Inca putin si vine si iarna . Deja toamna a inceput sa treaca usurel pe langa noi .Cred ca se simte acest lucru mai ales azi , cand deja frigul se simte peste tot la fel si vantu .Mai devreme , adica ieri aveam chef sa merg in parc.Cu cine insa? nimeni nu parea ca e disponibil .ba la munca, ba la sala , ba la radio sau tv fiecare era ocupat.Asa ca am renuntat .Totusi ma framanta ideea cum e in parc toamna .SIncer nu  am mai fost de mult .mi o aduc aminte doar din carti si poezii. Nu am renuntat la idee dar momentan nu am cu cine merge …dar cine stie o sa o iau singur asa usurel , pe o banca  si o sa stau pana ma satur. E vineri .toti gandesc despre aceasta zi ca e ultima lucratoare..ei as. Nu e . Pentru unii.cred ca si de aceea am asa o stare .Nu am chef de nimic , nu vreau sa fac nimic .Un singur lucru as vrea sa-l fac , dar acela nu se poate . Clar. Mi e somn dar ma gandesc ca mai am de stat pana la miezul noptii si acu e doar 3 . Asa ca adio plimbare, mai ales in parc .

Deja maine e zi de relaxare si nu o sa imi mai arda de mers prin parcuri. Era frumos. In schimb am fost ca tot omul care se respecta la MALL.Nu am mai fost de mult.Mama ce schimbari , ce femei , ce fite. Mama ce preturi !!!.Si cand ma gandesc cati fraieri ,aici intru si eu tre sa recunosc , sunt cei care merg pe acolo doar ca sa dea dovada de snobism .Sunt si lucruri bune.un film , poate.Peste tot  sunt numai ochi care te masoara din cap pana jos la picioare. am plecat , pe moment mi a placut dar astazi , radiografiind – mi s a facut greata dar si asa promit sa revin .Deja face parte din noi din oras .Progresam. Revin la ideea de baza – acum nu vi se pare ciudat , efemer sau chiar pueril sa spun ca am chef de a merge in parc? Sa simt as aputin aer curat , sa aud linistea aia de care simti cateodata ca ai nevoie? in comparatie cu Mallul sau alte 1000 de locuri in care te poti distra si te pune in evidenta cu diferite haine si idei?  Prefer azi …parcul …dar si maine poate si saptamana viiotare .Sper sa nu se strice vremei si chiar sa imi incarc bateriile acolo. Dupa aia vreau la teatru  neaparat .Nu am mai fost de mult. Nici nu stiu cat mai e biletul . Noroc ca am apropiati care mai au de a face cu aceasta institutie. Mi-a promis cineva apropiat ca o sa ma invite …inca astept invitatia la teatru.

Ma uit la ceas …15.03  deja incepe forfota pentru jurnalul de 16.As mai sta cu voi dar nu prea pot .E de citit ..doar e vineri .

Viaţa asta e obosită, e obosită rău si mă oboseşte şi pe mine . Mă oboseşte să pierd timp, mă oboseşte că-mi fură timp şi mă oboseşte că e atât obosită.A obosit şi viaţa.Ce sec.Nu mai vreau la oraş, mă plictiseşte aglomeraţia.Te-ai uitat vreodată în jur în timp ce mergi la serviciu, în timp ce mesteci arogant o gumă , în timp ce mănânci 15 hamburgeri la Mc Donalds?Ai văzut cât de plictisiţi, cât de obosiţi,cât de frapaţi şi cât de monotoni putem fi noi oamenii?Să trăiesc îmi ia timp, să trăiesc în lumea asta îmi  ia bani,  dar să mor mi-ar lua o infinitate.E prea mult, mult prea mult. Mai merg o zi cu metroul , mai dau unui cerşetor un leu, mai văd o zi aceleaşi feţe, mai dau un şut unui gunoi să nu mă-mpiedic , să mă mai obosesc o zi şi înc-o zi. O viaţă obosită. Televizorul se aprinde, pasiunea se stinge. E o nouă zi, aceiaşi viaţă.E plin de bălţi. Îmi place să ies din casă să plec, să plec fără să  spun cuiva unde mă duc, să mă întorc târziu şi ţie să nu-ţi pese.E extraordinar sentimentul.Nu te doare nimic, nu ştii nimic de nimeni, nimănui nu-i pasă de tine.Doar tu şi strada şi strada cu bucuriile şi tristetile ei.Copii la joacă , cartiere parcă distruse de oboseală, de timp, de indiferenţă si multe multe gunoaie. Şi tu poţi fi gunoi. Chiar şi eu sunt un gunoi. Soare acoperit de nori şi multe bălţi.A plouat puternic aseară. Câte doi tineri se plimba prin cartierul distrus. Nu e Tel Aviv, e Suceava.Nu e ghettou, e cartier  muncitoresc ceauşist.Stau toţi cu mâinile în şolduri şi te privesc cu o durere urlătoare.Ceva zbiară. Îţi piere şi sentimentul extraordinar de libertate pe care l-ai avut. Te simţi prizonierul gropilor.Ce sec am devenit. Am uitat şi să vorbesc , am uitat să mai amuz lumea, am rămas fără idei.Mă uit la mine, mă ascult , mă citesc si nu mă înţeleg.Nici măcar eu nu mă înţeleg.Sunt sec ca o stafidă. Un copil mi-a cerut o ţigară.I-a dat-o lu’ ta’su şi ta’su  m-a salutat în semn de respect. Un câine în trei picioare îmi linge tenişii chinezeşti.Lui nu ii  mai dau   ţigare.El e virgin de lumea vicioasă. Nu ii dau nimic că e cu gaşca.Ce viaţă obosită.

Vreau să fii primăvara mea.Fii tu raza de martie.Fii tu mărţişorul meu.O să fiu floarea ta.Petalele să-mi cadă.Primăvară-ţi voi fi eu.

Renaşti precum un ghiocel.Iubirea renaşte, natura ia viaţa.Eu culeg ghiocei.Tu eşti un ghiocel.Câtă inocenţa.Primavara-mi vei fi tu.Vara-ti voi fi,caci vara-mi vei fi.

Ce soare puternic.Primăvară-ţi voi fi eu, căci tu-mi vei fi primăvară.

Zâmbeşte la soare.Deschide ochii, nu o să doară.

E o zi frumoasă şi simplă.Lucrurile simple ne fac fericiţi.

Aminteşte-ţi.Nu nu,nu-ţi aminti.Doar trăieşte.Noi nu trăim din amintiri.