Potrivit Legii, nivelul contribuţiilor virate către sistemul privat de pensii trebuia sa fie in primul an (2008) de 2% si sa creasca ulterior cu 0,5% pe an, pana la 6% din veniturile brute ale participanţilor în 2016. La inceputul anului 2009 insa, Guvernul a emis o ordonanta prin care ingheta nivelul contributiei la fondurile de pensii private la valoarea de anul trecut, de 2%.

In luna februarie ambasadorii Olandei, Germaniei, Italiei, Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii au semnat o scrisoare comuna care atragea atentia autoritatilor privind efectele negative multiple ale propunerii de inghetare a contributiilor virate catre Pilonul II de pensii private obligatorii din Romania. Ramanand fara ecou pana acum, dar si constientizand faptul ca Bugetul pe 2010 se afla in lucru, organizatiile care reprezinta investitorii straini in Romania au trimis zilele trecute o scrisoare deschisa autoritatilor prin care se solicita ratiune in stabilirea nivelului contributiei pentru pensia Pilonul II de anul viitor si prudenta privind adoptarea de masuri populiste precum “garantarea inflatiei”.

Camera de Comert a Olandei din Romania, AMCHAM, Consiliul Investitorilor Straini, precum si Camerele de Comert ale Italiei, Elvetiei si Marii Britanii din Romania au decis sa adreseze o scrisoare deschisa premierului Romaniei si ministrului interimar de finante, privind sistemul de pensii de stat si cel privat. Semnatarii scrisorii afirma faptul ca fondurile de pensii au investit aproximativ 500 de milioane de euro in Romania in sistemul de pensii administrate privat (pilonul II), iar nerespectarea promisiunilor de catre Guvernul Romaniei ar putea duce la o imagine proasta a acestuia in fata investitorilor straini.

Mai mult decat atat, organizatiile catre reprezinta investitori de calibru precum Generali, Interamerican, ING, AVIVA sau AIG au precizat ca fondurile de pensii au obtinut randamente foarte bune in Romania prin comparatie la nivel mondial, de la lansarea fondurilor de pensii in mai 2008 si considera ca inoportuna masura privind garantarea de catre un fond de pensii a unui randament cel putin egal cu rata inflatiei, pentru ca aceasta garantie ar atrage dupa sine mai multe costuri asupra conturilor participantilor. E normal ca orice garantie oferita de o companie sa creasca costurile unui cont de economisire pentru ca acea companie isi asuma niste riscuri suplimentare si, pe langa acest aspect, compania sa nu mai fie dispusa sa investeasca aproape deloc banii participantilor (preferand “investitii” sigure precum obligatiuni sau depozite bancare), acest lucru traducandu-se in randamente mult mai mici pentru clienti.

Razvan Pascu

Maine, incepand cu ora 12, timp de o ora, LIVE pe blogul meu veti putea dialoga cu Mihai Bobocea, secretarul general al Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania. Aceasta asociatie este creata pentru a sustine interesele fondurilor de pensii private din Romania si se bucura de suportul (inclusiv financiar) a 13 administratori de fonduri de pensii si a 5 banci depozitare. Fost jurnalist la Ziarul Financiar si Media XPRIMM, Mihai Bobocea este secretarul general al APAPR din ianuarie 2009.

Inaintea interviului, pentru a va pune putin la curent cu aceasta tema si pentru ca stiu ca multa lume face confuzie intre asigurarile de viata cu componenta de pensii si pensiile facultative (amestecandu-le uneori chiar si cu pensiile obligatorii) vreau sa fac cateva precizari pentru a veni in sprijinul vostru:

In Romania, oficial in acest moment exista 3 piloni de pensii. Multa lume, in special cei care lucreaza in vanzari de asigurari de viata spun insa ca ar mai exista si pilonul IV. Sa le luam pe rand:

Pilonul I este pensia de la stat, pensia pe care o primeste orice persoana care a muncit in sistemul public sau privat si care atata timp cat a lucrat si-a platit taxele la stat. Cei care lucreaza insa “la negru”, nu au taxele platite, si ,desi se bucura acum de cativa bani in plus, la batranete nu vor putea beneficia de pensia de la stat (si nici de pensia pilonul II). Acest pilon este unul de tipul “platesti impozite azi pentru pensia altora, iar altii vor plati impozit pentru pensia ta“.

Pilonul II este pensia obligatorie pentru cei pana in 35 de ani si optionala pentru cei intre 35-45 de ani. In mod sigur multi dintre voi va amintiti “nebunia” de la sfarsitul lui 2007 cu pensiile obligatorii, cand fiecare roman trebuia sa aleaga un fond de pensii. Practic, din impozitul de 10,5% pe care il platiti lunar la stat, statul va inapoiaza o parte dintre acesti bani (anul acesta 2%), dar nu direct, ci prin intermediul fondului de pensii ales. Daca in maxim 4 luni de la angajarea la primul loc de munca nu iti alegi fondul de pensii dorit, atunci statul te repartizeaza automat.  Acest pilon este unul de tipul: “fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat“. Pe scurt: nu platesti nimic din buzunarul tau pentru acest pilon de pensii, ci din contra, statul iti inapoiaza o parte dintre impozite.  Avantajul acestui sistem este ca primesti niste bani in cont pe care administratorul fondului de pensii ales ii investeste astfel incat sa rezulte si niste randamente (de preferat pozitive). Desi suntem ultima tara din UE care a implementat acest sistem privat de pensii, putem spune ca “tot raul a fost spre bine” pentru ca fondurile de pensii au primit primii bani in mai 2008, adica atunci cand cei avizati stiau deja ca nu se anunta o perioada prea buna. Iar administratorii romani de fonduri au fost atenti cu banii oamenilor, astfel ca, per total, Romania sta cel mai bine din toata Europa la capitolul randamente. Au fost tari (mai ales in Europa de Est si Sud-Est) in care fondurile de pensii au avut pierderi insemnate, dar Romania a incheiat anul cu un randament al intregii piete de 13,98% (detalii aici). Probabil carcotasii vor comenta ca se putea mai mult….sau ca Michael Jackson nu a murit….

Pilonul III sau “asa numitele” pensii facultative sunt cele destinate acelora care pe langa cele 2 tipuri de pensie de mai sus, vor sa mai aiba ceva in plus. Pentru asta insa trebuie sa iti stabilesti o suma lunara pe care sa o virezi catre fondul de pensii. Viramentul banilor poate fi facut de catre angajator din banii sai (daca alege sa isi stimuleze angajatii oferindu-le o pensie facultativa) sau din banii tai, oprindu-ti din salariu suma pe care tu ai solicitat-o. Platile pot fi facute si personal, in fiecare luna prin transfer bancar din contul personal, dar, pentru a evita bataia de cap suplimentara, cel mai bine, va recomand sa apelati la angajator sa faca asta gratuit. Avantajul acestui sistem de pensii este ca statul a oferit o deductibilitate de 400 euro/an pentru aceste pensii, atat pentru angajat (daca platesti din salariul personal) cat si pentru angajator (daca plateste ca un bonus pentru angajatii sai). Asadar, pe langa banii economisiti, mai castigi deducerea de la stat plus randamentul fondului. Acest pilon este unul de tipul: “fiecare isi plateste pentru pensia lui, iar la batranete va avea doar cat a cotizat“. Mai multe informatii despre pensia pilonul III cititi in articolul din 13 iulie.

Pilonul IV, pe care multi il numesc tot pensie facultativa si pe care il confunda cu pilonul III, sunt asigurarile de viata cu componenta de pensie. Confuzia provine insa din faptul ca, pentru ca pensiile pilonul III au aparut abia in 2007, societatile de asigurari, intuind dorinta romanilor de a avea niste bani deoparte pentru batranete, au vandut produsele de asigurare cu componenta de pensie drept pensii private. Diferenta dintre acestea 2 insa este evidenta: pilonul IV contine, pe langa pensie, si o asigurare de viata, care se comporta exact ca o polita CASCO la masina (patesti ceva, iei banul; nu patesti nimic, banii sunt pierduti). Iar din 100 RON (de exemplu) pe care o platesti lunar pentru pilonul IV, o parte se duc pe asigurare (despre care am explicat mai sus ce se intampla), iar ce mai ramane se duc pe partea investitionala, pentru batranete. De aceea, multi dintre cei care semneaza astfel de polite sunt nemultumiti la sfarsit ca nu au primit inapoi foarte multi bani la sfarsitul contractului, uitand ca in tot acest timp au avut protectie din partea firmei de asigurari pentru accidente, deces, spitalizare, etc. Mai multe informatii despre acest pilon IV, cititi in articolul din 20 august.

Razvan Pascu

Contributiile de asigurari sociale platite de angajati si angajatori cresc incepand cu 1 februarie cu 3,8%. Prin aceasta decizie, contributiile ajung la 31,3% de la 27,5% pentru conditii normale de munca, generand un buget excedentar.

Totodata, contributia la pensiile private obligatorii (pilonul II) este blocata la 2%, desi ar fi trebuit sa creasca pana la 2,5 procente. In noile conditii, cota de contributie la asigurarile sociale pentru conditii normale de munca datorata de angajator va fi de 20,8%, iar cea datorata de angajati, de 10,5%.

Arbitrul pensiilor private obligatorii a retras autorizatia de administrare a societatii MKB Romexterra Fond de Pensii, potrivit Money Channel. Totodata, comisia pensiilor private a retras autorizatia fondului de pensii Fiducia, administrat de MKB Romexterra. Aceasta decizie vine in urma solicitarii companiei de a iesi de pe piata pensiilor private obligatorii, potrivit aceleiasi surse.

La finalul campaniei de aderare in sistemul pensiilor private obligatorii (pilonul II), fondul de pensii Fiducia avea 1.884 participanti (150 din repartizarea aleatorie). Acestia au fost anuntati si repartizati catre cele 14 fonduri active, avand posibilitatea de a opta personal in termen de 90 de zile pentru o companie preferata, fara nici un fel de penalitati.

Citeste mai multe despre pensiile private obligatorii.

Persoanele care au obtinut un prim job cu contract individual de munca si au varsta sub 35 de ani sunt obligate sa opteze pentru unul dintre fondurile de pensii private obligatorii in decurs de maximum 4 luni de la angajare, potrivit Normei nr. 18/2007 privind aderarea si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat.

Aderarea continua reprezinta procesul prin care persoanele eligibile devin participanti la un fond de pensii private (Pilonul II) din proprie initiativa, prin semnarea unui act individual de aderare sau, dupa depasirea termenului de 4 luni, prin repartizarea aleatorie de catre Casa Nationala de Pensii, ulterior procesului de aderare initiala, incheiat pe 17 ianuarie 2008.

Citeste mai multe pe www.myjob.ro.

]]>