă leguminoasă numită bob. Şi a  lansat avertismentele sale către viitorime. În termeni moderni, vom spune că varietalul sau cultivarul acela nu se integra într -un etos local, cel puţin . Termenul internaţional, consacrat acum, pentru etos al produselor agroalimentare, este acela de terroir. Termenul  provine din Franţa. O ţară unde tradiţional se veghează foarte atent asupra  relaţiei de armonie  care trebuie să existe între terroir şi varietal. Din cauza aceasta în Franţa ecologiştii intervin pentru a cosi imediat culturile din plante modificate genetic, chiar dacă riscă pedepse legale foarte severe pentru acele fapte.

Titus Filipas

Este vorba chiar despre el, autorul cunoscutei teoreme din geometrie. Dar Pitagora a fost interesat şi de filosofare practică asupra naturii. Sigur, pe vremea domniei sale nu existau organismele modificate genetic de acum. Dar a trăit şi el într -o lume dinamică (vezi opiniile lui Fernand Braudel despre lumea mediteraneană), în care exista interesul creşterii productivităţii agricole. Prin cultivarea unor varietăţi de plante agricole mai roditoare  (numite în terminologia de acum varietale sau cultivare) şi care apăreau prin mutaţii spontane, iar nu prin inginerie genetică, cum se procedează curent pentru a fi create OMG-urile.

Dar unele dintre noile plante roditoare născute prin mutaţii spontane nu erau suportate de anumite grupuri de oameni. Pitagora însuşi, bietul, făcea parte dintr -o asemenea familie, dintr -o asemenea categorie umană defavorizată. El, matematicianul Pitagora, nu suporta un cultivar  nou, de mare productivitate, dintr -o plantă leguminoasă numită bob. Şi a  lansat avertismentele sale către viitorime. În termeni moderni, noi  spunem că varietalul sau cultivarul acela nu se integra într -un etos local. Termenul internaţional, consacrat acum, pentru etos al produselor agroalimentare, este acela de terroir. Termenul  provine din Franţa. O ţară unde se veghează foarte atent asupra  relaţiei de armonie  care trebuie să existe între un terroir şi un varietal. Din cauza aceasta în Franţa ecologiştii intervin pentru a cosi imediat culturile din plante modificate genetic, chiar dacă riscă pedepse legale foarte severe pentru acele fapte.

Titus Filipas

Cu totii stim cat de periculoase pot fi OMG-urile(Organisme modificate genetic). De aceea www.AndreisiCezar.wordpress.com a demarat o mica campanie pe blog impotriva OMG-urilor. E timpul sa ne uitam putin in jurul nostru! Spune NU! OMG-urilor. Intra pe blog si exprima-ti parerea.