In aceste conditii am plecat din Cluj- Napoca, am poposit la Hunedoara sa vizitam castelul Corvinilor. Foarte frumos castelul, ingrijit, cu niste persoane costumate in personaje de epoca, se bateau pe acolo. A  fost foarte frumos.

Dar destinatia pentru prima noastra zi de concediu era Parang. Asa ca am ajuns in cele din urma in Petrosani. Am gresit nitel drumul si in loc sa ajungem in statiune am pornit catre Voineasa. Drumul era ingrozitor. Nu am mai vazut de mult un drum asa plin de gropi. Nici sa nu va ganditi sa mergeti vreo data de la Petrosani la Voineasa pe calea scurta. Am incetinit sa trec peste o groapa destul de mare, si o masina Dacia, care venea din spate, cu un oltean la volan, s-a gandit ca stopul de frana s-a aprins degeaba, nu ca as vrea sa incetinesc, si ne-a ajutat cu un sut in fund sa trecem mai repede peste groapa respectiva. Si uite-asa in prima noastra zi de concediu am vizitat si sediul politiei rutiere din Petrosani.

E lesne de inteles ca o data cu sutul in fund ne-a disparut tot cheful de concediu. Daca decidem totusi sa mai stam in concediu putin, oricum ne schimbam traseul. Nu pot fi folosite soselele de aici fara nervi tociti si bucse uzate.

Mare  grija la olteni. Nu stiu ce inseamna stopul pe frana.

Am pornit din Bucuresti pe la 6:30 dimineatza si la ora 7 fix ieseam din oras pe autostrada spre Pitesti. Am mers intins pe autostrada, mai ales ca luni la prima ora sunt putini care se indreapta dinspre Bucuresti spre Pitesti, asa ca 120 km/h era o constanta buna. Pitestiul parea un oras bine ingrijit (cat am vazut eu din el) si mi-a placut mai ales cum a fost conceput celalalt capat al autostrazii – mult mai bine gandita treaba decat iesirea/intrarea Bucurestiului pe A1.

Am luat-o mai apoi spre Ramnicu Valcea in ideea de a intra pe Valea Oltului. Vazusem pe harta ca portiunea dintre Voineasa si Petrosani este marcata ca pitoreasca (am o harta care are marcate cu verde drumurile pe unde ai ce vedea in peisagistica).

Tzeapa cu TZ mare ! De la Voineasa pana la Petrosani era drum in lucru, ceea ce inseamna renivelari si pietris cacalau care te forteaza sa mergi cu a-ntaia sau maxim a doua viteza. Drum care poate fi considerat drept off-road, pentru pasionatii de aventuri 4×4. Eu din pacate, cu o masinuta de oras, am injurat AND-ul si am oprit la Lacul Vidra (atentie, a nu se confunda cu Vidraru) – lac care insa nu mai exista, nu stiu din ce motive. Poate o fi din cauza secetei, sau poate mintea omului a ajuns la concluzia ca nu sta bine unui lac de acumulare pe acolo. In orice caz, pe locul lacului secat stateau acum cativa oameni iesiti in vacanta sau la iarba verde, cu cortul.

Ne-am continuat drumul spre Petrosani si am intalnit doi motociclisti enduro care pareau sa aiba ceva fun pe pietrisul de pe drumul neasfaltat, ridicand praf in urma lor.

Apoi am reusit sa dam de drumuri putin mai bune, odata ce am intrat in judetul Hunedoara, unde o veverita se iubea tare – nu am inteles cu cine, da` e de bine, nu-i asa ? Cine se mai uita la drumuri neasfaltate cand vezi asemenea dovezi de iubire profunda intre oameni si animale ?

Inainte de a ajunge in vestitul oras minier Petrosani, ai de vezut o portiune de vreo 8 km pe unde drumul serpuieste pe langa un parau. Chiar ai ce vedea pe bucata asta de drum si mai spala din pacatele lipsei asfaltului din kilometrii precedenti. Pacat insa ca nu prea erau balustrade si puteai face foarte usor o baie cu tot cu masina in apa rece curgatoare, daca te fura peisajul. Nu prea avem poze, deoarece eram prea captivati de privelisti. Mai apoi am trecut prin oras si am intrat pe Valea Jiului, unde iar sunt peisaje frumoase si merita s-o lasi mai incet pentru a putea primi pe retina frumusetea naturii.

Am ajuns in Targu Jiu, apoi Motru, pentru a o lua via Drobeta-Turnu Severin spre Orsova/Baile Herculane. Din Drobeta-Turnu Severin incep privelistile care ti le ofera Dunarea prinsa intre munti si Portile de Fier. Am oprit pentru putin timp la Porti, dar nu erau in plan pentru ziua respectiva, asa ca am tras ceva poze si ne-am suit iar in masina, blestemand lucrarile de reabilitare care te opreau din 500 in 500 de metrii la stopuri ale oamenilor muncii.

Continuandu-ne drumul spre Baile Herculane via Orsova, am gasit si o mica groapa de gunoi care o adapostea pe alba ca zapada, care probabil a ajuns la varsta pensiei si trebuie sa-si mai rotunjeasca veniturile colectand deseuri si sortandu-le. Deh, asta-i viata, nu traiesti fericit pana la adanci batraneti, decat daca ai parinti bazati. Altfel, la gunoi ajungem cu totii !

Începînd de luni dimineaţă afla-mă-voi la Petroşani la “cel mai dur concurs de motociclism enduro din lume”, aşa cum a denumit concurentul Dani Oţil competiţia Red Bull Romaniacs. Treaba începe duminică şi va continua pînă miercuri, timp în care motociclişti de super clasă se vor întrece pentru primul loc pe traseele periculoase din munţii Carpaţi.

Printre concurenţi se află şi Cyril Despres, cel care a cîştigat Dakarul în 2005 şi 2007. Cyril are în palmares trei locuri 1 la Romaniacs, în 2004, 2005 şi 2007.

Voi reveni pe acest subiect de acolo, din noroi!

sursa foto

• Orşova – am auzit că este un loc superb, Cazanele Dunării fiind un obiectiv turistic obligatoriu
• Lacul Sf. Ana – este pe undeva pe lîngă Băile Tuşnad, am mai fost acolo anul trecut
• Petroşani – mi-a zis cineva că zona muntoasă de acolo este superbă şi că merită văzută
• Bîlea Lac – avînd în vedere faptul că am fost pe Transfăgărăşan în urmă cu nici o lună, am renunţat repede la idee
• Valea Cernei – o destinaţie pe care o vom atinge cu siguranţă, dar numai cînd vom avea mai mult timp la dispoziţie
• Slănic Prahova – am auzit de la Masi că salina e foarte tare, dar am avut parte de salină acum cîteva sătpămîni, la Cîmpia Turzii
• Moeciu – un fel de Mall. Atunci cînd te plictiseşi în Bucureşti te duci pe la Mall. Un film, un popcorn, o ţoală
• Olteniţa – am vrut să vedem Dunărea, dar am renunţat în ideea că pe acolo habitează mulţi indieni
• Întorsura Buzăului -doar pentru că e mai răcoare

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Hunedoara

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Hunedoara

Judetul Hunedoara este localizat pe cursul mijlociu al Muresului si este imprejmuit de Muntii Apuseni, Muntii Orastiei, Muntii Sureanu, Muntii Retezat-Godeanu, Muntii Valcan, Parang si Poiana Rusca. Judetul Hunedoara are in componenta 7 municipii, 7 orase si 55 de comune.

Deva, municipiu, N 45.8824802 E 22.9190254

Resedinta judetului Hunedoara.

Cunoastere:

Ruine Cetate Deva (pe Dealul Cetatii)

Parc al Cetatii

Casa Dr. Petru Groza

Statuie Mihai Eminescu

Castel Magna Curia (Curtea Mare), castelul familiei Bethlen (sec XVI). Initial a fost construit in stil renascentist, insa modificarile ulterioare i-au adus si elemente din arta baroca.

Muzeu Judetean, situat in interiorul complexului Magna Curia

Liceu sportiv Deva (care a dat Romaniei generatii de sportivi de renume international precum: Nadia Comaneci, Ecaterina Szabo etc)

Statuie Decebal (la iesirea din Parcul Cetatii)

Palat al Tribunalului

Colegiu National Decebal

Catedrala ortodoxa “Sf. Nicolae”

Biserica ortodoxa “Buna Vestire”

Manastire Franciscana

Centru de pregatire olimpic de gimnastica

Deal al Cetatii, dotat in prezent cu o telecabina moderna

Manastire Catolica

Casa de Cultura “Dragan Muntean”

Cimitir al Eroilor Sovietici

Universitate de Vest: “Vasile Goldis”

Teatru de Revista Deva

Natura:
Rezervatie naturala, Bejan

Distractie:

Sarbatori ale Cetatii (mai)

Targ al mestesugarilor

Targ al cetatii

Expozitie de arta

Expozitie de masini

Trasee turistice:
Deva-Valea Muresului- Muntii Poiana Rusca-Muntii Metaliferi-Dealul Cetatii-Raul Mures-Cetatea Devei ( ridicata de Iancu de Hunedoara in secolul XIII)-Palatul Magna Curia ( secolul XVI), Turnul Bisericii Ortodoxe ( 1730), Manastirea Franciscana (secolul XVII), Dealul Bejan- rezervatie naturala repezentativa prin complexitatea speciilor de stejar.

Brad, municipiu, N 46.1302443 E 22.7899361

Este situat in Depresiunea Bradului si este imprejmuit de dealurile: Lia, Corbului, Dosurile, Tudornesc, Petritii, Gruiu, Cioroiu, Obarsiei, Zgleama, Taului. Depresiunea este traversata de Crisul Alb cu afluentii sai Luncoi, Rabareasa, Lunca si Brad

Cunoastere:

Copie a Statuii Lupoaicei

Monument al Noii Dacii (in Piata Centrala)

Muzeu al Aurului, loc in care gasim esantioane de aur nativ din Muntii Apuseni

Muzeu de Istorie si Etnografie

Statuie Horia, situata in fata Postei si realizata de sculptorul Nicolae Pascu

Trepte Romane

Troita si Obeliscul de la Mesteacan

Parc “Orasul Nou”
Biserica “Adormirii Maicii Domnului” (sec XIV)

Distractie:
Serbari ale Primaverii

Ziua Drapelului

Zile ale municipiului

Serbari ale Toamnei

Trasee turistice:

Brad-Tara Zarandului-Muntii Zarandului, Muntii Metaliferi-Raul Crisul Alb-Muzeul Geologic-Biserica “Adormirii Maicii Domnului”

Hunedoara, municipiu, N 45.7597389 E 22.9068375

Este cel mai mare oras din judetul Hunedoara, prezinta un relief deluros-muntos si este strabatut de raul Cerna.

Cunoastere:

Castel al Corvinilor, inaltat de Iancu de Hunedoara (sec XV)

Manastire Prislop

Gradina Zoologica

Furnal Govajdia, al doilea cuptor industrial din lume ca inaltime, construit in 1806

Biserica “Sf. Nicolae”

Catedrala ortodoxa din Hunedoara

Catedrala ortodoxa Ghelar

Natura:
Rezervatia naturala “Padurea Chizid” (50 ha)

Lac Cincis, situat la aproximativ 8 km de Hunedoara in satul cu acelasi nume, in muntii Poiana Rusca

Distractie:
Festival Sas Castelul

Festival al Berii

Zile ale castelului

Zile ale municipiului

Ziua persoanelor varstnice “Nunta de aur”

Toamna muzicala hunedoreana

Trasee turistice:

Hunedoara-Tara Padurenilor-Valea Cernei-Muntii Poiana Rusca-Dealul Chizid-Castelul Corvinilor (1409)-Biserica “Sf. Nicolae”-Biserica “Manastirii Augustinilor”- Catedrala Ortodoxa din Hunedoara

Lupeni, municipiu, N 45.355161 E 23.20158

Lupeni este situat la poalele muntilor Vulcan, in partea de vest a depresiunii Valea Jiului si este traversat de Jiul de Vest.

Odihna:

Statiune montana Straja, vizitata in fiecare an de numerosi turisti, atat romani, cat si straini. In statiune gasim numeroase restaurante, hoteluri, cabane, partii de schi, de sanie, bob etc.

Distractie:

Ziua municipiului Lupeni

Nedeie Sanzienelor (24 iunie)

Toamna Lupeneana

Drum al Crucii

Concursuri de schi

Trasee turistice:

Lupeni este punct de plecare spre Varful Straja sau spre partiile de schi din Straja.

Orastie, municipiu, N 45.8473364 E 23.1995201

Cunoastere:

Cetate Orastie

Biserica evanghelica din cetate

Catedrala Ortodoxa

Statuie Burebista

Primarie Orastie

Biserica reformata fortificata (sec XVI)

Biserica “Adormirii Maicii Domnului” (sec XVII)

Biserica “Sf. Nicolae” (sec XVIII)

Biserica “Sfintii Arhangheli Mihai si Gavril” (sec XX)

Sinagoga din Orastie (1878)

Natura:
Dealuri Orastie

Rau Orastie

Rau Sibisel

Trasee turistice:

Orastie-Dealuri Orastie-rau Orastie-rau Sibisel-Cetate Orastie (sec XIV-XV)- Biserica reformata fortificata-Biserica “Adormirea Maicii Domnului”-Biserica “Sf. Nicolae”-Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”-Sinagoga-Biserica luterana.

Petrosani, municipiu, N 45.4108638 E 23.3758163

Cunoastere:
Gara, una din cele mai vechi constructii din Petrosani (1870)

Scoala maghiara

Teatru Vechi (1886)

Biserica Evanghelica (1892-1896)

Muzeu al Mineritului (1900)

Teatru Dramatic “I.D.Sirbu”

Judecatorie Petrosani (1910)

Casa de Cultura a Studentilor

Biserica Unitariana, stil neo-gotic (sec XX)

Universitate, Petrosani

Biserica “Sfanta Mare Mucenica Varvara”

Natura:

Rezervatia naturala ”Piatra Crinului”

Peisaje montane

Pestera Bolii (la aproximativ 6 km de Petrosani)

Defilee pe traseele Jiului de Est si de Vest

Masivii muntosi Vulcan, Retezat, Parang, Godeanu

Distractie:

Zile ale municipiului Petrosani

Nedei mormalanesti

”Pitaraii”

Festival de muzica usoara “Stelele Tineretii”

Saloane de primavara si de toamna ale artei petrosenene

Tabere de creatie

Partii de schi in masivul Parang, accesibile cu telescaunul

Trasee turistice:
Petrosani este punct de plecare pentru drumetiile in masivul Parang.

Vulcan, municipiu, N 45.3759053 E 23.3119583

Este localizat la poalele masivului Valcan si este traversat de Jiul de Vest

Cunoastere:

Cabana Caprisoara

Schit “Sf. Nicolae”

Natura:
Pas Vulcan

Muntii Retezat

Lac Zanoaga

Jiul de Vest

Trasee turistice:

Este punct de plecare pentru drumetii in Muntii Retezat si Valcan

Aninoasa, oras, N 45.4030302 E 23.3188248

Distractie:
Partie de schi

Complex sportiv “Anena”

Festival de muzica usoara pentru copii “Voci de copii” (iunie)

Festival de colinde “ Ziurel de ziua” (decembrie)

Baita, comuna, N 46.0310573 E 22.8920746

Natura:

Rezervatie naturala “Calcarele Cracinestiului”

Baia de Cris, comuna, N 46.1699643 E 22.7202415

Cunoastere:

Complex muzeistic Tebea

Placa comemorativa Avram Iancu

Casa memoriala Avram Iancu

Distractie:

Manifestari Cultural Patriotice, Tebea (10 septembrie)

Banita, comuna, N 45.4472459 E 23.2807159

Cunoastere:

Cetate dacica Banita

Castru roman din Jigorul Mare

Turn medieval de paza din Crivadia

Natura:
Pestera Tecuri

Pestera Bolii

Baru, comuna, N 45.4659097 E 23.1686211

Cunoastere:
Biserica “Sf. Ilie”

Colectie de arta populara “Maria Hord Garbea”

Natura:
Pestera Tecuri

Zona carstica “Valea Streiului”

Chei Bar

Sport:

Posibilitati de alpinism

Trasee turistice:

Punct de acces catre Muntii Retezat-Godeanu

Distractie:
Zile ale localitatii Baru (duminica Rusaliilor)

Nedei

Beriu, comuna, N 45.7215215 E 23.2951355

Cunoastere:
Cetati dacice, Muntii Orastiei

Asezare fortificata Cucuius-Sibisel

Castru roman din Orastioara de Jos

Distractie:
Nedeie-Cucuius

Bal al Caluserilor

Zile ale comunei Beriu

Blajeni, comuna, N 46.2700624 E 22.9016876

Natura:
Cascada Pisoaia

Pestera Reti

Rezervatie naturala ” Muntele Vulcan”

Rezervatie “Flora Naturala Bai Grosuri”

Distractie:
Festival al Cireselor (iunie)

Bosorod, comuna, N 45.645693 E 23.1121445

Cunoastere:
Cetate dacica Piatra Rosie, monument istoric pe lista Patrimoniului Mondial

Biserici din Bosorod, Chitid, Luncani Vale, Tarsa

Troian de la Ponoraci

Drum al Romanilor

Cruce la Cioclovina

Fantana cu leacuri de la Babaia

Natura:
Parc natural Gradiste-Cioclovina

Pestera Cioclovina de uscat

Pestera Cioclovina de uscat de apa

Trasee turistice:
Bosorod-sat Alunu-Podis Luncani-Muntii Sureanu-Deal Piatra Rosie (cu ruinele cetatii dacice)

Bosorod-sat Alunu-Podis Luncani-Muntii Sureanu-Fantana Ielelor

Bosorod-sat Cioclovina-Podis Luncani-Pestera Cioclovina Uscata-Pestera Ponorici-Cetatea Piatra Rosie.

Branisca, comuna, N 45.9838062 E 22.7657318

Cunoastere:
Biserica de lemn “Intampinarea Domnului” (sec XIX)

Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (sec XVIII)

Biserica de lemn “Nasterea Maicii Domnului” (1673)

Biserica de lemn “Cuvioasa Paraschiva” (sec XVIII)

Biserica de lemn “Pogorarea Sfantului Duh” (sec XIX)

Biserica de lemn “Sfintii Arhangheli” (sec XVIII)

Biserica de lemn “Sf. Nicolae” (sec XVIII)

Natura:

Rau Mures

Muntii Metalici

Distractie:
Pescuit sportiv

Bal de Sfintele sarbatori de Paste

Nedeia din Boz

Nedeia din Branisca

Bal al Dubasilor

Odihna:

Zona de agrement pe valea paraului Boz

Bunila, comuna, N 45.6865159 E 22.6387024

Cunoastere:
Biserica de marmura “Adormirea Maicii Domnului” din satul Alun (sec XVII)

Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” din satul Alun (sec XVII)

Casa muzeu “Dragan Muntean”din Poienita Voinii

Natura:

”Codrii seculari”din Vadul Dobrii

Burjuc, comuna, N 45.9711887 E 22.488327

Cunoastere:

Biserica ortodoxa Badatel

Biserica ortodoxa Tisa

Carjiti, comuna, N 45.8407594 E 22.8316498

Cunoastere:

Monument istoric Biserica “Cuvioasa Paraschiva” din satul Cherghes

Natura:

Monument al naturii “Padurea Bejan”

Cariera piatra Cozia

Distractie:
Zile ale comunei (august)

Criscior, comuna, N 46.1291537 E 22.8673554

Cunoastere:

Muzeu al Satului

Biserica ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” (sec XV)

Troita Eroilor

Mina de aur

Schit “Sf Treime”

Obelisc ridicat in meoria eroilor cazuti in timpul Primului Razboi Mondial

Distractie:
Zile ale comunei Criscior

Densus, comuna, N 45.5578141 E 22.7313995

Cunoastere:

Biserica “Sf. Nicolae”

Biserica ‘Sf. Prooroc Ilie” din Pesteana

Monument istoric

Muzeu al Satului din Pesteana

Natura:

“Taul fara fund”, rezervatia botanica din Pesteana

Movila Magureaua din Pesteana

Distractie:

Alergatul prescurii

Impuscatul cocosului

Geoagiu, oras, N 45.9171241 E 23.2022667

Cunoastere:
Situri arheologice

Muzeu Aurel Vlaicu

Biserica ortodoxa din Geoagiu (sec XV)

Capela romanica din Geoagiu (sec XIII)

Biserica din Bozes (sec XV)

Natura:
Izvoare de ape minerale

Odihna:
Statiune “Geoagiu-Bai”

Distractie:
Festival de Folclor al Romaniei de pretutindeni “Ileana Rus”

Manifestari legate de ziua aviatiei (iunie)

Ghelari, comuna, N 45.7113338 E 22.7868462

Cunoastere:

Biserica ortodoxa Ghelari

Biserica de lemn din satul Ruda

Furnal de fier din satul Govajdia

Cruce memoriala din Ghelari

Hidrocentrala Catanas (1910)

Galerie de mina (1901)

Natura:
Peisaje deosebite

Gurasada, comuna, N 45.9936224 E 22.5810242

Cunoastere/Cultura:
Biserica monument de la Gurasada (sec XIII)

Biserici din satele Danulesti, Carmazanesti, Gothatea

Conac si parc “Klobosiski” din Gurasada

Expozitie memoriala “Silviu Dragomir”

Natura:

Cele doua pesteri de 200 m, respectiv 80 m din Boju de Sus

Distractie:
Traditionala ruga a comunei (iulie)

Ziua colindelor (decembrie)

Hateg, oras, N 45.608994 E 22.9480362

Cunoastere:
Manastire Prislop (sec XIV)

Cetate Sarmizegetusa

Ruine Ulpia Traiana Sarmizgetusa

Castel feudal pe malul Raului Mare (sec XVI)

Natura:
Rezervatie de zimbri (1958)

Ilia, comuna, N 45.9432445 E 22.6726914

Cunoastere:
Castel Bethlen Gabor (Bethlen Gabor a fost principe al Transilvaniei intre 1613-1629)

Biserici din lemn in satele Bacea, Briznic, Bretea Mureseana

Distractie:

Festival de traditii si obiceiuri de iarna

Lapugiu de jos, comuna, N 45.8890523 E 22.4526215

Cunoastere:

Biserica ortodoxa din lemn “Adormirea Maicii Domnului”

Natura:
Depozit fosilifer Lapugiu de Jos

Pestera fosilifera Lapugiu de Jos

Lelese, comuna, N 45.7335047 E 22.6991272

Cunoastere:
Biserici ortodoxe

Natura:

Pesteri

Chei Runcu

Distractie:

Zona de vanatoare si de pescuit

Sarbatoare “Masuratul Oilor” (mai)

Orastioara de Sus, comuna, N 45.7300299 E 23.1699944

Cunoastere:
Cetati dacice Sarmizegetusa si Blidaru

Cetatuie “Costesti” din satul Costesti

Natura:

Peisaj natural atractiv

Distractie:
Festival “Istorie, Natura, Cultura” din Costesti

Targ de expozitie “Turcana Romaneasca”

Nedei traditionale

Petrila, oras, N 45.4466438 E 23.4219933

Cunoastere:

Monument al Eroilor Romani

Natura:
Rezervatii naturale “Cheile Taii” si “Cheile Jietului”

Lacuri glaciare

Pui, comuna, N 45.5104371 E 23.1011581

Natura:

Parc National Retezat

Parc National Gradistea Muncelului-Cioclovina

Rezervatie Naturala Pestera Sura Mare si Pestera Sura Mica

Punct fosilifer Ohaba-Ponor

Pestera Bordu Mare

Distractie:
Nedei anuale

Targuri de 1 mai si 14 octombrie

Rau de Mori, comuna, N 45.4969623 E 22.8515625

Cunoastere:
Biserici monumente istorice

Cetatea Colt a familiei Candea

Baraj al centralei hidrotehnice Parcul National Retezat

Distractie:
Nedei traditionle

Ribita, comuna, N 46.2131005 E 22.7993774

Cunoastere:
Casa memoriala Crisan

Biserica ortodoxa “Sf. Nicolae” din Ribita

Biserica Ortodoxa “Sf. Cuvioasa Paraschiva” din Ribicioara

Muzeu al Satului “Lada de zestre”

Natura:
Chei Ribiciu

Chei Vibaresti

Distractie:

Omagiu lui Crisan (octombrie)

Praznic Luminos, festival de colinde (in preajma Craciunului)

Calan, oras, N 45.7301497 E 22.9916382

Cunoastere:
Biserica Ortodoxa “Sf. Gheorghe” din Strei Sangeorgiu

Biserica Ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului” din Strei

Odihna:
Bai “Aqua Calan “

Distractie:
Targuri de marfuri

Zile ale orasului

Salasu de Sus, comuna, N 45.5126024 E 22.9524994

Cunoastere:
Biserica Sf Apostoli “Petru si Pavel“ din Salasu de Sus

Curte nobiliara fortificata din Salasu de Sus (sec XV)

Cetate cneziala Malaiesti cu turn donjon (sec XIV)

Biserica cu hramul “Inaltarea Domnului” Nucsoara (sec XIV-XV)

Ruine ale Podului Roman de la Ohaba de sub Piatra

Cabana “Pietrele” din Masivul Retezat

Natura:

Masiv Retezat si Rezervatie Stiintifica “Gemenele”

Pestera de calcar din satul Pestera

Lacuri si tauri glaciale din Parcul National Retezat

Varf Poiana de la Ohaba de Sub Piatra

Parc National Retezat

Distractie:
Festival al Narciselor (mai)

Nedei traditionale

Santamaria Orlea, comuna, N 45.571755 E 22.9703522

Cunoastere:
Cetate regala a Hategului (in Subcetate)

Biserica reformata calvina (sec XIII-XIV)

Biserica “Sf. Gheorghe” din Sinpetru (sec XIV)

Biserica ruina, Subcetate (sec XVIII)

Castel Nopcea din Sacel

Castel Kendeffi (sec XVIII-XIX)

Natura:

Geoparc dendrologic fosilifer al dinozaurilor “Tara Hategului”

Masiv Retezat

Trasee turistice:
Cale de acces catre Masivul Retezat

Intrare spre zona Raul Mare-Muntii Retezat

Distractie:
Nedee de Rusalii (Duminica la Subcetate)

Lunea-Santamaria Orlea

Sarmisegetuza, comuna, N 45.514497 E 22.782297

Cunoastere:
Muzeu de arheologie Sarmisegetuza, contine monumente epigrafice, sculpturale, mozaicuri, arme, argintarie, bronz, os, ceramica, sticla, numismatica

Distractie:
Zile ale comunei

Nedei traditionale

Simeria, oras, N 45.8478147 E 23.0182457

Natura:

Parc dendrologic “Simeria”, declarat monument al naturii (1957)

Distractie:
Zile ale orasului (august)

Soimus, comuna, N 45.9197514 E 22.8843498

Cunoastere:

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”

Biserica de lemn din satul Sulighete

Natura:
Deal Ciuta

Toplita, comuna, N 45.6844772 E 22.7889061

Cunoastere:

Ruine ale furnalului vechi (1871)

Biserica din lemn “Sf. Nicolae” din satul Valari (sec XVII)

Natura:

Chei Cerna

Distractie:

Nedeia din satul Hasdau (de Rusalii)

Totesti, comuna, N 45.5597372 E 22.8678703

Cunoastere:

Castel Pacusa

Baraje hidrotehnice

Natura:

Lacuri de acumulare

Muntii Retezat

Trasee turistice:

Punct de plecare spre Muntii Retezat

Uricani, oras, N 45.3309096 E 23.1245041

Natura:

Chei ale Butii

Intrare catre Parcul National Retezat

Vale de Pesti

Pestera de Gheata

Lacuri glaciare

Sport:

Zone de escalada si alpinism in Plaiu Balomirului si Scorota

Distractie:

Zile ale orasului Uricani

Nedeie pe Muntele Tulisa

Ziua Eroilor Neamului

Manifestari legate de sarbatorile de iarna-vara

Vata de Jos, comuna, N 46.1780475 E 22.5956154

Cunoastere/Cultura:

Biserici de lemn din satele Ciungani, Pravaleni, Cazanesti, Ociu, Ocisor, Birtini

Natura:

Padure pietrificata de la Basarabita

Pestera Prihodiste

Pestera cu Lilieci de la Brasau

Izvor de leac din Ciungani

Odihna:

Statiune “Vata-Bai”

Distractie:
Nedeia de la Vata

Expozitie de sculptura in lemn

Vetel, comuna, N 45.8986103 E 22.7933693

Cunoastere:

Castru Roman “Micia”

Biserica ortodoxa din lemn “Sf. Paraschiva” din Vetel (sec XIV)

Biserica ortodoxa din piatra “Sf. Nicolae” din Lesnic (sec XIV)

Biserica ortodoxa din lemn “Pogorarea Sf. Duh” din Boia Barzii

Biserica de Lemn “Sf. Nicolae” din Muncelu Mare (sec XV)

Odihna:

Zona de agrement

Zam, comuna, N 46.002447 E 22.4450684

Cunoastere:
Biserici din secolul XVIII

Trasee turistice:

Zam-Podisul Lipovei-Defileul Muresului si raul Zam-Castelul Nopcsa-Biserica din lemn “Nasterea Sf. Ioan Botezatorul”-Vechiul centru de plutarit

Natura:

Pestera Mare-Godinesti

Rapoltu Mare, comuna, N 45.8677799 E 23.0754089

Natura:

Tufuri calcaroase din Valea Bobalna (rezervatie naturala de 12,5 ha)

Unii zic că pârâul e botezat Moara, şi de acolo vine Valea Morii. Alţii zic că de fapt exista o moară de vânt uriaşa pe vremea când bunicii lor erau nepoţi. Dar toţi zic că e cel mai frumos loc din al nostru oraş minier Vulcan şi singurul care nu-şi are iarba prăfuită de colbul cărbunelui şi pasul grăbit al omului.

Am mai găsit alte cuvinte despre vale dintr-un post pe care l-am scris prin noiembrie. Here it is:

(…)Valea, adică cel-mai-frumos-loc-din-vulcan-valea jiului-lume. Am rezistat atâta timp cât am avut căştile în urechi. Când mi-a căzut casca şi am auzit liniştea, genul de linişte doar cu vânt, apă ce curge şi clopote de vacă, liniştea pe care doar Valea o are. Şi care mi-o da de pe la 1 an. Ştiu sigur ca am o poza pe Vale de când aveam un an, deci e a mea de la 1 an. (…) Mă oprisem la izvor şi un domn venea din faţă. Un domn de vreo 60 de ani. Şi îmi pregăteam eu mâinile. Mânecile până la cot. Palme pâlnie. Şi aproape reuşisem să iau apa in varianta rudimentară până când mi-a oferit domnu´un pahar. I-am zâmbit şi l-am luat cuminte. Nu poţi să fii nepoliticos pe Vale. Nu poţi fii nepoliticos niciunde de fapt, dar mai ales nu pe Vale. A băut şi el apă, a mai zis două cuvinte şi a plecat. Nu poti sa turui pe Vale. Pentru că ştii că, deşi lumea e cu tine acolo, nu vine pentru tine. Vine pentru Vale. (…)

Trimit leapsa Fabuloasei şi Iubitoarei de fluturi şi Roxei care valsează. Să vezi cum dezvoltăm noi turismul în Valea Jiului :D

The nearby poster and the following text are a part of the Mindbomb campaign to save Roșia Montana as a response to the aberrant campaign for the exploit of the resources there.

“The MindBomb campaign for Roșia Montană puts the problem of the environment pollution in Romania in relation with the corruption with no face of the state and the local administrations, not in the last place of the individual, that erode from the inside the Romanian society.

12,000 posters were glued during the night of 19/20 of march on the streets of Cluj, Bucharest, Constanța, Timișoara, Arad, Bistrița, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureș, Sighișoara, Petroșani, Valea Arieșului, Abrud, Câmpeni and Roșia Montană.

Through the MindBomb campaign for Roșia Montană we protest against the project of intensive mining exploitation with cyanides and against the advertisement that Gabriel Resources, the owner of Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), is making to this extremely noxious project for Romania.

The intoxication with the propaganda for the company Gabriel Resources on the televisions and written media has as purpose to adorn the Romanians opinion of the image of Roșia Montană Gold Corporation, a company remained in the era of brutal colonialism, whom cynic politics of profit will obliterate Roșia Montană from the face of the Earth, will displace people and will erase the history of this place.

For the first time in Romania the public opinion and some public institutions stood together against a damaging business for all of us, demonstrating so that Romania is no longer the paradise of crooks.

The project for intense mining exploitation with cyanides puts in danger the LIFE in the Country of Moț, opening the path to produce the biggest ecological disaster in Eastern Europe. As so many times in recent history, the big companies, supported by the politicians, works against the people to dishonest enrich some cynic individuals. After they the flood!

We have got used not to trust in authorities after so many years, no matter if it is about the government or the presidency. We have hoped, for the same amount of years, that, in one day, the authorities will regain our lost trust. That is why we believe in the need of dialog between the civil society and administration.

We don’t want Revolution, We Want Evolution!

At the MindBomb campaign for Roșia Montană participated, in different ways (conception, debate, ideas, achievement, glue) over 300 artists, designers, architects, IT specialists, writers, students and collaborators from the cities in where the posters were glued.

DON’T LET ROȘIA MONTANĂ DIE!

The people are more important than gold!

SAVE ROȘIA MONTANĂ!

MindBomb
www.rosiamontana.org ”

Afișul alăturat și textul următor fac parte din campania Mindbomb pentru salvarea Roșia Montana ca răspuns la campania aberantă pentru exploatare resurselor de acolo.

“Campania MindBomb pentru Roșia Montană pune problema poluării mediului din România în relație cu corupția fără chip a statului și a administrațiilor locale, nu în ultimul rând a individului, care erodează din interior societatea românească.

12.000 de afișe au fost lipite în noaptea de 19 spre 20 martie pe străzile din Cluj, București, Constanța, Timișoara, Arad, Bistrița, Sibiu, Alba Iulia, Deva, Baia Mare, Oradea, Târgu Mureș, Sighișoara, Petroșani, Valea Arieșului, Abrud, Câmpeni și Roșia Montană.

Prin campania MindBomb pentru Roșia Montană protestăm împotriva proiectului de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roșia Montană și împotriva publicității pe care Gabriel Resources, proprietarul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) o face acestui proiect extrem de nociv pentru România.

Intoxicarea cu propaganda pentru compania Gabriel Resources pe posturile de televiziune și în presa scrisă are ca scop cosmetizarea în ochii românilor a imaginii Roșia Montană Gold Corporation companie rămasă în epoca colonialismului brutal, a cărei politică cinică a profitului va rade Roșia Montană de pe fața pamântului, va strămuta oamenii și va șterge istoria acestui loc.

Pentru prima dată în România opinia publică și câteva instituții publice au făcut front comun împotriva unei afaceri păguboase pentru noi toți, demonstrând astfel că România nu mai este paradisul escrocilor.

Proiectul de exploatare minieră intensivă cu cianuri de la Roșia Montană pune în pericol VIAȚA în Țara Moților, deschizând calea producerii celui mai mare dezastru ecologic din Europa de est. Ca de atâtea ori în istoria recentă, marile companii, sprijinite de politicieni lucrează împotriva oamenilor pentru a-i îmbogăți necinstit pe câțiva indivizi cinici. După ei potopul!

Ne-am obișnuit de atâția ani să nu avem încredere în autorități, fie că e vorba de guvern sau de președinție. Tot de atâția ani, sperăm că, într-o zi, autoritățile ne vor recâștiga încrederea pierdută. De aceea credem în nevoia de dialog între societatea civilă și administrație.
Nu vrem Revoluție, Vrem Evoluție!

La campania MindBomb pentru Roșia Montană au participat, în diferite moduri (concepție, dezbateri, idei, realizare, lipire) peste 300 de artiști plastici, designeri, arhitecți, specialiști IT, scriitori, studenți și colaboratori din orașele în care au fost lipite afișele.

NU LĂSA ROȘIA MONTANĂ SĂ MOARĂ!
Oamenii sunt mai importanți decât aurul.

SALVAȚI ROȘIA MONTANĂ!

MindBomb
www.rosiamontana.org“ ]]> http://mihaivoicu.wordpress.com/2009/06/24/una-pe-zi/ Wed, 24 Jun 2009 20:44:49 +0000 mihaivoicu http://mihaivoicu.wordpress.com/2009/06/24/una-pe-zi/ Vremea bordurilor a trecut, traiasca telegondolele! Inventata la Piatra Neamt si Mamaia, acum ideea migreaza catre un recunoscut centru turistic mondial, Petrosani!

Nu am nimic impotriva dezvoltarii turismului si nici impotriva incurajarii dezvoltarii acestuia in zone defavorizate. Trebuie insa sa tinem cont de contextul economic in care ne aflam si sa chibzuim cu intelepciune unde si pentru ce dirijam putinii bani pentru investitii pe care un buget sarac ii poate oferi.

De prioritati a auzit cuplul Ridzi? Au bagat de seama cumva ca scolile din Petrosani arata asa?

Dar mai ales dorim transparenta! Eu nu inteleg. Cat costa acest proiect? Cati bani publici se dirijeaza catre o investitie de a carei nevoie imediata eu ma indoiesc? Am citit despre 80 de milioane de euro contributia ministerului doamnei Ridzi catre primaria domnului Ridzi. Reactia acestuia din urma este contradictorie. Ba lauda proiectul si sustine ca este perfect indreptatit sa primeasca banii, ba ameninta cu procese de calomnie pe cei care pomenesc de aceste sume.

Cine nu mai tine minte delicioasa serie “una pe zi” de Matty? Din pacate “una groasa pe zi” de Ridzi nu se mai opreste. Si nu e amuzant deloc.

Partea interesantă e că aseară am aflat de existenţa Monicăi Iacob Rizdi… Chiar nu ştiam că există. Azi am citit că are un doctorat în ştiinţe inginereşti cu titlul “Evaluarea impactului economic al implementării reglementărilor legislative privind sănătatea şi securitatea în muncă în perspectiva aderării la Uniunea Europeană” la Universitatea din Petroşani. Sarcastic recunosc că nu credeam că Universitatea din Petroşani are dreptul să dea titlul de doctor, că o teză de doctorat poate să aibă asemenea titlu şi că există ceva pompos numit ştiinţe inginereşti. Categoric trebuie sa citesc cartea lui Caius Dobrescu “Teza de doctorat”. Încep să cred că dreptul de a da titlul de doctor trebuie tăiat universităţilor româneşti sau alternativ profesorii au umor şi doctoranzii nu se prind.

Lăsând la o parte şi teza de doctorat am fost uimit de vârsta respective. E născută în 1977. E mai mică decât mine… M-am uitat în oglindă şi am zis Wow! Ce tânăr sunt… E adevărat că pe spatele meu nu apasă treburile obştei şi nici nu sunt invitat la Sinteza Zilei dar totuşi la 32/33 de ani să ai un look de 50 de ani mi se pare grav.

Tori Amos e născută în 63 iar in 96 în timpul unui concert avea următoarea atitudine:

Mă uit şi la aia mică, vorba răilor, şi nu înţeleg cine le învaţă să se îmbrace, cine le tunde…

Mă uit la poze. Mă uit şi la Madam Udrea şi singurele cuvinte care îmi vin în cap sunt: tută, frigidă, ţoapă….

Dacă adaug şi faptul că primu-ministru habar nu are să înjure fără să se bage în rahat imaginea politicii româneşti mă dezamăgeşte crunt…

ps:  imaginea media a diverselor persoane de pe scena politica romaneasca e jalnica…

Paringul, aflat la doar cinci kilometri de orasul Petrosani, este o adevarata capodopera a naturii. La poalele masivului curge Jiul, care la asfintitul soarelui pare o limba de foc. Aerul curat, peisajele a caror frumusete este greu de descris, ospitalitatea oamenilor si nenumaratele posibilitati de cazare, precum si starea de liniste ce te cuprinde de cum ajungi acolo, toate acestea, cred eu, fac din masivul Paring o zona ce merita vizitata.

Stiam despre frumusetea locurilor de la sotul meu, care fusese acum multi ani in statiunea Paring, la cabana ANEFS. Totusi, am reusit sa vad o mica parte  anul acesta, in ianuarie, de ziua mea de nastere. Am descoperit, parca, un alt taram. Ne-am plimbat cat am putut de mult, pe jos sau cu telescaunul catre partiile de schi. Am descoperit multe locuri de cazare, in pensiuni, vile si cabane, ofertele fiind variate, pentru toate buzunarele. Ne-am simtit foarte bine, ne-am relaxat si ne-am intors acasa plini de energie.

Imi doresc sa reusim sa ajungem si vara, in Paring, sa mergem pe varfurile Paringul Mic si Paringul Mare, sa vedem lacurile glaciare, Mija, Rosiile, Iezerul Inghetat ori Pestera Muierilor, aflata in parte sudica a masivului muntos.

Mai sunt 3 săptămâni până la vară, nu? Soarele ăsta nu şi-a sincronizat bine apariţia. Noi încă mai avem câteva zile de tocit coatele pe bănci şi de salivat după vacanţă. Dar le facem pe toate lejer. Şi lucrarea la economie tot lejer, şi nota de la franceză de săptămâna viitoare tot lejer.

Am fost săptămâna trecuta la ceva şcoli generale de prin Vale cu monsieur Gil să prezentăm liceul (adică să-i păcălim că la noi e raiul terestru şi ăi mai luminaţi să vină la noi). După ce le-am zis navetiştilor că două luni ne-au decontat biletele şi celor cu intenţii spre profilul uman că la noi nu se mai face matematică din clasa a XI-a, am aşteptat vreo întrebare. Niciunde nimic- şi nici o supărare în asta. Azi însă a fost un fel de zi a porţilor deschise. Adică alergări pe scări, cu boxe şi videoproiectoare, cu CD-uri cu spectacole de acum 2-3-4 ani şi de anul ăsta, şi de anul trecut ( Fabuloaso, te-am văzut într-o rochiţă albă! :D ) ca să le arătam ăstora mai mici ce avem noi aici. Scoseseră şi boxele în curte oamenii responsabili cu muzica din pauze, dom’ director îi plimba pe cei din generală ca pe căţeluşi , lumea se scălda în soare în curte închegând imaginea idilică a zidurilor ce ne îngrădesc din toate părţile, iar eu şi încă un chinuit îi aşteptam în laboratorul de informatică să vină să le arătăm pozele şi filmările pe care le găsiserăm. Directorul le zice despre multele participări la olimpiade, de rezultatele bune, de voluntariatul în Italia, de atestate şi cum te ajută ele iar eu despre festivalurile din Decembrie şi Ianuarie şi Mai şi tot ce mai e. După ce i-am aburit de tot, li se pune eterna întrebare retorică “Aveţi voi întrebări?” Stupoare! O mână plăpândă se ridică în aer. Monologurile noastre au un ecou! Vor să ştieeee! “-Da, spune.” “-Dom’ director, da’ muzică în pauze puneţi în fiecare zi?”. Ei, fir-ar a naibii de treabă. Tocmai în responsabilitatea cea mai leneşă au lovit. “Păi cam tot timpul… când vor ei.” Mărturisire: nu, copii, dacă ăsta-i motivul pentru care v-aruncaţi între-ale noastre ziduri vechi, o să ascultaţi muzică doar dacă o să aveţi voi poftă să căraţi blocurile alea de boxe de la etaj la parter (şi-o să vă piară cheful, l-au pierdut şi alţii). Dar încă mai avem rezultatele şcolare… festivalurile… mersul în Italia… bine? Aşa că veniţi, fir-ar mama voastră de melomani! :D

Cu steluţă: când a venit Vasile Muscă la liceul nostru (deci la liceul nostru vine şi Vasile Muscă, aşa că veniţi la liceul nostru) şi a vorbit despre ultima lui carte *Spusul şi de nespusul* a zis că el apreciază femeile şi să nu-l credem misogin. Şi după ce-a zis asta, ne-a citit un lucruşor din cartea lui: “Femeile inteligente sunt desigur mai preţioase decât bărbaţii inteligenţi. Pentru că sunt mai rare.” Ce preţioase mi-au devenit mie postările dacă ne luăm după criteriul domnului Muscă, nu? (şi ce priviri încruntate şi-a luat el de la jumătatea feminină a sălii)

Ultimele evenimente-mi lasă zâmbete de fiecare dată când le evoc pe la case străine ori doar prin casa-mi lăuntrică. A fost festivalul liceului de 9 mai, tema a fost Alegerile Europarlamentare şi ne-am distrat un pic. Cred că ne-am distrat. C-o zi înainte am dormit juma’ de clasă în casă unei colege cu părinţi peste mări şi ţări şi noaptea n-am dormit-o. Ne-am tâmpit la cap cu prea multă vorbă şi dăunători de sănătate şi-am fost hăbăuci de cap. Aş începe să descriu evenimentul dar, dacă m-apuc de vorbit de evenimentele culturale ale liceului, mă prinde şi discursul de promovare a liceului. După rupt coatele pentru revista aia a şcolii şi injecţiile cu conştiinţă ale directorului, orice începe cu “tu la ce liceu eşti?” se lasă cu un ciudat patriotism liceal şi torn de ce ar trebui toată lumea să-şi trimită copiii în al nostru liceu. Nu-i înţelegeam pe melancolicii foşti elevi ai liceului, de ce naiba se tot întorc să facă vizite şi de ce salivează când văd vreo poză de la vreun festival. Te tâmpeşte, te enervează, şi dacă rezişti primele cinci luni nu mai pleci, te prinzi cu mâinile de gardul de la intrare -pe care-l urai atunci când te găsea gardianu’ că vrei să-l treci ca să fugi- şi ai sta şi acolo numa’ să te lase să stai. Ale naibii clipe frumoase, abia aştept facultatea.

Gata.
Roxa, ce facem sâmbătăăăăăăăă? :D:D:D:D:D:D:D

„Basarabia e România” au scandat cei câţiva tineri din faţa Casei de Cultură, care nu s-au lăsat intimidaţi de poliţiştii care i-au informat că protestul lor nu este unul autorizat.

Tinerii au afişat un banner pe care scria „Basarabia, pământ românesc” şi au fluturat un drapel tricolor. „Suntem alături de tinerii din Basarabia care încearcă să scape de dictatura comunistă”, spune unul dintre manifestanţi.

Tinerii prezenţi în faţa Casei de Cultură au declarat pentru Gazeta Văii Jiului că au ieşit în stradă pentru a spune un „nu” comunismului.

„Am ajuns într-un secol în care comunismul nu mai are ce căuta. Şi cei care participă la protestele de la Chişinău sunt la fel de tineri. Nu am trăit comunismul, doar ce ştiu de la părinţii mei… Nu au fost nişte vremuri prea fericite”, declară Adriana Luca, de 18 ani, una dintre protestatare.

Astfel de acţiuni au avut loc în mai multe localităţi din ţară.

Manifestarea a fost spontană, dar a fost supravegheată de forţe de ordine de la Poliţie şi Poliţia Comunitară.

http://www.220.ro/azoGaxXYXC/Miting-Basarabia-Pamant-Romanesc-La-Petrosani