Dragă Jetix,
Îţi scriu aceste rânduri pentru a-ţi mulţumi din toată inima pentru sprijinul moral oferit azi-noapte. Ca de obicei când sunt lăsată de izbeliste, tu mi-ai fost alături şi m-ai îndemnat să mă uit la desenele-ţi [mai mult pentru copii de 5 ani]. M-ai aşteptat treaz fălfăindu-ţi lumina ecranului într-un mod ademenitor până am decis eu într-un final să intru în casă şi să închid laptopul [nici mai devreme, nici mai tărziu de 3 noaptea]. Oh, eşti atăt de înţelegător!

Eram plictisită când am venit la tine, abandonată de propria mea soră în favoarea somnului. Dar tu mi-ai înţeles nevoile şi nu a trebuit să ţip prea tare să-mi înţelegi singurătatea.

Mi-ai oferit după posibilităţi [pisi, ştiu că nu de tine depinde] episoade [văzute şi înainte, dar gestul contează şi-l apreciez] care mi-au ameliorat starea de n-amcefacesaă-mibagpuţa, că de nesomn..era peste peste puterile lor să facă ceva. Băusem un ceai energetic şi aveam chef de pălăvrăgeală şi alergat [tot din cauza ceaiului cănd ieşisem cu câteva ore în oraş vorbisem într-una, nu-mi mai tăcea gura].

Prezintă-i aprecierele mele lui Andy [protagonistul din <<Ce-i Andy?>>] şi farselor lui. Mi-a plăcut despre el, dacă ar fi real cred că l-aş viola. Transmite-i şi asta, dar roagă-l să nu-i spună lui Lori. Din păcate nu pot spune acelaşi lucru şi despre Sportacus şi echipa lui de pitici subnutriţi din orăşelul leneş. Mă tot întreb de ce naiba se agită atâta ăla înainte să facă ceva? Coregrafia aia o pot reproduce cu uşurinţă… cu degetul. Dar am învăţat că legumele este foarte sănătoase şi că dacă mănânci o bucăţică de morcov  în următoarele 3 secunde poţi să muţi lăzi de 100 de kile chiar şi cu o singură mănă. A da, şi că atunci când vrei să scapi de ceva poţi oricând inventa boli aşa cum a făcut şi R.P. cu sportivegerahatul lui.

Îţi mulţumesc din nou pentru sprijin şi mă aştept ca de acum [suntem aproape bff] când voi avea nevoie de destindere să pot apela la tine.

Cu drag, aproape bff-ul tău, Deste.

Deci dragii mei, de acum cănd nu aveţi somn noaptea apelaţi fără strângere de inimă la Jetix. Ce porn? Desenele animate ruleaza!

-articolul este scris într-o stare de caternică deci trataţi-l ca atare.

Ai fost al meu şi numai al meu. Te-am simţit până şi în cel mai lung fir de păr, în cea mai mică papilă gustativă. Am avut sentimente şi înainte, dar ca acesta niciodată. Te-am cuprins cu totul şi m-am bucurat de fiecare părticică din tine. Dar cum “all good things come to an end” acum nu te mai am. Te-am avut şi te mai vreau!

Nu te voi uita- este o promisiune către mine, către tine. Sincer, din toată inima şi cu o imensă părere de rău faţă de pierderea mea, îţi spun că ai fost cel mai bun, uimitor şi delicios cremvuşti cu muştar pe care l-am mâncat vreodată.

-Hei, părosule!Care-i treaba?

-Bă, de unde-mi ştii numele?

Sper c-aţi prins ideeea. Şi fără vreo legătură cu asta, vreau să-i urez unui prieten toate cele bune cu ocazia zilei lui de naştere. La mulţi ani, Cătălin! >:D<

Ta daaaa. Vreau să vorbesc despre ceva vesel şi palpitant. Vreau să vorbesc despre mâncare.

Mâncarea este centrul universului. De aceea au aparut intrebări/filozofii existenţiale dupe modelul Hamlet-gânditorul ca:  “mâncăm ca să trăim sau trăim ca să mâncăm?”; “să mănânc sau să nu mănânc asta?acesta e întrebarea!!!”; “ceva e putred în mâncare” [nota bene: glumesc].

Când mă plctisesc simt nevoia acută să mănânc. Nu mi-e foame, da’ parcă mă gâdilă stomacul. Vreau doar să bag în mine până aproape de senzaţia de explozie interioară.

De asemenea, pe fond de stres mă duc la frigider scot pe rând şi degust din tot ce găsesc. Când pregătesc mâncarea sau când parcurg procesul în sine  adicââ mestesc-înghit-iau altă bucată-  mă concentrez aşa mult încât nu mă mai gândesc la nimic altceva. În concluzie mâncarea îţi ia şi gândul de la probleme. Suferiţi? Mâncaţi, dragii mei!

Mâncatul noaptea e cel mai frumos. Ador să stau în fund pe scaun când populaţia casei mele doarme şi să bag în mine până îmi dau seama că nu mai intră nimic sau mi-e silă să mă ridic să mă duc din nou la frigider după ce gustărica s-a terminat.
Da da da. Nu-i bine şi sănătos să mănânc atunci în primul rând pentru aspectu’-mi. Adevărul e că ăsta e ultimul lucru la care mă gândesc [asta în cazul în care gândesc în astfel de momente]. Am un organism [Slavă Domnului!] care îmi permite să mă îndop de dimineaţă până seară că nu se aşează nimic pe oasele mele şi tot slăbătură rămân.

Am de asemenea perioade triste în care  refuz orice tip de mâncare şi  stau de dimineaţă până seară nemâncată ca să mă răzbun pe mine însămi. Este propria-mi metodă de chin. Îmi place despre mine când fac astfel de acţiuni eroice şi  îmi dau lecţie de viaţă, bla bla.

Nu ştiu cât de vesel sau palpitant a fost să vorbesc despre asta, dar mi-a făcut plăcere să aberez intens la ora asta pe tema asta, desigur având un uriaş sendviş exact lângă  prăfuitul meu monitor.

Iar dacă am reuşit să par o obsedată de mâncare şi în timp ce citiţi asta vă închipuiţi o nebună băgând în ea ca disperata încontinuu  fără nici cea mai mică mustrare de cunoştinţă, eu mă declar mulţumită pentru că ăsta îmi şi era scopu’.

Pe sistemul”muzica spune totul” m-am gândit să fac un post cu versurile preferate, deosebite pentru mine din toată toana mea de melodii.

-Life is a maze and love is a riddle (Lenka)
-No, it’s much better to face these kinds of things with a sense of poise and rationality. (P!ATD)
-And I believe this may call for a proper introduction and well, don’t you see I’m the narrator and this is just the prologue?(P!ATD)
-We’ll always be ready because we will always be there.(3 doors down)
-My heart’s a tart, your body’s rent/ my body’s broken, yours is bent (Placebo)
-(love)It’s a game to be played out amongst thieves of the heart and the whores of the ego (Spinnerette)
-Hate is a strong word, but i really, really, really don’t like you. (Plain White T’s)
-Hold up, wait a minute, put a little love in it (Family Force 5)
-I never met a pearl quite like you who could shimmer and rot at the same time through (The distillers)
-Whatever tomorrow brings, I’ll be there with open arms and open eyes, yeah. (Incubus)
-So when you feel like shit you’ve gotta keep on pushing  (Bfmv)
-If you were an ocean, I’d learn to float. (Barry Louis Polisar)
-When it’s good, then it’s good, it’s so good, ’till it goes bad (Pink)

Playlist temporar:
Lenka- The show

Moldy Peaches- Anyone else but you

Korn- Evolution

Placebo – Every me, every you

Patrick Wolf- Tristan

Chevelle – Forfeit

Gorillaz – Feel Good Inc

Guns’n Roses – Don’t cry

Pentru mine week-end-ul asta o sa fie foarte naspa.De ce? Marti am de sustinut un examen,si sa fiu sincer,am emotii,pentru ca am cam somat cu invatatu’ anu’ asta …

E o vorba care zice ca “nu se ingrasa porcu’-n-ajun”.Sper sa nu fie valabila si in cazu’ meu.Oricum eu-s optimist si sper ca o sa-l iau cu bine! Examenu’ asta e ca o treapta pentru a trece in a 11. Oricum,nu-i matematica deci e ok ! Da’ gata cu palavrageala .. ma bag sa mai citesc cate ceva !!

Wish me luck !!

Am zis să nu mă axez prea tare pe partea omenirii pe care o urăsc. În conlcuzie, mă enervează:

- transpiraţia. transpiraţia  sucks.asta e şi unul din lucrurile naşpa de pe parcursul verii -transpir. nu put, dar sunt lipicioasă.

- câini şi pisici şi alte animale cărora le cad părul în afară de porci/scroafe de guinea şi hamsteri

- albine/viespi, de când m-a înţepat una fix în buca stângă de m-am văzut obligată să nu mai stau jos timp de o săptămână ţip când văd orice arată a insectă aparţinând familiei Apoidea

- părul de la subraţ – e ceva firesc, dar atâta timp cât sunt metode ieftine şi deloc dureroase nu înţeleg ce a aşa frapant în a avea aglomeraţie de mărar la subsuoară

- mirosul când se fierbe dulceaţa de zmeură. asta am descoperit de curând, mi se pare prea înţepător pentru nervişorii şi firicele mele firave nazale, nu e urât, ci puternic şi enervant de dulce, chiar oţeţit(cred că asta doar mi se pare). nu e nici pe departe mirosul care aş vrea să mă trezească în fiecare dimineaţă.

- mustaţa (la fete nu mă prea interesează,nu  le sărut eu, în principal mă refer la cazul băieţi) poate pare aiurea şi pretenţios, dar de mi se pare naşpa şi dizgraţios, chiar dacă  unii o văd ca pe un motiv de mândrie, de bărbăţie autentică

- cocosul şi toate produsele cu aromă de d’ăsta. prin produse să se înţeleagă atât cosmetice, cât şi alimente. cel mai mult, şamponul cu miros dă cocos care mă face să vărs. mama a avut odată buna voinţă să-mi ia din ăla, iar eu am fost stresată toată ziua. miroseam a prajitură, mă simţeam ca o prăjitură pentru numele lui Dumnezeu. o prăjitură mare şi cocoasă.

- situaţiile complicate, învălmăşite şi telenovelistice.

- drama, drama, drama. chiar dacă eu uneori aberez intens, nu-mi plac victimizările şi auto-declararea ‘nevinovat’.

Şi acum, în loc de sfârşit las o melodie fără vreo legătură cu ce am mâncat eu aici, dar cu o deosebită semnificaţie pentru mine.

Dacă aş fi o voce în publicitatea televiziunii româneşti, aş începe cu: Te-ai săturat să stai cu cracii în sus şi să te uiţi la monitor fără un rost anume? Lista ta de messenger e plină de idioţi care dau massuri la fiecare 5 minute? Te-ai săturat de haifaiv?Atunci citeşte în continuare şi vei afla cum scapi de plictiseală! Rezultat garantat, dacă apar complicaţii adresaţi-vă unui vânzător de gogoşi.

Dar nu sunt, deci voi începe într-un stil clasic: A fost odată ca niciodată o fată, elevă la cel mai bun liceu din oraş, la un profil cu un nume lung (adică eu), care într-o dimineaţă în loc să-şi înveţe la fizică sau să facă exerciţii la matematică, ea căuta alte ocupaţii (deşi cărţile erau grămadă la ea pe birou) pentru că se plictisea. Şi-a pus puţin mintea la contribuţie şi a găsit mai multe modalităţi să combată boala ce o moleşea.

1. Dacă ai minte de copil şi îţi place şi moda, tot ce trebuie să faci este să întrii aici sau aici pentru …(suspaaans) a îmbraca păpuşi. Eu am rămas pasionată de unele chestii de pe aici. Pe primul site vă recomand să vă duceţi de la pagina 20 încolo, iar cel de al doilea este frumos pentru că este cu vedete. Indignant este că nu pot să o fac pe Rihanna cheală. Mumu e preferata mea.

2.  Dacă eşti mai familist aşa de fel, poţi să întrii pe makemebabies să vezi cum o să arate copiii tăi. Poţi să-i faci cu cine vrei tu, alegând o poză cu respectivul din calculator sau cu o celebritate. Nu vreau să-mi închipui cum ar arăta copii mei cu Zac Efron (pe care îl detest de altfel) când cu actorul meu preferat Ashton Kutcher a ieşit asta. (nu vă pierdeţi timpul spunându-mi că sunt aleatorii că ştiu, dar eu tot mă amuz)

3. Îţi citeşti horoscopul, dacă îţi place ce vezi, citeşte în continuare pentru toată săptămâna. Dacă nu îţi place, citeşte în continuare de asemenea, poate o sa aflii ceva de bine:))

4. Te uiţi la filme. Există multe site-uri de unde poţi citi plotul filmului şi astfel te poţi bucura de alegerea făcută…sau nu.

5. Dacă plictiseala este copleşitoare, intră pe prieteni.ro şi fă-ţi teste. Pentru mine, din majoritatea a reieşit că sunt o scârbă de om, dar sărim peste. Alegeţi chestii interesante, unele sunt tare stupide, inclusiv testul de plictiseală în care se aberează enorm.

Cam atât… dacă îmi mai vin idei, completez.

În ultimul timp am o dorinţă arzătoare să fac scrimă. Nu crimă, scrimă-sportul ăla întâlnit adesea în filme de epocă sau practicat în Cei trei muşchetari. Mereu mi s-a părut interesant, dar zilele astea mi s-a sculat o poftă adâncă. Deja mă închipui în costumul meu alb, deşi aş prefera mai degrabă gri, ca de scafandru , cu mască cu găurele, ca plasa de muşte[avantaj], având în mână floreta cu care să-mi ciuruiesc adversarii.

O să-mi fac planuri de atac, fente şi scheme de acasă, iar când voi câştiga primul campionat voi ţine un discurs atât de emoţionant încât până şi cei pe care îi voi umili învingându-i se vor bucura pentru mine. Iar apoi o să prind gustul victoriei şi o să provoc la duel pe toată lumea[pi dacă o să fiu şmecheră XD] ca să mă dau în bărci. Când o să fiu nervoasă şi o să vreau să mă relaxez dau o tură până la mine la ţară şi fugăresc gâinile cu spada în înaintare, profit de faptul că mamaia are o droaie. Sadismul începe să se instaleze în firea mea-nu e de bine. După un şir îndelungat de reuşite succesive mă va înfrânge un amator care ţine floreta invers şi poartă pantalonii pe dos[de obicei am o astfel de baftă].

Iar apoi o să mă îndrăgostesc de un jucător misterios din zodia balanţă cu care mă voi duela din orgoliu-ori al meu ori al lui- va face gesturi sublime care mă vor impresiona profund. Vom trăi fericiţi până la adânci disperări. Probabil, voi avea şi probleme cu ai mei coechipieri care extrem de invidioşi pe talentul meu înnăscut vor complota împotriva naivităţii întruchipate[adică eu:))], dar ajutată de luptătorul misterios voi da totul pe faţă şi voi fi o mare eroină, plină de glorie şi succes. Dar hai că deja aberez şi o dau în telenovele. Până să îmi împlinesc destinul am de luat nişte 5 la matematică, deci viitorul meu strălucit mai poate aştepta. Momentan nici să ţin o floretă în mână nu sunt în stare.

Pare un sport perfect pentru mine, chiar dacă mereu am fost de părere că îmi este menit să practic sporturi extreme-mai visez şi eu. Scrima este unul din acele lucruri faţă de care interesul nu îmi va dispărea niciodată.

-cred că m-am cam lăsat purtată de imaginaţia mea putredă sub efectul unor doze de secvenţe siropoase de prin romance-uri adunate.

Astăzi s-a întâmplat ceva tare frumos, dar acel ceva nu a fost atât de frumos pe cât a fost de uimitor. După un rahat de lucrare la fizică la care am făcut de asemenea un rahat, după ce-mi repet că sunt cea mai proastă cunoştinţă a mea, ce-mi observă ochii afară?Afară ningea foarte des cu fulgi imenşi în toate părţile ca într-un dans de împerechere. Iar eu? Eu îmi lipesc nasul de geam, apoi îl deschid şi mă holbez încontinuu cu ochii gogonaţi, pun pariu că se putea observa o scăpărare de bucurie în ei. Nu mai văzusem de timp bun zăpadă şi eram mai entuziasmată decât un copil de 4 ani.

Mă iau cu una alta şi mai uit de asta. Vine ora de matematică şi aflu că am luat 10 la lucrare[primul şi probabil singurul din cariera mea de haşdeancă], mă îmbrăţişez cu drag şi-mi spun cât de mândră sunt de mine în astfel de momente, că dacă aş fi aşa mereu m-aş adora, etc-pălăvrăgeală şi bălărie multă în momente de supra-apreciere. A se remarca trecerea subită de la o stare sentimentala la alta. Trece şi ora de matematică, curioasă mă uit din nou pe geam şi şoc… era soare, soare puternic şi începuse să se încălzească. Pur şi simplu nu credeam că este posibil ca în mai puţin de o oră să aibă loc o schimbare atât de radicală.  Mă frec la ochi, mă ciupesc de mână să vad dacă mi s-a părut, ştiţi voi, faze din alea patetice din filme cu Mister Bean sau desene animate că de… era vorba de ninsoare la sfărşitul lui martie. Nu ninsese aşa toată iarna, ceva era cam fishy.

E de menţionat că atunci când m-am dus la şcoală[cu câteva ore mai devreme adică] ploua, iar când mă sculasem plouamult mai intens şi abundent, deci pot spune că am avut parte de cele trei fenomene meteorologice în aceeaşi zi.

Mă simt foarte bine, nu ştiu de ce, dar mă simt chiar foarte bine.

Astă-seară îmi făceam inventarul de melodii şi am realizat că sunt o droaie pe care ori le-am descoperit de curând ori le ştiam de cevaa timp, iar la reascultare îmi plac mai mult decât îmi plăceau înainte. Nu toate sunt neapărat genul meu în totalitate, însă au ceva care mă atrag.

Şi cum mâine este ziua mea oficială de optimism, donez playlistul pe care îl ascult încontinuu de 3 zile încoace. Enjoy^.^:

***

1.Placebo- I know

[“I know You love the song but not the singer

I know You've got me wrapped around your finger

I know You want the sin without the sinner

I know…”]

***

2.Jason Mraz- I’m yours

3.P!ATD-The only difference between martyrdom and suicide is press coverage

4.Cardigans- Lovefool

5.Semisonic- Secret Smile

6.Placebo- Pierrot the clown

7.Him- Solitary man

8.Depeche Mode- It’s no good

9.Dido- White Flag

10.Muse- Feeling good

11.Şi ceva românesc mai vechi: Voltaj-Acolo

***

Dat fiind faptul că am primit de la Alex o lepşoaiee si cum la unele din întrebări nu cred că aş putea răspunde sau deja am răspuns prin alte lepşe, am sărit de partea cu ABCul şi m-am limitat la a doua parte. Deci:

LAST PERSON WHO…
1. Slept in a bed beside you?Sor’mea.
2. Last person to see you cry?: Unii colegi.

3. Went to the movies with you?: Sor’mea
4. You went to the mall with?: Iulia veatza, Iulia bizu, Paula si Huzu
5. You went to dinner with?: Family.
6. You talked to on the phone?: Paula
7. Made you laugh?: Gherase:))

Leapşă incredibil de scurtă. Se duce mai departe la cine vrea.

Ieri şedeam frumos în scaunul meu comfortabil din faţa lui Caca [pc-ul meu] şi cercetam căile necunoscute ale youtubului, care probabil este mai popular şi mai des folosit decât yahoo mail şi m-am delectat vreo jumate de oră ascultând melodia a Domnului Problemă intitulată Beau Beau. Nu dragilor, nu m-am dereglat mintal, doar că inteligenţa versurilor mi-au provocat o criză de râs greu terminabilă, motiv pentru care era să şi întârzii la şcoală dacă nu alergam după maxi.

Revenind la hitul nostru al cărui video îl puteţi admira mai jos şi cum sunt plină de răutate astăzi, m-am decis să mai comentez şi versurile atât de deep şi profunzătoare. NU vor fi puse toate, ci doar părticele care mă interesează şi care denotă prostie la greu.

Melodia debutează printr-un tipic refren de jm3ch3r:

Beau,beau- el şi Salam [ăla cu mangăăă], se laudă când se-mbată ca porcii; nu cred că îi vezi vreodată că cântă despre probleme existenţiale [cu ce se mănâncă alea?].
MI-am inselat iubita azi-noapte la hotel cu una SENIORITA-  pe lângă faptul că e un jeg şi-şi înşeală iubita şi cântă despre asta fără niciun stres, mai este şi poliglot [dar de ce s-a limitat doar la seniorita? nu putea să facă o rimă cu boquita?]

Am ruj de buze pe camasa- amanta cea senzuală este piţipoancă cel mai sigur, probabil a folosit un tub de ruj în seara aia să lase urme peste tot unde trece cu gura.

Şi se continuă prin:

…Eu te-am inselat odata , tu de sapte la patrat- cine spunea că dragostea se pupă cu chimia, mister problem dovedeşte că în situaţile de criză merge şi matematica

… Asa ca da-te inapoi , te rog doi metri mai in spate- sincron gen Braşoveanca, tipul e tare periculos, poa’ se enervază şi îi rupe pe toţi.

Multi decibeli, din gura ta merg prea departe- ăsta e geniu, se pricepe şi la fizică.. fizică fondată de el doar, nu ştiam că decibelii merg, sau asta a vrut să fie o metaforă d-aia atât de metaforică încât nu oricine o poate înţelege?

Acum am hotarat, ce vreau sa fac cu viata mea,- ce-ai zice de sinucidere?

De tine scap oricum ,dar mai fac si altceva – să ghiceeesc. Stai cu oile în tipul liber?

… N-am de gand sa ma imbat acum ,doar cu apa rece- chill:) sau asta e tot o metaforă din aia?

… M-a luat de mana seniorita,m-a tarat pana la pat- şi mai mult ca sigur tu te ţineai şi cu dinţii de clanţa uşii, dar într-un final ţi-a făcut ea vreo incantaţie ceva şi ai cedat.

Apoi urmează iar refrenul şi replica aia a lui cu decibelii încât ai impresia că e blocat pe repeat. Am zis să nu intru în detalii despre videoclipul lui inteligent şi mişcările provocatoare din degete, şi asta numai pentru că m-a lăudat profa de info că sunt ‘o dulceaţă de fată’.

În timpul unei partide incitante de ‘adevăr sau provocare’ cu Iulia veatza, pe parcursul căreia am râs până aproape de explozie m-am gândit să fac şi eu ceva util pentru societate şi să întocmesc un fel de ghid de posibile propuneri într-un joc amical pe mess în cazul în care adversarul vostru face neinpirata alegere de ‘provocare’. Propunerile sunt pentru cei care au iqul mai mare decât numărul de la pantofi. Având în vedere cele spuse, let’s see.

1.Din categoria avatarul nostru cel de toate zilele:

•dacă respectivul inamic este un anti-gulă&co. nimic nu poate fi mai potrivit decât poze din seria: Copilul de haur, cocălaurul mutant gay Fernando de la Caransebeş, Sălămior şi alte feluri de mezeluri, care să-i distrugă viaţa socială.

•imagini de tip: sex câinesc, maimuţe zâmbitoare, moşi cu un dinte şi zâmbet charmant, etc

•poze compromiţătoare cu respectivul, exemplu: el pă wc, el beat, el strâmbându-se…

2.Din categoria mai bine s-ar bloca statusul:

•‘Dulce Maria es la mejor del mundo, Poncho te mando un beso a tu boca’[ pentru anti er-be-de, nu garantez că e şi corect din punct de vedere gramatical]

•t3 iUb3$C in $7iL fitzoO0Oo.$ pe $i$t3M p3rIcUl0s/Papusha thuthuror, jucharia nhimanui sau alte replici de ‘muze’, de preferat să conţină cât mai multe heroglife cu putinţă

•versuri inteligente dă manea:

“Myskte asa…kum ymy place mye/K tyne e una la o mye/Miskte asa kum o facy de obycey/Ku tine vreau gagyko sa sparg toty bany mey”

sau

“eu sunt criza mondiala/sunt cea mai al dracu boala/cu criza financiara/sunt cea mai al dracu fiara” şi orice alte versuri de manea cu cât mai multe greşeli gramaticale şi de exprimare.

•fraze provocatoare care să dea impresia de curvie gen ‘Iubesc sexul, iar el mă iubeşte pe mine’, ‘Te vreau sălbatic:X:X:X’

• ‘Am realizat că sunt bisexuală..TE IUBESC!’[by Iulia veatza] sau în cazul  în care respectivul este homo sau bisexual merge ‘Sunt straight şi e minunat’.

•chestii de plictiseală- nelipsitul ‘dnd ’ urmat de una din variantele urmatoare: ‘epilez păpuşa Barbie la puţulică ’, ’Stau pe wc’, ’Îmi smulg părul din nas şi din urechi’, ’Mă masturbez de faţă cu motanul meu’,etc.

3.Categoria să dea Domnu să nu răspundă-să intre pe o persoană din adresă, aleasă de tine sau de el şi să:

•întrebe dacă e virgin/ă

•înjure sau jignească la greu

•spună ca o/îl place, respectiv să întrebe dacă este plăcut de câtre dânsul/dânsa

•scrie chestii fără noimă [exemplu: ajszgrzfsgfhsdfv] şi apoi să pună pe invisible

Ar mai fi de asemenea varianta cu massul, dar eu cum sunt anti-mass nu m-aş înjosi niciodată să pun pe cineva să facă asta, oricât de lipsită de idei aş fi.

Ce e ăsta? un alt post în care să-mi exprim sentimentele de ură impotriva transportului în comun despre care sper în continuare că va deveni mai uşor de suportat.

Chioampa profesoară de română ne-a dat drumul mai devreme cu un sfert de oră pe motiv că suntem prea obosiţi, iar ea are nevoie de nişte [citez] “instrumente care să vibreze la ora ei, nu nişte piftii”[adică de noi în variantă mai vioaie]. Da, ce să fac dacă nu să mă bucur că am scapat şi de data asta fără să mă asculte la compunerea scrisă în câteva rânduri, în câteva minute? Nu că îmi păsa prea tare [deşi cu o pauză înainte mă ambalasem degeaba] căci în mintea mea se zbătea un singur gând: o să mă fac fleaşcăăă în staţieeee. Probabil aţi dedus bine, ploua cu găleataa.

După aşteptări seculare de câteva multe minute alături de colega mea Corina şi alţi colegi nu chiar atât de interesant de menţionat în care m-am spălat de-a binelea din cap până în picioare şi mi-am mocirloit başcheţii mei care au chiar şi garanţie 2 luni:D, se decide să apară în sfărşit, dar nu un maxi taxi, nici două ci chiar trei, amântrei îndreptându-se spre locaşul meu. Aveam de ales între un 7 sau unul dintre cei doi 4, dar cum mi-era silăă să-mi scot mp3 playerul din sacou care la rândul lui era în ghiozdan am decis să iau 4, astfel mai socializând una alta cu colega mea. Bun. Intru, plătesc biletul adică 1,5 lei [dacă luam 7 dădeam doar un leu deci făceam şi economie, doar suntem în criză, alea alea] şi m-aşez în primul rând, pe scaunul dinspre margine. Mă simţeam atât de şmecheră că eram prima.

Stau puţin. Încep să dau din limbarniţă, îi mai fac dedicaţii de dragoste Corinei a la Cosmin gen: Corina, Corina, o fată plouată/Corina, Corina blabla, nu mai ştiu şi deodată mă trezesc cu o picătură pe nas. Mă uit în sus mirată şi trec cu vederea incidentul- îmi plăcea să cred că mi s-a părut. Mai stau puţin, mai o glumă, mai o altă dedicaţie şucară de dragoste şi mă trezesc din nou picurată. Râde Corina ce râde, mă mai ia la mişto, din nou curg picături, dar mai multe ca data trecută şi deodată începe să curgă intens. Şi Ioana [adică euu] începe să înjure şi să-şi bage diverse chestii pe care în mod curent nu le posedă, dar bălăceala nu a încetat. Din contră,  în continuare curgeau din ce în ce mai multe picături de ploaie care râmăneau de regulă în ochi sau se prelingeau intens pe moacă.

Din fericire momentul în care trebuia să cobor din pârţonetăă sosise şi revoltată cobor din maxi taxi, în ritm de înjurături. Ponegream maxi taxiul cu ajutorul căruia la sfârşitul minivoaiajului eram mai udă decât atunci când urcasem în el, deci tot ce pot spune este că vreau mai repede primăvarăăăăă.

Dacă vă aşteptaţi să fie ceva filozofic sau psihologic, să o iau pe conexiuni şi gândire arborescentă, vă cam înşelaţi. Am aberat destul de mult pe tema plictiselii şi a perioadei mele de persoană non-grata aici. Stând şi meditând ca deobicei, astăzi după o zi de tahar plină de surprizuţe mai puţin plăcute din partea UNORA, mi-am descoperit propriul remediu pentru nervi.

Nu, nu e vorba de tăiatul pe mâini, nu sunt emochic şi nici de luat la bătaie pe cineva sau datul cu capul de pereţi, deşi asta ar funcţiona cu brio de asemenea. Aţi auzit de plastilină?Bineînţeles că aţi auzit, doar vă jucaţi mereu când eraţi la grădiniţă/şcoala primară cu ea, realizând diverse chestii cu ea. Totul ni se părea fascinant -puteai să o îndoi, să-i atribui diferite întrebuinţări, lua ce forme vroiai tu, iar pe lângă faptul că se găsea în diverse forme de culoare,  unele mai erau şi parfumate. Ţin minte că asta îmi plăcea cel mai mult. Dar hai să trecem de partea în care deapăn amintiri de nebună .

Când sunteţi supăraţi/nervoşi, în special pe cineva tot ce trebuie să faceţi ca să vă treacă este să luaţi una bucată de plastilină [parfumată sau nu], iar apoi restul decurge în două etape:

1.Începeţi să o modelaţi, găuriţi-o, călcaţi-o în picioare, puneţi-o în jurul degetelor [garantez senzaţie deosebită la degetul mijlociu:))], folosiţi-o pe post de amortizant pentru posterior la statul pe scaun de lemn sau alte chestii care duc la deformarea ei.

2.După ce v-aţi săturat de asta, daţi-i o formă de cap, distingeţi-i ochii, nasul şi gura şi cu gândul la persoana pe care o detestaţi striviţi-o şi vă sfatiesc chiar să daţi cu pumnul în ea până aplatizată se lipeşte de birou. BUN.

Dacă tot nu v-au trecut nervii de tot[că de micşorat s-au micşorat garantat], tot din plastilină confecţionaţi lucruri simple, banale ,dar care necesită o oarecare concentrare şi astfel gândidu-vă la altceva mai uitaţi de problemele care vă tensionează. Să nu mai spun că lucrul cu plastilina dezvoltă imaginaţia, îndemânare şi răbdarea, deci a treia parte a metodei mele personale nu se recomandă celor foarte irascibili care probabil mai rău se vor enerva încercând să se temperamenteze.

Ideea mi-a venit când l-am văzut pe frate-miu că lipea plastilina pe pragul uşii in camera mea, iar mama m-a pus pe mine să curăţ. Apoi am avut norocul să pun eu mâna pe bucata lui de plastilină pe care mi-a cedat-o chiar el fără să insist prea mult. Îl înţeleg, la cât eram de supărată mai mult ca sigur s-a speriat. La mine pot spune că a funcţionat, pe bune.

Astfel, de la lucruri banale ajungi să faci descoperiri ce într-o zi vor schimba lumea[chiar nu puteam să mă abţin să zic ceva de viitor], doar ştiţi: bomba atomică a fost scrisă pe jumătate de pagină.

Probabil acesta va fi cel mai scurt post al meu până în prezent şi asta din cauză că nu-mi pot reveni din starea asta de ‘dorm pe mine’ permanentă.

Da da, cuvintele din titlu mă descriu perfect în ultimul timp. Stare de amorţeala, bâţâială permanentă, somn, lene şi indiferenţă totală. Asta sunt eu, nu mereu dar momentan da. Din cauza unei perioade pline de naşpalităţi care se anunţă de pe acum lungăăă, am intrat într-un ciclu interminabil de chestii banale, de sentimente perimate de ură şi dispreţ aruncate în stânga şi dreapta.

Tot ce pot să fac este să mă refugiez în playlistul meu tru, deşi am o memorie de căcat acceptabilă de 256 MB care stochează în medie 50 melodii. Deşi relativ ascult muzică bună, am un folder special ‘muzică de feeling’ pe care îl ascult mai des şi eventual pe repeat. Ce poate să se afle în acel folder dacă nu melodiile tipice Panic! At The Disco , Within Temptation şi alte d-astea de-ale smiorcăielii care prin versuri sau ritm trezesc emochicul din mine? Glumă- foarte glumă.

Sunt în stadiu de perfecţionare şi caut metode mai bune de a-mi alina suferinţele. Metoda ‘vorbeşte cu tine, sfătuieşte-te singură sau ia-ţi autointerviuri’ devine deja rutinăăă. Nea, cred că am epuizat tot ce aş fi putut vorbi cu mine. Am nevoie de ceva nou. Propuneri?

Leapşa am primit-o de la veatza care în seara asta este foarte darnică. E de bine. A picat la ţanc, se potriveşte perfect cu starea mea de siropism. Deci:

SUNT: un nimic printre alte multe nimicuri

PASTREZ: câte o amintire de la fiecare persoană la care am ţinut/ţin sau/şi voi ţine până mă voi fosiliza

MI-AS FI DORIT: să fiu bună la ceva

NU IMI PLAC: oamenii fără personalitate/personalitate îmbâcsită ca să zic aşa:)

MA TEM: să nu continui să pierd persoanele din jurul meu şi într-un final să rămân singură cu hamsterul Johny

AUD: vocea lui bunică’mea şi nu numai când dorm în patul în care a murit. Nu sunt nebună dragilor, cel puţin nu deocamdată. Asta scrie în fişa mea medicală.

IMI PARE RAU: de modul în care mă comport cu unele persoane care nu sunt obligate să-mi suporte toanele

IMI PLACE: să lenevesc

NU SUNT: atât de rea pe cât las impresia

DANSEZ: noaptea în pat, sau sub pat depinde de cât de bine decurge somnul.

NICIODATA: nu voi înceta să visez

PAR: vacă

PLANG: mereu

NU SUNT INTOTDEAUNA: cum ar dori alţii să fiu şi pentru asta nu îmi pare absolut deloc rău

NU IMI PLACE DE MINE: când mă uit în oglindă

SUNT CONFUZA: în situaţiile confuze. Nu aşa e logic?

AM NEVOIE: de o drujbă ca atunci când sunt supărată să terorizez oamenii mai uşor. Poate mă pricopsesc în sfârşit cu porecla’Ioana Măcelara’ pe care o aştept cu braţele deschise:D

AR TREBUI: să-mi scriu la română, dar mi-e lene.

VREAU SA DAU: 100,000000001% din mine în orice situaţie în care mă aflu.

Leapşa se duce mai departe la cei din blogroll.

Stând şi contemplând deep, am descoperit lamentabil că nu mă pricep la nimic în mod deosebit. Geeez, sunt un anti-talent la orice fel de vocaţie existentă, am încercat tot ce ţine de: hobby-uri, aptitudini şi îndemânări, însă în mod tragic tot nu am dezvăluit nimic fascinant. Le-am luat şi pe rând, însă nicio revelaţie satisfăcătoare.

Muzică?Nu sunt un stare să cânt 2-3 versuri fără să nu văd pe cineva cu degetele în urechi. Aviz necunoscătorilor: pentru binele bunurilor voastre materiale, să nu aveţi la voi ochelari sau obiecte casante pentru că nu ştiu cât de bine o să le fie după un mini-concert live oferit de starul MOI. Tot la capitolul eşec în muzică intră si nepriceperea de nicio culoare la vreun instrument muzical. Mă pricep mai bine să lovesc lucruri cu ele decât să scot sunete care de altfel să mai sune şi acceptabil dacă nu frumos.

Desen? Din păcate pot afirma că fratele meu de 4 ani jumate are mai mult talent in mâna stangă decât am eu în cea dreaptă. Poate pare grav, dar m’am obişnuit cu ideea acum ceva timp în urmă.

Compozitie literară sau chestii filolozofice? Dacă m-aş apuca de aşa ceva nu numai că aş muri de foame dar m’aş alege şi cu un mic ignore din viaţa socială.

Colecţionarea de chestii care se colecţionează în general? Până şi aici sunt inutilă pentru că de fiecare dată când am incercat să fac asta, nu am fost în stare să strâng nici măcar 3 exemplare de fiecare. Anti-talent total.

Fotografie?Neaaa, pentru mine că fac o poză în care scot limba sau una în care surprind vreun peisaj mirific cu luminozitate bună ş.a.m.d e totuna. De fapt nu e totuna, dar la mine chiar nu se vede mare diferenţă.

Matematica&Co.?Treaba fishy este că nu până acum ceva timp[mai cu exactitate până să o întâlnesc pe *******] credeam că am ceva habar din moment ce participam la olimpiade şi mai luam şi punctaje peste mediu, dar ŞOC… acum nici măcar nu mai înţeleg nimic, dar păi să mai şi excelez.

Şi lista poate continuaaa că eu tot nu găsesc nimic la care am priceperea peste mediu. Cer prea mult?

Luând o pauză [de 5 minute] de la tot ce înseamnă internet, m-am aşezat frumos în patul meu şi mă holbam la televizor, canalul protv. Deşi eram cu ochii goi şi privirea pierdută rău în vid, n-am putut să nu observ reclama ce se difuza la momentul ăla, fiind absorbită de nişte chestii roz ca niste porci în miniatură. Eu pierdută în lumi paralele nu mi-am dat seama de la început ce reprezintă fiecare entitate din imagine, întrucât iniţial credeam că limbile=monstruleţi ca în reclamele cu domestos, iar ochiul=webcam. Nu ştiu de unde până unde, dar mintea mea debitează mult. Când am revelat într-un sfârşit cine ce şi cum era, frate-miu de 4 ani râdea deja de mine fără probleme. Mi s-a părut atât de captivantă toată faza încât la revenirea la calculator primul lucru a fost să caut reclama pe youtube şi să o cercetez mai bine. Enjoy it:

Şi am descoperit că reclama are nişte înţelesuri chiar deep, de la răutatea limbii faţă de ochi la pupincurismul celeilalte limbi faţă de şeful ei. Adică, c’mooon exact acelaşi lucru se întâmplă şi în real life, doar că aceste fapte sunt transpuse la oameni.

]]>