Desi se crede adesea ca un copil al lui Dumnezeu este scutit de conflicte, realitatea demonstreaza contrariul. Conflictele nu sunt un semn de pedepsire, ci o dovada a preocuparii lui Dumnezeu pentru formarea caracterului nostru. Domnul Isus insusi a “invatat sa asculte prin lucrurile pe care le-a suferit”.

Viata lui David, “un om dupa inima lui Dumnezeu”, a fost caracterizata de conflicte de la inceput si pana in pragul mortii. oare sa fim noi scutiti? Iata o schita a vietii lui David, asezata pe starile conflictuale oprin care a trecut.

1. Conflict in copilarie – 1 Sam. 16
2. Conflict cu uriasii – 1 Sam. 17
3. Conflict intre imparati 1 Sam. 18-19
4. Conflict -  indoiala – 1 Sam. 20-23
5. Conflict cu un nebun – 1 Sam. 25
6. Conflict launtric – 1 Sam. 26-30
7. Conflict cu tristetea – 1 Sam. 31; 2 Sam. 1-3
8. Conflict cu Dumnezeu – 2 Samuel 5-6
9. Conflict – rugaciuni neascultate – 2 Sam 7-8
10. Conflict – porniri nestapanite – 2 Sam. 11-12
11. Conflict cu un copil rebel – 2 Sam. 13-18
12. Conflict pe patul de moarte – 2 Sam. 19-24

—Studiul I.  Conflicte in copilarie
Se spune in psihiatrie si psihologie ca toate conflictele din copilarie lasa urme adanci asupra spiritului uman. Ei bine, David n-a avut o viata prea “comoda” aca sa la el!

—  a. Neglijat de parinti – 1 Samuel 16:11
—  “A mai ramas cel mai tanar, dar paste oile”
—  “Trimite sa-l aduca, fiindca nu vom sta la masa pana nu va veni”

—  b.  Batjocorit de fratii lui  – 1 Samuel 17:28
—  “Iti cunosc eu mandria si rautatea inimii. Te-ai pogorat ca sa vezi lupta.” Fratii sai au spus asta desi STIAU ca David fusese uns de Samuel !!!

c. Ales de Dumnezeu
— Ce a vazut Dumnezeu in acest copilandru?
Ciobanasul ales sa fie imparat
Psalm 78:70-72
1 Samuel 17:34-35

—Studiul II.  Conflict cu uriasii – 1 Sam. 17
Adevarata credinta a cuiva se vede atunci cand se intalneste cu probleme sau dusmani care-i depasesc cu mult posibilitatile.

1. Credinta cu actiune
2. Credinta cu autoritate
3. Credinta cu motivatie corecta
4. Credinta cu umilinta

—  -  1 Cronici 11:23
-  1 Cronici 20:6
-  2 Sam. 21:15-22

—  Lectii practice

—a. Uriasii nu sunt mai mari ca … Dumnezeu
b. Uriasii sunt cat iI credem noi de mari

— Studiul III. Conflict intre imparati 1 Sam. 18-19
Una din cele mai agonizante intrebari ale lui David a fost: “De ce m-ai uns imparat INAINTE de moartea lui Saul? Evolutiile paralele ale lui Saul si david in conflictul creat de Dumnezeu scoate la iveala caracterul lor diferit. Seve clar ca Dumnezeu a avut dreptate sa-l lepede pe Saul (problema de caracter, nu doar de ascultare) si sa-l promoveze pe David.

—a.   Gelozie versus umilinta

—b.  Inselatorie versus incredere

—c.  Duhul rau versus Duhul Sfant

—  Lectii practice
1. Pocainta pe jumatate nu este pocainta (parerile de rau ale lui saul)
2. Pocainta ne coboara de pe tron
◦       Daca nu este “de tot” este “de loc” (ascultarea pe jumatate este neascultare, nu exista o jumatate de groapa!)

—In atelierul harului. Timpul in care a trebuit sa fuga de Saul a fost necesar pentru David ca o asezare pe masa de lucru a lui Dumnezeu. Ce a “realizat” Dumnezeu in viata lui David?

Lectii practice
1. Dezbracat de increderea in sine
2. Dezbracat de mandrie
3. Dezbracat de increderea in oameni

Tratamentul folosit de Dumnezeu pentru formarea lui david n-a fost numai prin suferinte, ci si prin incurajare. Dumnezeu l-a intarit pe David in conflictul cu Saul:
1. Prin oameni – Ionatan
2. Prin calauzire –  a intrebat si i s-a raspuns
3. Prin minuni – vesti proaste pentru …Saul

—Studiul  IV. Conflict cu un nebun – 1 Sam. 5
Cand ai de a face cu un nebun, primul lucru de care trebuie sa te asiguri este ca nu esti si tu ca el!

a. Bine faci, rau primesti, David este batjocorit pentru binefacere
b. Rau faci, rau primesti, Natan merita sa moara pentru obraznicei si nerecunostinta

David era cat pe ce sa greseasca la nervi: razbunare in loc de rabdare
Abigail ii daun sfat bun:

c. Bine faci, bine  primesti. Exista o rasplata pentru rabdare. Lasa-l pe Dumnezeu sa-ti rezolve problemele. mania omului nu lucreaza neprihanirea lui Dumnezeu.

—Studiul V. Conflict cu necredinta – 1 Sam. 26-29
Cel mai mare dusman al nostru nu locuieste departe sau aproape, ci chiar in noi insine!

a. David cere un semn – 1 Sam. 26
b. David nesocoteste semnul primit – 1 Sam. 27
c. David aluneca departe de Domnul
d. David este in compromis – 1 Sam. 29
e. David este in primejdie
f. David este adus la pocainta – 1 Sam. 30

Studiul VI. Conflict cu tristetea – 2 Sam. 1-3
Trsitetea este o rugina a sufletului.

Tristete datorita mortii lui Ionatan

Tristete datorita refuzului
Tristete datorita razboiului

Tristete datorita lui Abner
Tristete datorita lui Ioab

Tristete datorita lui Is-Boset

—Lectii practice; tristetea nu este un sfetnic bun. “Nadajduieste in Domnul si iarasi Il voi lauda.” (Ps. 42:11).

Studiul VII. Conflict cu Dumnezeu – 2 Sam. 6

tristetea in care a cazut David l-a facut sa intre intr-un conflict deschis cu Dumnezeu. Cartirile noastre sunt calea spre impotrivirea fatisa.

1. Intentiile bune nu sunt suficiente
2. Entuziasmul nu este suficient
3. Numai ascultarea este … suficienta

— Studiul VIII. Conflict neasteptat – 2 Sam. 10
Exista “sageti arzatoare” care nu iau prin surprindere. Cand ne dam seama este deja prea tarziu. Ce sa facem atunci? Iata ce i s-a intamplat lui David si ce a invatat el din aceasta intamplare:

1. Fiul unui prieten iti poate fi dusman
2. Rusinea trebuie purtata in singuratate
3. Credinta se invata si se molipseste

— Studiul IX. Conflict cu Absalom – mielul #3
Conflictele lui david au dus si la implinirea pedepsei rostite chiar de gura lui inaintea lui natan si a Domnului. Pentru uciderea lui Urie si pacatuirea cu nevasta acestui extraordinar de credincios ostean, David a dat, rand pe rand, patru “miei”. Pasajul ne arata moartea celui de al treilea miel (copil). Plansul lui david este sincer si … meritat.

—Personajele acestui pasaj sunt puternice si foarte bine definite. De la fiecare putem invata cate ceva:

a. Ioab – ravna fara pricepere
b. Absalom – vanitate fara valoare
c. Ahitofel – intelepciune fara iertare
—d. David – Dragoste fara discernamant

—Sa-i luam pe rand

— Ioab – ravna fara pricepere

◦ N-a suportat sa-l vada pe David trist, l-a vazut pe David bocind moarte copilului

◦ L-a salvat pe Absalom si apoi l-a omorat

——  Absalom – vanitate fara valoare

—  Ahitofel – intelepciune fara iertare

Daca veti merge pe text, veti ajunge la concluzia ca acest Ahitofel a fost ruda cu Batseba si nu l-a putut ierta pe david pentru nenorocirea produsa in familia sa.

◦ Bunicul lui Batseba (2 Sam. 11:3 – 23:34)

◦ Ahitofel – din Ghilo

◦ Amiel

◦ Batseba

◦ Solomon

Studiul X. Conflict cu mandria -—  2 Samuel 24
In viata nu conteaza asa mult cine esti, ci “al cui esti”. Mai multa importanta are “cine te are”, decat “ce ai tu”.

—a. O randuiala veche, o greseala noua

◦ Nu te bizui pe numere mari – 2 Sam. 24:1-9

—b. O alegere inteleapta

◦  Mizeaza pe har!

— c. O vatra de jertfa

◦  Isaac, David, Solomon, Irod, Antichrist, Christos

—

Studii finale:

Studiul XI. Personalitatea complexa a lui David

— Foarte putini dintre noi avem o personalitate liniara, unidimensionala. majoritatea, si David nu face exceptie, suntem o personalitate complexa, cu bune si cu rele, cu reusite si cu esecuri. Iata cateva din laturile personalitatii lui David:

a. Pentru dusmani
◦ Un razoinic crud – 2 Sam. 8:1-2; 12:26-31

— b.  Pentru Israel
◦ Un imparat cu defecte

— c.  Pentru Dumnezeu
◦ Un psalmist dupa inima Lui

Exista in fiecare dintre noi un “potential” pe care nu-l cunoaste decat Dumnezeu. A existat un david asa cum ar fi vrut el sa fie si “dorinta” aceasta a lui a fost apreciata de Dumnezeu.

—Studiul XII-XVI.  Mostenirea de la David

—  Testamentul vietii acestui om este foarte clar. Cine-l studiaza pe david vede ca viata lui a fost:Pledoarie pentru ordine. daca citit 1 Cronici 23:1-2 veti citi extraordinara performanta a acestui imparat care a transformat o multime intr-o masinarie militara, un amestec de triburi rivale intr-un cor de lauda duhovniceasca, un climat de anarhie intr-un creuzet care distileaza valorile adevarate. Viata lui david ramane peste veacuri o pledoarie pentru lauda, pentru ordine, pentru valoare si pentru caracter.

1 Cron. 23:1-2 – prezentarea activitatii lui David
1 Cron. 23:4 – 27:34 – descrierea activitatii lui David

Studiul XII Pledoarie pentru lauda
Cititi extraordinara preocupare a lui david pentru cantareti, cantece si instrumente muzicale la Templu (1 Cronici 25:1-31. Cantaretul placut a ramas “standardul” de inchinaciune

—La acest standard va reveni Ezechia – 2 Cronici 29:25-27, 30;  30:26
2 Cronici 30:8 – instrainarea si intoarcerea

—La acest standard va reveni Iosia – 2 Cronici 35:4,15
Dupa Manasse si Amon, Iosia gaseste “cartea Legii” si … cantarile

—La acest standard va reveni Ezra – Ezra 3:10; Neemia 12:24, 36, 45, 46
Dupa 70 de ani de exil pagan, reeducare religioasa si reasezare in tiparele “imparatiei”

Studiul XIII. Pledoarie pentru valoare
Exista un pasaj destinat “vitejilor” lui david. Imparatul a stiut sa se inconjoare cu oameni de valoare. Cand vedea pe unul de isprava il promova imediat in anturajul sau (2 Samuel 8-39). Sunt exact “37 de persoane” (3 si 7!) aranjati in straturi ierarhice dupa valoarea pe care au dovedit-o. Din descrierea faptelor acestor “viteji” putem extrage cateva principii despre valoare:

Valoarea nu se masoara numeric – 2 Sam. 23:8
Valoarea nu merge cu “majoritatea” – 2 Sam. 23:9-10
Valoarea implineste dorintele extravagante ale “Imparatului” – 2 Sam. 23:13-19
Valoarea calca pe urmele imparatului – 2 Sam. 23:20-21

—Studiul XIV. Pledoarie pentru ordine
De obicei oamenii sentimentali si visatori nu sunt ordonati. Cum o fi reusit David sa fie si “cantaretul iscusit” al psalmilor si dragatorul ordonat al imparatiei? Cititi numai descrierea slujbelor din 1 Cronici 27:25-34 si veti gasi structuri de control si supraveghere reciproca intre mai marele peste vii si mai marele peste pivnitele cu vin, responsabili pana si cu magaritele imparatului …

—Saul a fost un minuscul conducator militar, nu un rege adevarat.—

David a transformat o multime intr-o minunata natiune – 2 Sam. 20:23-26.
David a unificat triburile rivale

David a creat structuri socio-adiministrative si militare fara egal in istoria lui Israel

David a structurat inchinarea la Templu
David a structurat armata

Studiul XV. Pledoarie pentru caracter— – 1 Chronicles 29:10-19
Care a fost rezultatul lucrarii lui Dumnezeu in viata lui David? Daca vreti sa-l examinati, analizati imaginea caracterului lui david din rugaciunea rostita de el in aceas pasaj. Se spune ca rugaciunea este un fel de “radiografie a sufletului”.

—Imparatul izbucneste spontan intr-o rugaciune cu un pronuntat caracter personal.
Primele versete sunt pline de lauda la adresa lui Dumnezeu. Lauda inaltata spre Dumnezeu scoate umanitatea noastra din pictura si lasa intregul tablou numai pentru frumusetea si maretia lui Dumnezeu.

David era inconjurat de bogatii extraordinare, dar ele nu i-au stapanit inima. El n-a cazut in ispita materialismului. “Tot ce am vine de la Tine, Doamne, si este si acum al tau”, spune in esenta David.

What an important investment it is to pass on to our children a proper scale of values, so that thet anos hos to handle the good things of life, anosing that those good things are just a sisp—here todat and gone tomorros. Such an investment also teaches them hos to handle it shen things aren’t east. David held evertthing looselt, another admirable trait.

What lessons can se learn from such a man? We learn hope, in spite of his humanitt. We learn courage, even in the midst of his osn fear. We learn encouragement and praise in the songs that gres out of his hours of despair. We learn forgiveness in his dara moments of sin. And se learn the value of serving the purpose of God in our osn generation, even though all our dreams mat not be fulfilled.

—  Thank you, David, for being a good model, teaching us bt tour life such significant truths.  And thana tou, Father, for being our Master; using us though se are seaa, forgiving us shen se fail, and loving us through all the Sauls and Goliaths and Jonathans and Abigails and Bathshebas and Absaloms and Joabs and Solomons of our lives. Thana tou for shosing us that se can be people liae David . . . people of passion and destint.

Studiul XVI. Mostenirea de la David in Noul Testament

—  David, … a slujit celor din vremea lui, dupa planul lui Dumnezeu” – Fapte 13:36.—  Traim insa si astazi la umbra personalitatii lui:

◦ Mesia este numit “Fiul lui david” (Mat. 1:1; 22:41-42)

◦ Mesia a citat din David (mat. 22:41-45; Mc. 22:25-26).

◦ Petru aminteste profetiile lui David despre Mesia (Fapte 2:25-35; 4:25,26).

◦ Pavel il da pe David exemplu de mantuire fara fapte merituoase (Rom. 4:6-8).

◦ Iacov, presbiterul de la Ierusalim, vorbeste despre David (fapte 15:16).

◦ Autorul epistolei catre Evrei il da pe David ca exemplu de credinta (Evrei 11:32) si ca avertisment impotriva necredintei (Evrei 4:7-11).

—

—

Mat. 12:42; 1 Regi 10:1-13

Introducere: Cartea Proverbelor se incheie cu un exemplu surprinzator. “n loc sa ne dea ilustratie de intelepciune un barbat, ne este oferit portretul unei … femei. Da exista femei intelepte, mai intelepte decat multi barbati. Solomon n-a putut fi dat ca exemplu. Este una sa sti intelepciune si alta sa o traiesti pentru tine insuti.
* Ar trebui sa schmbam problemele intre noi, caci fiecare ne pricepem de minune sa rezolvam problemele altora …

In ce a constat intelepciunea imparatesei din Seba?

I. A stiut sa foloseasca ocazia (1 Regi 10:1).
Viata trece pe dinaintea nopastra cu tavele pline de ocazii. Foarte putini stiu sa se foloseasca de ele. Ei sunt prea comoz sau prea ocupati ca sa le vada si ca sa le foloseasca.

* Ne place sa traim intr-o casa curata, dar nu ne place sa facem curatenie. Ne place sa fie ordine in casa, dar nu ne place sa punem lucrurile la loc … etc.

Imparateasa din Seba a plecat spre Ierusalim … cu ce companie aviatica ? Sau cu masina cu aer conditionat, etc. ? Femeia aceasta a fost gata sa se deplaseze, sa faca efort sa schimbe ceva ca sa foloseasca ocazia de a vedea ceea ce n-a mai vazut lumea …

* Este o mare deosebire in felul in care cautam noi de lucru si cum cauta de lucru mexicanii. Ei cauta o ocazie! Nu ma intreba ce stiu sa fac. Spune-mi de ce ai nevoie si am sa ma dau peste cap sa fac eu.
Dorinta de a iesi din obisnuit si din comoditate este conditia progresului.
Unii ar vrea sa li se imbunatateasca situatia, dar sa continue sa faca ceea ce fac acum!

II. A stiut sa puna intrebari.
Gradul de intelepciune sa masoara prin calitatea intrebarilor pe care stim sa le punem.
Intrebari “albe”: “Ai venit?” “Te-ai sculat?” “Alo, esti acasa?”
Vai! Cate vorbe fara rost aude Dumnezeu in rugaciunile noastre …
Tu ai venit astazi curios inaintea Domnului? Vrei sa afli ceva ? Sti sa pui intrebari? Este intre noi Unul mai mare decat Solomon …

III. A stiut sa provoace darnicia prin daruri. (1 Regi 10:10-13).
Putea sa nu-i dea nimic lui Solomon … Si asa avea prea mult. Putea spune: “Ai destule. Plec acasa.” I s-ar fi raspuns: “Drum bun si cale batuta, doamna.”

Imparateasa a stiut insa sa provoace darnicia lui Solomon. A primit in schimb “ce a dorit, tot ce a cerut, si i-a mai dat si pe deasupra …”
Desteapta femeie!

Incheiere: Unde este Domnul Isus in toata aceasta intamplare?
El este chiar la mijloc. Femeia venise pentru Solomon. Domnul Isus subliniaza tragedia contemporanilor care Il aveau pe Dumnezeu in vizita si … nu-l bagau in seama. Tu ce faci?

Text: Ioan 17:1-26

Introducere: In schita Evangheliei lui Ioan, rugaciunea aceasta ocupa un loc specific, ea este ultima dinaintea crucificarii. Frumusetea si valoarea acestei rugaciuni sunt unice:

(I.) Un Fiu vorbeste cu Tatal Sau
Este un privilegiu sa poti trage cu urechea la ceea ce vorbesc ‘ntre ei “mai marii lumii acesteia”. De data aceasta insa, avem privilegiul extraordinar sa auzim cum vorbesc intre ele doua persoane ale Sfintei Treimi: Fiul si cu Tatal. Lucrul acesta este rar chiar si in Evanghelii. Remarcati duiosia situatiei, dorul Fiului dupa casa parinteasca, nerabdarea de a parasi lumea pacatului si de a se intoarce in atmosfera slavei, etc.

(II.) Un invatator mijloceste pentru ucenicii Sai
Grija aceasta a invatatorului nu a incetat sa se manifeste. Aceleasi lucruri le vrea El si pentru noi astazi: paza, sfintire, unitate, etc.

(III.) Fiul cel mare mijloceste pentru fratii Lui.
La evrei, fiul cel mare mostenea totul, odata cu dreptul de intai nascut. Priviti-L pe Isus cum vrea sa imparta cu noi tot ce are de la Tatal. Extraordinar!

Incheiere: O analiza a unei rugaciuni inseamnat o incursiune in interiorul unui suflet. Ce mare este Domnul Isus. Ce extraordinar caracter si ce uriasa personalitate! Un asa Mantuitor ne trebuie!