écouter le dars :

(appuyez sur le lecteur ci-dessus puis patientez quelques secondes )

-

télécharger le dars :

(appuyez sur le click droit de votre souris sur l’icone ci-dessus puis choisissez “enregistrer sous” )

-

Laissez nous vos avis, remarques, critiques et questions en commentaire ci-dessous ou sur notre adresse mail :

Dupa ce am citit cateva carti de business, am constatat ca unii oamenii cu viziune, in special din marketing, ajung la un punct comun in privinta evolutiei companiilor, din punctul de vedere al politicii de atragere si fidelizare a consumatorului, dar si a modului de desfacere a produsului catre public. Spun mod de desfacere pentru ca, daca comportamentul corporatist va urma directia pe care o intuiesc oamenii pe care i-am citit, cuvantul “vanzare” va disparea din vocabularul nostru.

Viziunea se refera la faptul ca oamenii sau consumatorii cum sunt vazuti de corporatii, vor beneficia de bunurile sau serviciile pentru care acum trebuie sa plateasca, in mod gratuit. Marketingul si publicitatea actuala, de tipul: Ia uite ce produs misto am scos, il gasesti doar in magazinele noastre si costa atat. Vor fi inlocuite de promovarea de tipul: Am scos un produs bestial, lasa-ne adresa ta si ti-l livram in cel mai scurt timp, foloseste-l si arata-l si prietenilor tai, spune-le ca il ai de la noi.

In prezent, corporatiile se bat aprig pentru a-si creste cotele de piata chiar si cu 0,1% , iar produsele incep din ce in ce mai mult sa semene unele cu altele. Ca un exemplu poate fi tratata piata televizoarelor LCD. Producatori precum Sony, Samsung sau LG, cumpara panourile LCD de la Sharp, pentru a se diferentia, au inventat tehnologii de procesare a imaginii proprii, cum este Bravia Engine, in cazul Sony, care face culorile sa arate mai vii. Decizia de a achizitiona un televizor LCD se imparte intre pret, calitatea imaginii, diagonala si design. Dar daca diferentele la aceste capitole, dintre toti acesti producatori se vor reduce pana la nesemnificativ, adica nu vor mai exista diferente notabile nici la pret, nici la calitate, nici la dimensiune si nici la design. Cum isi vor mai diferentia produsele? Si cum vor convinge oamenii sa aleaga produsul lor? Vor face asta doar daca, cel putin, te vor lasa sa il incerci o perioada.

Astfel de comportamente se poarta deja in relatia dintre corporatie si consumator. Cel mai la indemana exemplu este cel al blogarilor, care primesc la testat tot felul de gaget-uri, pe care le pot chiar pastra. Incepe sa isi faca prezenta comportamentul de care vorbeam mai sus: Iti dam produsul asta gratuit, spunele prietenilor tai ca il ai de la noi.

Momentan, aceasta politica se aplica in cazul liderilor de opinie, oamenii care pot influenta cu usurinta alti oameni. Vedetele au fost primele care au beneficiat de un asemenea tratament. Au devenit imaginea unei corporatii in schimbul unor beneficii, in general materiale. In viitor, toti vom accepta sa devenim imaginea unei corporatii pentru a obtine beneficii. Imi aduc aminte ca, in copilarie, ma contraziceam cu prietenii pe diferite teme, una dintre cele mai pregnante era: Care e cea mai buna masina?  BMW e mai buna, fiindca… ba nu, Audi e mai buna, fiindca… Pe atunci argumentele erau aproape inexistente si re referau la viteza maxima la care ajungea masina sau la felul in care arata. In viitor, aceste discutii in contradictoriu vor fi purtate de oameni care vor avea argumente, si implicit, vor avea una dintre cele doua marci de masini in garaj, primita gratuit de la producator pentru a o testa sau cadou.

Aceasta evolutie se va produce mai lent sau mai rapid, in functie de dinamica pietelor, fiindca pietele telecom sau internet evolueaza cu o viteza, iar piata productiei de autovehicule, de exemplu, evolueaza cu o alta viteza.

Aseara, am citit pe site-ul Ziarului Financiar ca Orange a imbunatatit o oferta lansata inca de acum 6 luni, care presupune distribuirea, la cerere, catre consumatori a unor cartele prepay, in mod gratuit. Daca in faza initiala a proiectului, cartele includea 10 minute si 10 sms-uri gratuite in retea, de ieri, ofertei i s-a adaugat si un bonus de 2 euro la activare. Se intampla exact ceea ce spuneam mai sus: Primesti beneficii gratuite doar pentru a face parte din grupul de utilizatori Orange, pentru a reprezenta imaginea lor si pentru a atrage in acest grup si prietenii tai. Calitatea de a deveni imagine a unei corporatii nu va mai fi rezervata doar vedetelor, in viitor, fiecare om va fi tratat ca o vedeta si se va face absolut orice este posibil pentru a atrage acel om de partea unui grup. Ofertele standardizate vor disparea, fiindca nimeni nu o sa vrea ce are si celalat, o sa vrea ceva mai bun. Gandirea de tipul: Vreau sa fiu exact ca nu stiu ce vedeta, o sa dispara si ea si o sa fie inlocuita de gandirea de tipul: Vreau sa fiu mai bun decat nu stiu ce vedeta.

Ramane o singura singura intrebare. Cum o sa aiba profit o companie daca o sa inceapa sa isi ofere produsele si serviciile gratuit? Bineinteles, nu stiu sa raspund la ea, dar vor gasi ele o modalitate. Marjele de profit oricum sunt in scadere si doar in scadere vor merge si de acum incolo. E suficient sa urmarim evolutia industriei telecom si internet. Fiind printre cele mai dinamice piete, ele, fara voie, creaza un precedent in lumea corporatista. Ofertele la telefonie si internet au explodat in ultimii ani si se investesc bani multi pentru a atrage cativa clienti. Numarul de minute gratuite oferite si ratele de transfer pe internet au crescut de cateva zeci de ori in doar cativa ani, in timp ce tarifele s-au pastrat la acelasi nivel sau chiar au scazut. Si nici nu mai vorbesc despre negocierile care se poarta la finalizarea perioadei contractuale, pentru a te pastra ca si client. Daca strambi din nas, iti arunca pe tava o oferta personalizata instantaneu.

Intorcandu-ma la oferta Orange, daca ei s-au gandit sa-i pluseze ofertei initiala inca un beneficiu, insermna ca isi pun mari sperante in acest proiect si sunt convins ca vor mai aparea decizii de plusare si pe viitor. Fiind constransi fie de pretentiile utilizatorilor, fie de copierea acestui tip de abordare si de ceilalti operatori, fie de ambele.

Viitorul suna, arata si se simte bine, ca sa parafrazez anteriorul slogan Orange.

Vrem să muncim, spun tinerii care absolvesc fel de fel de facultăţi…
Bolnavi de subnutriţie, ce să facă acest enorm batalion de tineri ai Moldovei?
Crescuţi pe cartofi ortăviţi aduşi din Turcia,
sau şi mai şi – otrăviţi cu carne adusă tocmai din Brazilia…
mi-e milă de ei…
Stau şi mă întreb: de ce stat-ul nu oferă cîte un credit din sumele fabuloase dăruite de UE, ca aceşti tineri să poată creşte
roşii, mărar, varză, cartofi, iepuri, găini, porci etc.etc.etc. …
să nu aducă afaceriştii toate acestea pline de chimicale
şi paraziţi şi să ne omoare cu începul oamenii…
Unde sunt medicii? Unde e ministerul economiei?
Cu cel mai bun pământ din lume, domnilor,
de ce aţi umplut pieţile cu produse alimentare
atât de dăunătoare sănătăţii umane…
DE ce nu apar emiciuni TV despre cele ce se întîmplă
în pieţile şi magazinele noastre…
E mare jale de acest popor…

Reporter
MMHolding

Carte poştală, Editura Meridiane, valoare 1 leu

Iaşi – Vedere din Piaţa Unirii

Corespondenţă din iunie 1965

Cei doi producatori americani au mai cerut inca un imprumut de la stat contribuabilii americani, in valoare de 21,6 miliarde. Afirmand ca suma aceasta le-ar fi de ajuns sa treaca cu bine de criza. Daca ei cred ca suma le-ar fi de ajuns, inseamna ca stiu cand va trece criza si ar trebui sa spuna la toata lumea, sa nu mai tina secretul doar pentru ei.

Nu vreau sa ma laud, dar si eu stiu cand se va termina criza. Si o sa va inpartasesc si voua secretul asta. Criza se va termina cand toti panicatii care tin lichiditatile la ciorap vor incepe sa dea drumul la bani in piata. Miscarea asta se va face foarte lent, pentru ca toti asteapta sa se stabilizeze pietele, dar pietele nu au cum sa stabilizeze daca nu au capital. E o situatie paradoxala, nu-i asa?

Din ZF.

În condiţiile globalizării, dezvoltarea durabilă este o chestiune de macroeconomie. Noi încă sîntem la nivelul în care vedem economia la fel ca Maimonide. În realitate, macroeconomia este un fel de coroniţă împletită din trei rămurele. Cea mai importantă este ramura alcătuită din fluxul de materii prime şi energie. Cea de a doua rămurea este fluxul monetarist. Locurile unde cele două ramuri se ating se cheamă pieţe. Dar mai există şi cea de a treia rămurea chemată fluxul de risc. Sper că actuala criză a creditului va focaliza atenţia asupra fluxului de risc. Aici se propagă periodic unde de şoc care distrug biodiversitatea. Însă , atenţie!, biodiversitatea este de asemenea o resursă care aparţine primului tip de flux considerat în macroeconomie. Criza financiară de acum este o bagatelă faţă de crizele următoare în macroeconomie! Proasta gestionare a riscurilor este o  problemă a întregii societăţi actuale.

Titus Filipas

Titlul articolului este un excerpt din această postare de pe blogul domnului Dan Popa : http://hymerion.wordpress.com/2008/09/16/marc-touati-economist-la-global-equitiescriza-poate-fi-mai-costisitoare-in-europa-decat-in-statele-unite/#comment-1613 .

Şi problema este a întregii societăţi. Noi încă sîntem la nivelul în care vedem economia la fel ca Maimonide. În realitate, macroeconomia este un fel de coroniţă împletită din trei rămurele. Cea mai importantă este ramura alcătuită din fluxul de materii prime şi energie. Cea de a doua rămurea este fluxul monetarist. Locurile unde cele două ramuri se ating se cheamă pieţe. Dar mai există şi cea de a treia rămurea chemată fluxul de risc. Sper că actuala criză va focaliza atenţia asupra fluxului de risc. Aici se propagă periodic unde de şoc care distrug biodiversitatea. Însă , atenţie!, biodiversitatea este de asemenea o resursă care aparţine primului tip de flux considerat în macroeconomie. Criza financiară de acum este o bagatelă faţă de crizele următoare în macroeconomie!

Titus Filipas

Pieţele financiare sunt în pragul colapsului
Zi neagră pentru pieţele bursiere din Europa şi Asia, unde scăderile se ţin lanţ, după şocul anunţului că banca americană de investiţii Lehman Brothers va dispărea de pe piaţă. Tendinţele europene sunt mai mult decât sumbre: rând pe rând, indicii burselor din Londra, Paris, Frankfurt sau Zurich au căzut chiar şi cu 4 la sută. Şocul financiar se simte deja şi la Bucureşti. Şi aici, bursa întregistrează o scădere de peste 3 la sută.
Bursa de pe Wall Street a înregistrat ieri una din cele mai negre zile din ultimele două decenii. Totul a venit după ce a patra bancă de investiţii din Statele Unite, Lehman Brothers, a anunţat că va intra în faliment, pentru că negocierile de preluare de către grupul britanic Barclay au eşuat.

Şocul a fost de neoprit. Imediat, 10 din cele mai mari bănci ale lumii au constituit un fond de urgenţă de 70 de miliarde de dolari, iar grupul financiar AIG, odinioară cea mai mare firmă de asigurări din lume, a cerut un ajutor de supravieţuire de 40 de miliarde de dolari de la Rezervele Federale Americane.

Aceleaşi Rezerve Federale au anunţat, în premieră, că vor accepta mărfuri în schimbul creditelor pentru bănci.

Lovitura de teatru a venit însă la miezul nopţii, când s-a anunţat că Bank of America, cea mai mare bancă din Statele Unite va cumpăra, cu 50 de miliarde de dolari, societatea financiară Merill Lynch. Achiziţia transformă Bank of America în cea mai mare instituţie financiară a lumii. Cu banca Lehman Brothers în faliment, Merill Lynch înghiţit de Bank of America şi Rezervele federale făcând eforturi majore să salveze sectorul bancar, criza sistemului financiar american a atins, practic, nivelul maxim. Dolarul a pierdut imediat teren în faţa euro, iar toate bursele din Asia şi Europa au înregistrat căderi spectaculoase şi au deschis în scăderi de 2,5 până la 5 la sută. Preţul barilului de ţiţei a scăzut sub 100 de dolari în Australia.

Citesc în ziarul România liberă din  31 Mai 2008, articolul  Marfurile au intrat in saptamana declinului  (vezi http://www.romanialibera.ro/a125881/marfurile-au-intrat-in-saptamana-declinului.html ), scris de Ovidiu D. Popica. Articolul începea  cu informaţia corectă la acel moment : “Metalele si cerealele s-au ieftinit pe fondul corectiilor de pret la petrol si al revigorarii dolarului.”

Într –adevăr, macroeconomia este coroniţa împletită din două ramuri elastice: (i) o ramură alcătuită din materiale – materii prime şi fluxuri de energie;  (ii) o ramură alcătuită din bani.

Locurile unde cele două ramuri se ating se cheamă pieţe. Termodinamica economică a lui Nicolae Georgescu –Roegen spune că prima ramura constituentă  din coroniţa economiei este aceea care contează mai mult. Prin energia propriu-zisă şi materiile prime combustibile, şi prin materiile prime cu entropie mică – materiile prime virgine. În  acord cu Nicolae Georgescu –Roegen, ceea ce trebuie să urmăreşti  prioritar în macroeconomie sunt contractele futures pentru energie. Autorul articolului este logic, şi bine orientat în teoria economică.

Titus Filipas

8 mai 2008

On avait bien remarqué à leurs vitrines que les boutiques préparaient une de ces “fêtes” qui ponctuent l’année en Corée. Effectivement, la semaine était chargée : le 5 mai “jour des enfants”, et le 8 “jour des parents”.

Comme il se doit, le jour des enfants est férié. Difficile, en effet, de convaincre des jeunes gens que la journée leur est réservée si on les expédie, tôt matin, à l’école. Pareillement, même si certains préféreraient égoïstement rester seuls à la maison voire passer la journée au PC bang devant un jeu vidéo, ce jour perdrait tout son sens si les parents, rendus au travail, en étaient privés. C’est donc logiquement une pleine journée familiale et chômée. Et comme le mois de mai est souvent joli et ensoleillé en Corée, c’est une journée de sortie, de pique-nique et de sport.
À Séoul, les parcs, qui ne sont pas si nombreux, ont été pris d’assaut, tout comme les bords du fleuve, lesquels, annonce-t-on, doivent être fort floralement réhabilités bientôt. Les cerfs-volants ont volé, on a joué au foot, bien des kimpap ont été consommés. Des glaces aussi. Bref, une bien belle journée. D’autant que sans être un “Noël à la coréenne”, beaucoup d’enfants, ce jour-là, reçoivent des cadeaux plus ou moins conséquents. Décidément, un bon jour.

Et le 8, voilà la “fête des parents” qui tombe. L’occasion pour la progéniture de rendre la pareille, trois jours plus tard, de remercier ses chers parents ? À vrai dire, pas tout à fait… La balance est grandement faussée par le fait, d’abord, que ce jour est normalement travaillé. Institué “fête des mères” en 1953 puis élargi en “fête des parents” en 1973, c’est surtout au XXIe siècle la fête des grands-parents. En effet, si les bambins rapportent consciencieusement à la maison un petit bouquet de fleurs dans un mignon panier d’osier, un dessin, ou une boîte de chocolat à leurs parents, le tout avec beaucoup d’amour, cela va sans dire, c’est à peu près tout ce que les parents “récoltent”.
Or, eux-mêmes ont des parents et la piété filiale ne diminuant heureusement pas avec les années qui passent, ils se doivent de les honorer itou, mais avec leur pouvoir d’achat d’actifs en plus.
Ainsi, on peut modestement inviter le troisième âge au restaurant, offrir une nouvelle télévision, un bijou ou un voyage, chacun selon ses moyens.
Ou du moins en était-il ainsi jusqu’à il y a encore pas si longtemps. Mais les seniors sont de plus en plus aguerris et pimpants, et la tendance, semble-t-il est en train de virer à des soins pour la peau, des cures thermales, voire des opérations de chirurgie esthétique !

Bruno Caïetti pour lacorée.fr

Ultima sedinta a Consiliului Bursei de Valori Bucuresti aduce noutati pe piata de capital autohtona. Una dintre ele se refera la programul de tranzactionare care se va pelungi cu doua ore incepând din iunie. Consiliul a aprobat si modificarea Codului BVB, revizuind cerintele de admitere, promovare si mentinere a societatilor admise la tranzactionare la categoriile I si II ale pietei reglementate. Astfel, Bursa vrea ca societatile care se listeaza la prima categorie a Bursei sa aiba un numar mediu de 25 de tranzactii/zi si o valoare medie a tranzactiilor de 40.000 lei/zi, fata de prevederile actuale care prevad o limita medie a tranzactiilor de 5 tranzactii/zi si valoarea zilnica medie de 25.000 lei/zi. Conditiile de admitere si promovare vor deveni aplicabile dupa aprobarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM), iar cele de mentinere la primele categorii vor intra in vigoare incepând din 1 ianuarie 2009. De asemenea, pentru listarea si mentinerea companiilor la categoria a doua, Bursa propune stabilirea unor noi limite privind indicatorii de lichiditate. Pentru companiile care vor sa fie cotate sau sa ramâna la categoria a doua, ar putea fi impusa conditia de a inregistra un numar zilnic mediu de 5 tranzactii si o lichiditate medie de 5.000 lei/zi, in comparatie cu limitele din prezent, de 2 tranzactii pe zi si un rulaj mediu de 2.000 lei/zi.

Vine Pastele si printre bucatele alese la care ravnim dupa un post de multe saptamani, se afla si carnea de miel. Dar romanul cum il stim, cu idei bune de a face un ban mai mult s-a pus si pe vandut cate un caine asa, in rol de miel. Cat de mult le iese jocul acesta roscant si daca oamenii stiu sa recunoasca un miel de un caine etse interesant de vazut.

Asadar pentru cei care inca intampina greutati in a deosebi pe “cel mai bun prieten al omului” de “gustarea de Paste” ii oferim cateva mici ponturi pentru ca astfel de comercianti pirat sa se lase de meserie.

1. unde ati vazut voi miel cu colti ? eu nu am vazut inca asa ceva, dar caini cu colti am vazut si eram cat pe ce sa ii si simt, deci mielul nu are dintii de sus si cainele are colti impunatori.

2. cum poate mirosi o carne a miel daca e de caine? va spun eu , nu poate. Mirosul de miel este inconfundabil si foarte puternic, iar carnea de caine nuj ce “miresme” emana ca nu am avut curiozitatea asta.

Nu iubim noi maidanezii foarte mult, si de nenumarate ori le dorim sa stea undeva inchisi departe de noi, asadar nu va mai “osteniti” sa ii puneti in farfurie ca nici nu da bine si nici nu face bine.

Pentru cei care si-au facut deja achizitia din locuri autorizate sau neautorizate tot ce el pot dori e o masa imbelsugata de Paste si o digestie usoara, daca nu, farmacia e aproape.

Triferment Rulzz