In arhiva personala am gasit un articol publicat in “Viitorul” de catre regretatul Amadeo Lazarescu. Articolul este republicat si completat cronologic pe websitul “ComunismulInRomania.ro“

–

Alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946

Alegerile trucate din anul 1946 au constituit momentul legitimării puterii comuniste în România. Având asigurat concursul sovieticilor, din punctul de vedere al susţinerii materiale a campaniei electorale, comuniştii au întreprins pe parcursul întregului an o serie de acţiuni menite să le aducă popularitate în rândul electoratului şi să le asigure succesul în alegeri.În această campanie, la loc de frunte s-a aflat denigrarea partidelor istorice în ochii opiniei publice,

încurajarea tensiunilor din cadrul acestora, susţinerea unor dizidenţe, dar şi crearea unui organism politic, în speţă Blocul Partidelor Democratice, în care a intrat P.C.R. şi alte cinci formaţiuni politice, în stare să canalizeze atenţia populaţiei şi să atragă voturi. Prin campania electorală, presărată cu numeroase incidente şi încălcări ale legii chiar de reprezentanţii sau simpatizanţii guvernului Groza n-au putut schimba opinia poporului şi n-au adus victoria comuniştilor în alegeri.

În această situaţie s-a pus în aplicare deviza lui Stalin „nu contează cine şi cum votează, ci contează cine numără voturile”, iar B.P.D. a obţinut o victorie confortabilă în alegeri datorită acestor „tehnici speciale” de numărare a voturilor.

Iată, în continuare, un tablou cronologic al fatidicului an electoral 1946:

8 ianuarie – Consiliul de Miniştri hotărăşte organizarea alegerilor în cel mai scurt timp posibil, după cum ceruseră reprezentanţii marilor puteri, asigurând opinia publică de libertatea şi transparenţa acestora.

22 ianuarie – se conturează obictivele P.N.Ţ. pentru campania electorală, printre acestea numărându-se apărarea libertăţii alegerilor, înscrierea populaţiei pe liste electorale, „propagandă destoinică” pentru câştigarea scrutinului.

29 ianuarie – Plenara C.C. al P.C.R. preconizează prezentarea unită în alegeri a tuturor forţelor democratice reprezentând guvernul Groza din 6 martie 1945.

14 februarie – Comitetul Executiv al Frontului Plugarilor acceptă propunerea P.C.R. de a participa pe liste comune la alegeri.

15 februarie – Ştefan Voitec şi Lothar Rădăceanu, lideri ai P.S.D., se pronunţă la rândul lor pentru participarea pe liste comune cu comuniştii, în dezacord cu Constantin Titel Petrescu, partizan al participării independente a partidului la alegeri.

22 februarie – „alegerile vor avea loc după strângerea recoltei”, anunţă primul ministru Petru Groza. În aceeaşi zi, simpatizanţii comuniştilor devastează sediul P.N.Ţ. din Arad. Denigrarea şi agresiunile contra partidelor istorice se vor produce pe întreaga perioadă premergătoare alegerilor, la nivelul întregii ţări.

10 martie – grupul Rădăceanu-Voitec îşi impune punctul de vedere la Congresul P.S.D., – participarea pe liste comune cu P.C.R. Constantin Titel Petrescu părăseşte partidul punând bazele P.S.D. Independent, care se va apropia de partidele istorice.

13 martie – liderii Frontului Naţional Democrat hotărăsc crearea unei comisii electorale comune pentru partidele care s-au decis să meargă în alegeri pe liste comune cu ei.

22 martie – în faţa acuzaţiilor P.C.R. că desfăşoară o campanie pentru amânarea alegerilor, P.N.Ţ. asigură populaţia că doreşte ca acestea să aibă loc în cel mai scurt timp posibil.

Aprilie – presa controlată de comunişti, „Scânteia”, „Aurora”, România Liberă”, începe acţiunea de compromitere a liderilor partidelor istorice în ochii poporului, aceştia începând să fie catalogaţi ca „reacţionari”, „colaboraţionişti”, „fascişti” etc. Aceste atacuri vor continua pe toată durata anului electoral, concomitent cu prezentarea în antiteză cu Maniu şi C.I.C. Brătianu a liderilor comunişti.

19 aprilie – într-un articol din „Dreptatea”, Corneliu Coposu cere guvernului să fixeze de urgenţă data alegerilor.

9 mai – F.N.D. definitivează platforma-program ce urmează a fi făcută publică.

17 mai – se consemnează constituirea Blocului Partidelor Democratice, format din P.C.R., P.N.L.- Tătărescu, P.N.Ţ.- Alexandrescu, Frontul Plugarilor, P.S.D., Partidul Naţional Popular (fosta Uniune a Patrioţilor, devenită între timp din organizaţie de masă partid). Se constituie totodată Comisia Centrală Electorală alcătuită din reprezentanţii celor şase partide. Platforma-program scoate în evidenţă realizările guvernului Groza, critică partidele istorice „reacţionare”, promite respectarea tuturor drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, politică socială favorabilă muncitorilor şi ţăranilor, sprijinirea culturii, redresarea industriei, comerţului şi agriculturii etc. Comuniştii vor profita din plin de împărţirea titlurilor de proprietate în baza reformei agrare din 1945 pentru a-şi face propagandă electorală în rândul ţăranilor.

22 mai – reprezentanţii partidelor din B.P.D.: Gh. Tătărescu (P.N.L.), P. Groza (Frontul Plugarilor), Th. Iordăchescu (P.S.D.), Gheorghiu-Dej (P.C.R.), C. Neculcea (P.N.P.), A. Alexandrescu (P.N.Ţ.) semnează protocolul de constituire a B.P.D. pe baza adeziunii la platforma-program.

27 mai – Federaţia Democrată a Femeilor aderă la platforma-program a B.P.D.

1 iunie – ca răspuns la notele anglo-americane, guvernul afirmă că alegerile vor avea loc în cel mai scurt timp şi într-un mod democratic.

2 iunie – începe oficial, la Iaşi, în prezenţa conducerii comuniste, campania electorală a B.P.D. În aceeaşi zi este prezentat, prin intermediul ziarului „Dreptatea”, manifestul P.N.Ţ. (Maniu) către ţară, cu care acesta se prezintă în alegeri. Ţărăniştii se pronunţă pentru menţinerea monarhiei, definitivarea reformei agrare, statul ţărănesc, refacerea economiei, garantarea drepturilor şi libertăţilor.

5 iunie – Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii anunţă printr-un comunicat că va sprijini B.P.D. în alegeri.

14 iunie – Adrian Holman, reprezentantul politic britanic la Bucureşti, critică guvernul român acuzându-l că tergiversează promulgarea legii electorale şi fixarea datei scrutinului.

5 iulie – Apărarea Patriotică anunţă că va sprijini platforma-program a B.P.D.8 iulie – circulara P.N.Ţ. (Maniu) face cunoscut modul de organizare a participării acestui partid la alegerile parlamentare.

13 iulie – este promulgată legea privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Adunarea Deputaţilor. Sunt stabilite condiţiile de votare şi de depunere a candidaturii. Apare şi o nouă categorie fără drept de vot – „nedemnii” (criminalii de război, primarii şi prefecţii guvernului Antonescu, legionarii, voluntarii în războiul antisovietic). Se introduce sistemul unicameral, anulându-se totodată prerogativa regelui de a dizolva parlamentul. Partidele istorice protestează împotriva legii electorale, întrezărind posibila fraudare a alegerilor.

30 iulie – mitingul B.P.D. pe stadionul P.T.T. Bucureşti, la care participă Ana Pauker.

12 august – echipe de bătăuşi comunişti împiedică desfăşurarea Congresului P.N.L. (Brătianu) la Oradea.

16 august – sunt atribuite semnele electorale:

soarele – B.P.D.,

secera şi ciocanul – P.C.R.,

triunghiul echilateral – P.S.D.,

o linie – P.N.L.-Tătărescu,

cercul – P.N.Ţ.-Alexandrescu,

ochiul – P.N.Ţ.,

linie verticală şi orizontală în unghi de 90° – P.N.L.,

fântâna – P.S.D.I.

11 septembrie – se constituie biroul electoral al armatei care îi va „îndemna” pe soldaţi să voteze cu B.P.D.

13 septembrie – Constantin Brătianu denunţă, într-un memoriu adresat lui P. Groza, abuzurile din campania electorală: înscrierea pe listele electorale este ilegal făcută, nu sunt respectate termenele de înscriere, se fac liste speciale care să poată fi folosite în mod fraudulos, campania electorală a opoziţiei este subminată de autorităţi, publicaţiile lor sunt cenzurate etc. Alte astfel de proteste vor fi făcute de cele două partide istorice, prin intermediul ziarelor „Dreptatea” şi „Viitorul”, pe toată durata campaniei electorale, fără vreun succes.

18 septembrie – Ion Mihalache, vicepreşedinte P.N.Ţ., este declarat „nedemn”, deoarece participase ca voluntar pe frontul de est. Contestaţia depusă la Judecătoria de Ocol Topoloveni nu a fost soluţionată pozitiv.

20 septembrie – C.I.C. Brătianu depune o contestaţie la Circumscripţia Centrală Electorală cerând anularea listelor întocmite ilegal.

28 septembrie – Iuliu Maniu protestează asupra folosirii autorităţilor publice în campania electorală a guvernului.

29 septembrie – B.P.D. începe promovarea capilor listelor electorale. În Bucureşti primii pe liste sunt Groza, Dej şi Ana Pauker.Octombrie – se distribuie „Cele 10 porunci ale cetăţeanului român”, manifest difuzat de P.N.Ţ., prin care poporul este îndemnat să denunţe abuzurile, să nu se lase intimidat de guvern şi să voteze P.N.Ţ.-ul.

3 octombrie – sunt repartizate mandatele în cadrul B.P.D., proporţia fiind inegală, deoarece P.C.R., Frontul Plugarilor şi P.N.L.-Tătărescu au primit un număr egal de mandate, dar per total mai multe decât celelalte trei formaţiuni din Bloc.

15 octombrie – este publicat Decretul-lege pentru Convocarea Corpului Electoral prin care data alegerilor este fixată pentru 19 noiembrie.

21 octombrie – P.N.L., P.N.Ţ. şi P.S.D.I. ajung la un acord comun de a acţiona pentru a împiedica abuzurile electorale şi fraudarea alegerilor.Noiembrie – B.P.D.-ul înteţeşte ritmul manifestaţiilor şi întrunirilor electorale în Bucureşti şi în ţară (până la alegeri au loc astfel de întruniri la Lugoj, Arad, Cluj, Hunedoara, Galaţi, Timişoara, Ploieşti, Târgu Mureş, Târgovişte, Sf. Gheorghe, Satu Mare, Bârlad, Severin, Vlaşca, Tutova etc. la care participă liderii marcanţi ai P.C.R.: Dej, Pauker, Luca, Pătrăşcanu, Gh. Apostol, Chişinevschi).

1 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.L.: Constantin Brătianu ocupă primul loc la Bucureşti, iar Gheorghe Brătianu aceeaşi poziţie la Ilfov.

12 noiembrie – este publicată lista candidaţilor P.N.Ţ. Iuliu Maniu este în fruntea listei la Bucureşti, Hudiţă la Cluj, Coposu la Sălaj etc.

17 noiembrie – mitingul P.N.Ţ. în faţa T.N.B., la care participă 30.000 de oameni. Forţele de ordine intervin trăgând în manifestanţi.

19 noiembrie – alegerile parlamentare. Se semnalează grave incidente şi ilegalităţi: furturi de urne şi voturi, ocuparea localurilor de vot, atacarea candidaţilor opoziţiei, maltratarea oficialităţilor şi a forţelor de ordine, împiedicarea simpatizanţilor opoziţiei să-şi exercite dreptul la vot, crime etc. Protestele P.N.L. şi P.N.Ţ. din zilele următoare n-au nici un efect.

23 noiembrie – un document de la Foreign Office (Biroul pentru Străini) afirmă că alegerile au fost „un complet fals”.

25 noiembrie – sunt publicate rezultatele oficiale ale alegerilor, B.P.D. obţinând un procentaj de 79,86% din voturi, urmat la mare distanţă de P.N.Ţ., Uniunea Patriotică Maghiară, P.N.L., Partidul Ţărănesc Democrat, P.S.D.I., Partidul Popular Românesc.

25 noiembrie – Roy Melbourne (reprezentantul S.U.A. în România) declara că alegerile au fost o „totală farsă”.

1 decembrie – Regele Mihai deschide Adunarea citind mesajul tronului.

ComunismulInRomania.ro

Jetzt ist es soweit…die In vitro Befruchung meiner Frösche ist endlich etabliert. Und heute wurde mir der Erfolg selbst aus der Tierwelt bescheinigt.
Nachdem die Herren der Frosch-Schöpfung gemerkt haben, dass einer nach dem anderen abgeknappst wird wenn sie nicht ihren Trieben nachgeben, hat ein mutiger Soldat die Initiative (und eines der wohl gutaussehenden Weibchen) ergriffen.
In jedem Fall kamen wir heute morgen in den Frosch-Raum und haben einen Tank voller befruchteter Eier vorgefunden. Ganz wunderbarer Zufall, da ich noch ein paar Stadien extrahiere muss.
Ein anderer glücklicher Zufall (mehr für die Männchen als für mich), war allerdings das ich beim genaueren Betrachten der Embryonen einen Parasiten gefunden habe der sich augenscheinlich bei unseren Fröschen eingenistet hat – also stehen die erstmal unter Quarantäne.

Für mich heist das erstmal keine Froschperimente mehr, für die Frösche heist das ein paar Wochen Ruhe (und ne Entwurmungskur) – noch mal Glück gehabt.

Wenigstens kann ich mich nun voll und ganz auf meine PCRs und das zusammenschreiben des Reports konzentrieren – langsam müssen ja mal die Ergebnisse her.

Man liest sich im Laufe der Woche

Las proteinas plasmaticas son un conjunto de moléculas formadas por la unión de diversos aminoacidos que se encuentran en el plasma sanguineo. Son interesantes de analizar porque en muchos casos su exceso o deficiencia es un signo claro de enfermedad.

Se realizar mediante una extraccion previa de sangre en ayunas. A continuación, se determinan por electroforesis en acetato de celulosa y/o geles de agarosa. De esta forma,  las proteinas se van a separar en bandas en funcion de su carga, su tamaño y su forma, el potencial electrico aplicado , la fuerza ionica del tampon y por supuesto la temperatura.

A continuación os pondre las principales proteinas plasmáticas, que son:

Prealbumina y proteina transportadora de retinol. Son proteinas que solo duran unas horas en circulación antes de degradarse. Se encargan del transporte de hormonas y en problemas nutricionales y hepaticos su nivel dewciende rapidamente.

Albumina. Es el 50% del total de proteinas plasmaticas. Se sintetiza en higado y permanece en circulación durante 19 dias, hasta que se metaboliza en los tejidos donde es fuente de aminoacidos. Sus funciones más importantes guardan relación con su tamaño, que le mantiene dentro de la circulacion, y de su carga electrica, que le deja transportar hormonas, iones, farmacos, etc…

Alfa 1 Glicoproteina acida y Alfa 1 antitripsina son las principales componentes de las alfa globulinas. La primera modula la respuesta celular y la segunda inhibe proteasas en la reaccion de fase aguda.

Alfa 2 Macroglobulina. Es una antiproteasa que destaca por su gran tamaño.

Ceruloplasmina. Proteina que contiene cobre y cumple una función doble: oxidante del hierro y antioxidante general.

Tranferrina. Proteina transportadora de hierro. En la anemia ferropénica su concentración se eleva.

Beta 2 Microglobulina. Proteina de pequeño tamaño que forma parte de los antigenos de histocompatibilidad. Se eleva en sangre cuando aumenta la celularidad y en orina, en los fallos renales tubulares no se filtra y se pierde.

Proteina C Reactiva. Es una proteina muy sensible a los procesos de inflamacion que causan elevacion temprana e intena de su concentración sanguinea.

Inmunoglobulinas. Conjunto de proteinas de accion defensiva, que son reactivas frente a los antigenos.

ENFERMEDADES RELACIONADAS CON LA DEFICIENCIA O EXCESO DE PROTEINAS PLASMATICAS.

Artritis reumatoide: aumenta la albumina y tambien las PCR, las beta y las alfa 2 aumentan ligeramente, el reusltado total es una disminucion en el numero de proteinas.

Anemia ferropénica: aumentan mucho las beta globulinas.

Sindrome nefrotico: disminucon brusca de proteinas totales, sobre todo de albumina, por un mal filtrado en riñones.

Hepatopatía cronica: disminuye mucho las albuminas y tambien las gamma globulinas. El resto bajan un poco.

Reaccion de fase aguda: disminuye la albumina pero aumentan mucho la alfa globulinas y las PCR

FUENTE : http://www.cun.es/areadesalud/pruebas-diagnosticas/analisis-de-las-proteinas-plasmaticas/

Ein Lied der Prinzen, welches wahrscheinlich relativ gut zu Microsofts neuem Vorzeige-Betriebssystem “Windows 7″ passt, da dieses sich, nach Angabe des Microsoft Managers Simon Aldous in einem Interview mit dem amerikanischem B2B-Magazin “PCR”, an Apples Betriebssystem “Mac OS X” orientiert.
Wörtlich sagte er:

One of the things that people say an awful lot about the Apple Mac is that the OS is fantastic, that it’s very graphical and easy to use. What we’ve tried to do with Windows 7 – whether it’s traditional format or in a touch format – is create a Mac look and feel in terms of graphics.

Was man ungefähr so ins Deutsche übersetzten kann:

Eines der Dinge, die verdammt oft über Apple Macs gesagt werden, ist, dass das OS fantastisch ist, dass es sehr ansprechend und intuitiv ist… Was wir bei Windows 7 versucht haben – sei es in der traditionellen Form oder bei der Touch-Variante – ist, in grafischer Hinsicht ein Mac Look & Feel zu kreieren.

Diese Aussage wurde kurz darauf in einem Blog-Eintrag von Microsoft bestritten. Es heißt, dass Simon Aldous in keine Windows-7-Designprozesse involviert war.
Diese Gegenaussage von Microsoft macht die die Behauptung zwar nicht ungeschehen, besänftigt aber wenigstens einige Windows- bzw. Mac-Fans, doch um einen „Gang nach Canossa“ bzw. zu seinem Vorgesetzten wird Herr Aldous wohl trotzdem nicht herumkommen.

via

Astazi, 20 noiembrie, o sa avem parte de mult prea negociata confruntare.

Crin a fost peste Basescu la Cluj. Basescu a reactionat ca un terminat si s-a legat de un episod tragic din viata contracandidatului sau si ne-a demonstrat cat de ultim poate sa fie. A zis Crin de PCR si de cum ii este sef Iliescu de viata. Astazi  face o pauza, poate. Sau nu

Crin a fost peste Geoana la Antena 3. Sarmanul prostanac nu a iesit din “va apreciez domnule Antonescu”. Mai avea un pic si spunea ca vrea sa faca dragoste cu el, numai sa nu-l distruga in seara aceea. Nu mai are ce sa faca. In seara asta il confrunta pe Crin si poate nu fuge de intrebarea legata de PCR.

Basescu o sa-l macelareasca pe Geoana, asta e clar. In rest, Crin o sa fie peste din nou. Asa cum i-a anuntat de la inceput ca e in stare sa-i confruntre oriunde, oricum, oricand.

“Das Imperium der Viren“

Der  UNSICHTBARE  FEIND

Der erste der beiden Doku-Thriller der Reihe “Das Imperium der Viren“ zeichnet in einer aufwendig nachinszenierten Spielhandlung exemplarisch den Ausbruch des SARS-Virus (= Schweres Akutes Atemwegssyndrom) nach.

Das Imperium der Viren Teil 1 Lautlose Killer 1

Das Imperium der Viren Teil 1 Lautlose Killer 2

2003 nahm das bis dahin unbekannte Virus von Hongkong aus Anlauf, die Welt zu erobern.
Der chinesische Arzt Dr. Liu infizierte dabei innerhalb weniger Stunden 17 Hotelgäste, die das neue, tödliche Virus binnen weniger Tage über den Globus verteilten.

Ob Hanoi, Toronto, Singapur oder Frankfurt: Überall landete SARS im Körper infizierter Menschen und löste Epidemien aus.

Zu den ersten Fahndern auf der Spur des wochenlang nicht identifizierbaren Virus gehörte der italienische Arzt Carlo Urbani, der im Namen seiner Organisation ” Ärzte ohne Grenzen“ kurz zuvor den Friedensnobelpreis entgegen genommen hatte.
Urbani aber erkrankt selbst.

klick –> ARTE TV

Im 20. Jahrhundert, so haben Wissenschaftler errechnet, wurden mehr Menschen durch Viren getötet als durch alle Kriege zusammen. Die Parasiten dringen in Wirtszellen ein und benutzen deren Stoffwechsel, um sich zu vermehren.
Am Beispiel der SARS-Epidemie, die sich 2003 von Südchina aus verbreitete, zeigt der erste Teil der Doku ihre zerstörerische Kraft.

Hintergrund: Über 800 Personen fielen SARS zum Opfer.

Falls eine neue Epidemie ausbricht, sieht es besser aus:
Im Tierversuch wurde ein Impfstoff aus Pflanzenproteinen erfolgreich getestet.

Der zweite Teil der Doku-Reihe “Das Imperium der Viren“ zeichnet ein Szenario nach, das in ähnlicher Form von Wissenschaftlern des Berliner Robert-Koch-Institut durchgespielt wurde: Bei einem internationalen Kongress in Berlin gelingt es Terroristen, die Servietten am Buffet des Abschluss-Empfangs mit Pocken-Viren zu kontaminieren …

Das Imperium der Viren Teil 2 Der unsichtbare Feind 3

Mit spannenden Inszenierungen, Reportagen und Interviews mit den besten Virologen weltweit und atemberaubenden 3D Animationen führt “Das Imperium der Viren”
in eine unsichtbare Welt. Beeindruckende 3D-Animationen, die für diese Reihe produziert wurden, machen die für das Auge unsichtbaren Viren und ihren Zerstörungskampf gegen menschliche Zellen sichtbar.

Biowaffen-Experten wie der Amerikaner C. J. Peters und der Exil-Russe Serguei Popov halten es für denkbar, dass Viren in nächster Zukunft für Terror-Anschläge benutzt werden.
Der nächste Schlag von Fanatikern könnte nicht mehr Büro-Wolkenkratzer zum Ziel haben, sondern die Gesundheit der Menschen.

Pocken gelten, als einzige Virenart, offiziell als ausgerottet. Deshalb sind nur noch die älteren Jahrgänge gegen Pocken durch Impfung geschützt.

Bei dem fiktiven Anschlag werden unter anderem der New Yorker Virologe James Baldrin und die Dortmunder Medizin-Studentin Sammie Mahale angesteckt.

Wenige Tage später ist die Welt in Panik.
In 37 Ländern brechen Pocken-Epidemien aus.

In den Zeiten des Kalten Krieges rüsteten die Sowjetunion und die USA auch im Bereich der biologischen Kriegsführung mit Viren auf.
Offiziell wurden die riesigen Bestände aus den Laboren der Großmächte großteils vernichtet. Virologen wie Sergui Popov aber, der selbst an der Produktion von Biowaffen beteiligt war, glauben, dass in der Zeit des Zusammenbruchs des kommunistischen Regimes alles zu Geld gemacht wurde.
Auch die Bestände der Pockenviren.
In wessen Händen sie heute sind, kann niemand sagen.

Zitat von Nobelpreisträger Joshua Lederberg:

“Viren sind unsere einzigen Rivalen um die Herrschaft auf diesem Planeten.“

Videos:

Mit offenen Karten: Ansteckende Krankheiten: Viren, Bakterien, Parasiten

Die Invasion der MIKROBEN

Hier werden grundlegende Funktionen des Immunsystems behandelt, mit denen sich der Körper gegen Infektionserreger wehrt.

Zur Aufklärung der Abwehrmechanismen haben die Forscher Ilja Metschnikoff, Paul Ehrlich und Emil von Behring entscheidend beigetragen. Historische Rekonstruktionen verdeutlichen, wie sie zu ihren bahnbrechenden Erkenntnissen kamen.

Trickfilme zeigen, was unter unspezifischer und spezifischer Abwehr zu verstehen ist. Außerdem wird der Unterschied zwischen passiver und aktiver Immunisierung erläutert.

Mit seinen Versuchen hat Edward Jenner den Weg für die moderne Schutzimpfung gewiesen. Eine historische Rekonstruktion zeigt, wie er die erste Pockenschutzimpfung durchgeführt hat. Es handelt sich dabei um eine aktive Immunisierung, bei welcher der Körper die nötigen Abwehrzellen und -stoffe selbst bildet, die ihn dann vor neuerlichen Infektionen schützen.

Auf der aktiven Immunisierung beruht auch die Wirksamkeit moderner Impfstoffe. Beispiel: Die Impfung gegen Polioviren, die Kinderlähmung verursachen.

Schweinegrippe: Kassen zahlen PCR Test:

klick –>  http://www.aerztezeitung.de/suchen/p-1/PCR-Test.html

klick –> The PCR Song

There was a time when to amplify DNA,
You had to grow tons and tons of tiny cells.
Then along came a guy named Dr. Kary Mullis,
Said you can amplify in vitro just as well.
Just mix your template with a buffer and some primers,
Nucleotides and polymerases, too.
Denaturing, annealing, and extending.
Well it’s amazing what heating and cooling and heating will do.
PCR, when you need to detect mutations.
PCR, when you need to recombine.
PCR, when you need to find out who the daddy is.
PCR, when you need to solve a crime.
(repeat chorus)

Videos: Mikroben und ihre Killer – Grundlagen des Immunsystems und Impfung

Witze – Cartoons:

Rationalisierung im Gesundheitswesen:

http://witze.net/cartoons/cartoon_333.html

Bio-Rad offers a unique modular lab series — the Cloning and Sequencing Explorer Series — in which students are guided through an innovative research workflow identical to those performed in genomics labs worldwide. Over a multiple-week lab course, students will combine traditional and cutting-edge molecular biology techniques and bioinformatics.

Click HERE for more.

PCR Troubleshooting: The Essential Guide Book
By: Michael L. Altshuler Moscow Research Institute of Medical Ecology

A unique PCR troubleshooting guide that is an essential companion for anyone who uses the polymerase chain reaction technique. Aimed at a reader with some experience in PCR the book discusses the many and varied problems encountered with PCR together with tips, advice and procedures to obviate rather than overcome the PCR problems. Written in the language of the laboratory with a little humour and a down-to-earth approach, the book is easy to read and understand.

For more see: http://www.horizonpress.com/pcr2

Ludovic Orban: Băsescu este votat de alcoolici, ţigani şi prostituate.
Electoratul candidatului PD-L pentru încă un mandat la Cotroceni, nimeni altul decât Traian Băsescu, este format din “alcoolici, ţigani şi probabil prostituate”. Cel puţin aşa crede Ludovic Orban, prim-vicepreşedinte PNL.

“Eu aş rezuma aşa: cine votează cu Băsescu, alcoolici, ţiganii (…) prostituatele, probabil, deşi mă îndoiesc că prostituatele vor vota cu Băsescu, având în vedere cum arată (şeful statului, n.r.)”, a declarat Ludovic Orban.

Editor: Julie Logan, Kirstin Edwards and Nick Saunders Applied and Functional Genomics, Health Protection Agency, London

Real-time PCR (RT-PCR) technology is highly flexible and many alternative instruments and fluorescent probe systems have been developed recently. The decreased hands-on time, increased reliability and improved quantitative accuracy of RT-PCR methods have contributed to the adoption of RT-PCR for a wide range of new applications.

This manual presents a comprehensive guide to the most up-to-date technologies and applications as well as providing an overview of the theory of this increasingly important technique. Experts describe and discuss the latest PCR platforms, fluorescent chemistries, validation software, data analysis, and internal and external controls. This timely and authoritative volume also discusses a wide range of RT-PCR applications including: clinical diagnostics, biodefense, RNA expression studies, validation of array data, mutation detection, food authenticity and legislation, NASBA, molecular halotyping, and much more.

Key Features:
• Comprehensive coverage of the latest real time PCR technologies and applications
• 17 chapters
• Completely up-to-date
• Internationally renowned authors
• Fully illustrated throughout
• Explains key principles and concepts
• Covers a broad range of applications
• Real time PCR in food, biodefense, clinical microbiology, diagnosis of infection and much more!
• Useful reference sections

A câştiga bătălia alegerilor înseamnă a hotărâ definitiv cursul raportului dintre “forţele politice din Romînia”.  E din plenara PCR din 1946, însă linia tactică rămâne valabilă. Au fost bune la ceva şi cursurile de învăţământ politic.

Play the online PCR game and test your knowledge! Go head-to-head with Larry the Lab Tech….

Visit http://www.rethinkpcr.com/larrythelabtech.html to play the game.

And what are the top 5 PCR Quips from the ReThinkPCR site?
I think … therefore, I anneal.
I think … of Nobel, But my band does not appear, Cycler obsolete.
I think … my thermal cycler is better at making waffles than amplifing DNA.
I think … I get more un-required bands than MTV does.
I think … “hot tag” is more like “not tag”.

Unul dintre scopurile principale ale Partidului Comunist a fost impunerea ateismului, atât prin anularea la nivel oficial a sărbătorilor religioase, cât şi prin distrugerea bisericilor sau prin presiunea continuă asupra cultelor. Numai în Bucureşti, odată cu începerea lucrărilor la Centrul Civic şi la Casa Poporului în anii ‘80, au fost demolate aproximativ 25 de biserici şi mănăstiri.

Tudor Postelnicu, ministrul de Interne din 1989, avea să declare în 1993, în faţa Comisiei Senatoriale pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989: „Am deţinut informaţii referitoare la creşterea intrărilor în ţară a turiştilor din URSS. Intrau cu maşini Lada. Un număr triplu decât în mod normal. Principalele locuri de intrare erau pe la Vama Siret, pe la punctele de frontieră din Maramureş, dar o parte au venit şi pe la Giurgiu, dinspre Bulgaria. Direcţia de Paşapoarte m-a informat că au mai intrat foarte mulţi turişti din Ungaria şi din Iugoslavia. Ungurii au intrat masiv pe la Borş. La Vama Stamora-Moraviţa au fost înregistraţi atât sârbi, cât şi maghiari“.
Iulian Vlad:
„Pe 15 decembrie, împreună cu fostul ministru al apărării, Vasile Milea, am participat la depunerea jurământului în unităţi militare. Eu la Buzău, dânsul la Iaşi. Seara, ne-am înapoiat la Bucureşti. La o jumătate de oră după ce am ajuns, a venit la mine domnul Milea şi m-a întrebat dacă am sesizat ceva deosebit. N-am ştiut la ce se referea. Dar pe traseul meu de la Buzău la Bucureşti şi pe al dumnealui de la Iaşi la Bucureşti am observat foarte multe maşini cu număr rusesc. Şi m-a întrebat: «Cam ce o fi cu ăştia? Fac Crăciunul pe aici?»”.
http://www.adevarul.ro/articole/turistii-sovietici-si-manevrele-diplomatice.html
—————-

17 decembrie 1989, ora 17.45 CPEx
Stenografiat şi transcris: Ionescu Maria (2 exemplare)

După ce a anunţat dorinţa sa de a fi luate „măsuri ferme” împotriva şefilor Armatei, Securităţii şi Internelor, adică destituirea acestora, Ceauşescu le-a cerut părerea şi membrilor CPEx. Gogu Rădulescu, Constantin Dăscălescu, Manea Mănescu şi Gheorghe Oprea au zis că ar trebui să li se mai dea o şansă celor trei, iar „măsurile ferme” să fie luate după „rezolvarea situaţiei” de la Timişoara.
Contrariat, Ceauşescu a izbucnit: „Deci nu sunteţi de acord cu măsura propusă?! Atunci, alegeţi-vă alt secretar general!” – şi a trântit hârtiile din faţa sa. S-a ridicat de pe scaun şi s-a îndreptat spre uşă.

A început circul.

Silviu Curticeanu: „Nu aşa, tovarăşe secretar general! Eu niciodată n-am să vă părăsesc, voi rămâne totdeauna lângă dumneavoastră!”

Constantin Dăscălescu, ridicându-se de pe scaun: „Nu se poate, tovarăşe secretar general! Noi nu asta am vrut! Nu vom merge fără dumneavoastră!”

Dumitru Popescu: „Dar cine a spus asta?”

Emil Bobu: „Vă rugăm să nu vă supăraţi, tovarăşe secretar general!”

Elena Ceauşescu: „L-aţi supărat pe tovarăşu’!”

Din nou, Dăscălescu: „Tovarăşe Ceauşescu, nu renunţaţi! Noi mergem mai departe doar alături de dumneavoastră!”

Nicolae Constantin: „Tovarăşe Dăscălescu, nu-ţi permit să te răsteşti la tovarăşul Ceauşescu!”

Toţi tovarăşii sunt în picioare, cu ochii ieşiţi din orbite şi cu feţe speriate.

Cornel Pacoste fuge şi se pune de-a curmezişul uşii, cu mâinile pe clanţă, ca să nu plece tovarăşul Ceauşescu.

Lina Ciobanu şi Ana Mureşan încep să plângă.

Plâng şi pereţii, şi tablourile de pe pereţi, iar ghivecele de flori – chiar în hohote.

Tovarăşul Ceauşescu face paşi tot mai şovăielnici spre uşă.

Din vacarm se desprinde vocea lui Tudor Postelnicu: „Suntem cu dumneavoastră!” Şi oferă imaginea a doi ochi languroşi…

Elena: „Uite ce i-aţi făcut lu’ tovarăşu’!“

Bobu: „Dacă este aşa, eu zic să-i destituim.“

Tovarăşul Ceauşescu se opreşte.

Tovarăşa Ceauşescu îl apucă de mână şi-l convinge să revină pe scaunul său.

Tovarăşul Ceauşescu zice: „Bine, tovarăşi, să mai încercăm!“
————
Iran ’89: ultima vizită a lui Ceauşescu
Imediat după Revoluţie se zicea că teroriştii au fost aduşi din Iran cu un vapor. Alţii spuneau că a aterizat un avion cargo cu mercenari măslinii.

În realitate însă, Ceauşescu avea programată din timp acea vizită. Temele discutate cu preşedintele Iranului, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, erau în special de natură economică.
Pe 18 decembrie, comportamentul dictatorului român a fost diferit faţă de cel afişat, de obicei, în astfel de deplasări. Unul dintre secretarii de cabinet ai lui Ceauşescu, Mihai Hârjău, audiat de Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „De regulă, înainte de a pleca în străinătate, chiar dacă era o oră matinală, trecea pe la birou. Atunci nu a mai trecut. Şi a mers în Iran“.

La ora 8.30, înainte de a pleca spre aeroport, Ceauşescu i-a chemat la el acasă, în cartierul Primăverii, pe şefii ministerelor de forţă, pentru a afla care mai este situaţia la Timişoara. Printre cei care au venit să-i dea raportul s-a numărat şi Emil Bobu.
Liniştit de minciunile pe care le auzea, Ceauşescu s-a deplasat la Aeroportul Otopeni, de unde în jurul orei 9.00 avea să decoleze spre Iran. Înainte de îmbarcare a mai avut loc un episod în care actori principali au fost Ceauşescu şi Milea.

„La aeroport, după ce Milea i-a prezentat raportul clasic cu privire la starea aeronavei prezidenţiale, Ceauşescu i-a spus: «În legătură cu stricăciunile de la Timişoara, tovarăşul Milea, nu reparaţi nimic! Filmaţi totul şi când mă întorc vom da totul la televiziune». Acest lucru a fost confirmat şi de cei de la Timişoara, care au spus că au primit ordin să nu repare nimic“, avea să declare Silviu Curticeanu, tot în1993, în faţa Comisiei „Decembrie 1989“.

Pregătirea vizitei

Înscrisă de aproape un an în agenda vizitelor oficiale, deplasarea în Iran s-a desfăşurat potrivit regulamentelor şi protocoalelor în vigoare la acea dată. Primul ajuns la Teheran a fost un ofiţer din Direcţia a V-a a Securităţii. Ofiţerul era, în realitate, Gelu Ivan, aghiotantul Elenei Ceauşescu.

Ivan s-a deplasat în Iran pe 9 decembrie 1989, înainte ca Timişoara să se pună în mişcare. „În ultimul timp mă ocupam de pregătirea apartamentului pentru astfel de deplasări. Eram aghiotantul ei, dar le plăcea cum pregăteam eu reşedinţa. Misiunea mea în Iran a fost să mă ocup de casa de oaspeţi, apartamentul, conform cerinţenţelor care erau atunci. Trebuia să fie căldură, apă caldă, apă rece, verificări, să fie curăţenie. Aveam aparate de detectare a radiaţii­lor, iar în rest – cu ochii şi manual. Făceam o verificare tehnică a încăperilor, dar nu am descoperit niciodată nimic“, a declarat Gelu Ivan în faţa Comisiei Senatoriale „Decembrie 1989“.

Disperare

La plecarea în Iran, Nicolae Ceauşescu nu a mai trecut pe la birou, aşa cum avea obiceiul, ci a plecat direct la aeroport, după ce a primit acasă raportul despre situaţia de la Timişoara.

Legăturile cu ţara

În cele două zile şi jumătate cât a stat în Iran, Ceauşescu avut un comportament atipic. Cei care l-au însoţit au sesizat acest lucru.

„Ceea ce am remarcat în Iran a fost faptul că Ceauşescu a cerut de foarte multe ori legătura în ţară. De regulă, eu făceam legătura telefonică. Dar de data asta a preferat ca acest lucru să-l facă aghiotantul“, a mai spus Hârjău, secretarul de cabinet al lui Ceauşescu.

Interesantă a fost şi reacţia aghiotantului Gelu Ivan, la sosirea delegaţiei de la Bucureşti: „Când a venit delegaţia, toţi erau nervoşi. Eu nu ştiam ce s-a întâmplat în ţară, pentru că m-am ocupat la Teheran de reşedinţă“.

Secretarul Mihai Hârjău avea să declare în 1994 Comisiei Senatoriale: „A vorbit la ore foarte nepotrivite pentru fusul nostru orar. Dacă în ţară era ora cinci, în Iran era ora opt. A vorbit permanent la ore diferite“. Potrivit altor persoane din delegaţie, erau momente când Ceauşescu suna în ţară chiar la intervale de jumătate de oră. În general, discuta cu Elena Ceauşescu sau cu Manea Mănescu.

Întâlnirile din Iran

Imediat ce a ajuns la Teheran, Ceauşescu a fost întâmpinat de preşedintele Iranului, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. „Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Ali Akbar Hashemi Rafsanjani au făcut, la ieşirea din salonul de onoare al aeroportului, declaraţii pentru presă, în care au exprimat hotărârea comună de a dezvolta mai mult colaborarea română-iraniană“, se arată în ziarul „Scînteia“ din 19 decembrie 1989.

Vizitei în Iran îi erau acordate două pagini în oficiosul Comitetului Central al PCR. O altă relatare despre acea vizită îi aparţine fostului şef al Protocolului de Stat, Vasile Nicolcioiu, audiat de senatorii Comisiei „Decembrie 1989“ la 23 martie 1994.

„A avut convorbiri cu preşedintele Iranului, a primit vizita ministrului de Externe la reşedinţă. În afară de acestea, nu a mai avut nimic special. A mai avut şi o vizită la un muzeu, unde a fost singur. Era un muzeu de artă populară, tablouri. Vizita a durat o oră şi l-am avut ca ghid pe directorul muzeului. Ceilalţi membri ai delegaţiei au avut întâlniri cu omologii lor“, a spus Nicolcioiu.

Ceauşescu, minţit şi în Iran

Nicolae Ceauşescu s-a întors din glorioasa vizită de la Teherean în ziua de miercuri, 20 decembrie, în jurul orei 15.00. Primele informaţii le-a primit de la Elena Ceauşescu. Ion Dincă le declara senatorilor din Comisia „Decembrie 1989“:

„Când s-a întors din Iran, la aeroport, primul lucru a fost să întrebe care este situaţia la Timişoara şi în ţară. I s-a spus că sunt numai 13 morţi la Timişoara şi cred că a fost liniştit că lucrurile s-au soldat cu numai 13 morţi cât a fost el plecat. Când a venit la birou, a cerut legătura cu prim-ministrul Dăscălescu. Când l-a întrebat câţi morţi sunt la Timişoara, Dăscălescu i-a spus adevărul: 52 de morţi. Ceauşescu a întrebat de ce a fost minţit. Într-adevăr, dintre cei 52 de morţi rămâneau numai 12, pentru că 40 au fost aduşi la Bucureşti. Hotărârea cred că a aparţinut Elenei Ceauşescu, dar nu ştiu cine a lucrat”.

Cele 40 de cadavre erau aduse pe 19 decembrie la Bucureşti, pentru a fi arse. Cu toate acestea, urmele represiunii nu au putut fi şterse. Era 20 decembrie şi Ceauşescu se pregătea să vorbească poporului despre evenimentele de la Timişoara. În aceeaşi zi a decretat şi starea de necesitate în judeţul Timiş. Mai avea de trăit cinci zile.

Ce se întâmpla în ţară

În timp ce Nicolae Ceauşescu se lăsa răsfăţat de gazdele iraniene, acasă era urgie. Frâiele puterii se aflau în mâinile Elenei Ceauşescu şi ale lui Manea Mănescu, aşa cum se stabilise la şedinţa CPEx din 17 decembrie. Constantin Manea, un alt secretar de cabinet al lui Nicolae Ceauşescu, avea să declare Comisiei Senatoriale la 28 decembrie 1993:

„Stând şi gândind acum, mai temeinic, asupra momentului plecării în Iran, am impresia că el a plecat ca tocmai să nu fie aici. Socotea că se va rezolva la Timişoara şi el va veni ca şi când nu s-a întâmplat nimic”.

La întoarcere însă, lucrurile erau deja scăpate de sub control. Tot Manea a fost martorul unor scene în care Elena Ceauşescu şi-a ieşit din minţi. „Ea vorbea de regulă cu Ion Coman, însărcinat cu problemele de la Timişoara. Erau tot timpul încordaţi. Am auzit-o pe Elena ţipând, cred că la Coman, că «trebuie tras la picioare, trebuie speriaţi!»”.

————
Marea Britanie a dat un semnal direct securitatii romane in data de 19 decembrie 1989 “este momentul ca securitatea romana sa treaca la actiune pentru a indeparta regimul lui Nicolae Ceausescu”

Iulian Vlad l-a contactat pe Milea si i-a cerut sa aterizeze avionul fortat , avionul cu care se intorcea Nicola Ceausescu din Iran la Mihail Kogălniceanu urmand sa fie gazduiti la unitatea Vasile Lupu, Milea a raspuns, nu, nu acum, este in pregatire.

An easy-to-use qPCR resource, Bio-Rad’s Real-Time PCR iPhone application includes the Real-Time PCR Applications Guide for researchers who want to learn more about designing, analyzing, and optimizing real-time PCR experiments. Another feature is the qPCR Doctor, an interactive troubleshooting tool for resolving problems relating to real-time PCR assays. The Real-Time PCR iPhone Application also includes a qPCR Assay Design section which provides guidance for designing a qPCR assay, information on validating and optimizing your qPCR assay, and different methods for analyzing qPCR data. This application puts three of Bio-Rad’s best real-time PCR resources at your fingertips.

Key Steps for Generating Real-Time PCR Data that Conforms to MIQE Guidelines

Part 4 of a 4 part tutorial which is essential viewing for any scientist who is serious about publishing Real Time PCR Data. The video will help familiarize the audience with the newly published MIQE (Minimum Information for Publication of Quantitative Real-Time PCR Experiments) guidelines and will focus on how to apply the guidelines to design a solid experimental approach for RT-qPCR.

Key Steps for Generating Real-Time PCR Data that Conforms to MIQE Guidelines

Part 3 of a 4 part tutorial which is essential viewing for any scientist who is serious about publishing Real Time PCR Data. The video will help familiarize the audience with the newly published MIQE (Minimum Information for Publication of Quantitative Real-Time PCR Experiments) guidelines and will focus on how to apply the guidelines to design a solid experimental approach for RT-qPCR.

Imagini vechi (de pe net), montaj nou… privind, dinspre trecut, către “viitorul luminos al patriei”… Ce-aş mai putea spune, mai mult… decât…  VIZIONARE  ”PLĂCUTĂ” …

Aha… (era să uit), şi… SUCCES LA VOT …. !!! Aveţi de unde alege, nu glumă …

Va mai amintiti de revista Magazin de pe vremea lui Ceausescu? Eu imi amintesc! Era printre putinele ziare pe care le cumpara tata si in care chiar aveai ce sa citesti, nu te loveai de eternele sedinte ale comunistilor, de realizarile cincinale in hambare si nici de al paispelea congres al PCR. Ei bine, aceasta revista mai exista si acum, nu o cumpar cu regularitate dar de cate ori o fac, imi spun ca oamenii chiar au pastrat linia initiala si anume informarea publicului pe teme de istorie, geografie, sanatate, etc…scurt si la obiect, as caracteriza eu acest “saptamanal cultural – stiintific independent”!

La fel s-a intamplat si saptamana trecuta, am cumparat-o, am rasfoit-o un pic, am aflat tot pe scurt ca virusul oboselii este inrudit cu virusul HIV, ca in Olanda (offf, ce dor imi e de tine!!) arhitectii si inginerii se gandesc serios la cresterea nivelului marii, sa nu uitam ca aproape toata tara lor este la 5-6 metri sub nivelul marii si arata al naibii de bine, ca osteoporoza este considerata acum ca fiind “hotul tacut” din oase. M-am putut delecta cu cateva glume, cu rebus si sudoku, iar pentru cei interesati si de programul tv si astrologie, existau si astfel de rubrici.

Totul ok pana acum, au pastrat linia asa cum spuneam mai sus si probabil cititorii fideli sunt aceiasi de acum 20 – 25 de ani, inainte de aparitia zecilor sau chiar sutelor de publicatii pe diverse teme si mai ales a influentei crescande a internetului.

Dar, ce gasesc la pagina 5? Nu o tipa goala pe jumatate cu o mana ridicata si uitandu-se lasciv la manelistul care ii face poza…nu, mai rau! O gasesc pe Bratara. Adevarata Bratara, bineinteles…vrajitoarea si clarvazatoarea care nu a cunoscut esecuri cu harul si cu arta ei magica….bla bla bla. As fi trecut cu vederea o poza de a vrajitoarei, nu ar fi fost prima pe care o vad intr-un ziar, dar mi-a atras atentia votul de incredere pe care revista si jurnalistii angajati, redatorii o dau acestei individe.  Pentru a afla ce iti rezerva viitorul, trebuie sa trimiti bani prin mandat postal, pe adresa redactiei, pe numele unui tip, Ionescu. Sunt sigura ca se vor gasi o gramada de naivi, care indemnati de aceasta gaselnita, de siguranta pe care ti-o da un astfel de anunt vor trimite banii pentru un viitor a la Bratara! Un fel de: “Daca trimit banii la redactie nu poate fi o inselatorie, oamenii aia chiar o cunosc si totul e pe bune”!!!

Am vrut initial sa transmit o scrisoare deschisa revistei “Magazin”, dar prea m-am luat cu vorba si nu ma voi multumi decat cu un articol pe blogul asta amarat si poate ca voi trimite si un mail la redactie si de ce nu, o sa mi se si raspunda!!!