Curcubeul

Într-o zi am vrut şi eu

Ca să am un curcubeu.

Am luat şapte culori

Şi m-am aşezat în flori.

ROGVAIV am desenat

Sus pe ceru-ndepărat.

Curcubeu crescut din ape

Ai culori de nestemate!

Diana-Ştefana 6 ani

• Minunea din floriPriveşte copile, vezi bine…
  Este-o minune lângă tine
  Splendoare a naturii
  Cu ţepi în calea urii…
  Ai mai văzut aşa o floare
  Să te îndemne la candoare?
  Este albul pur, albul curat
  E-un trandafir imaculat
  De Soare admirat
  De ape udat…

Simina S

PS

• Chiar de-a-nflorit în toamna rece şi târzie,
• Te-ndeamnă să-l priveşti cu gingăşie.

Hai copii să ne jucăm de-a prinsa…

Păpuşica mea

Păpuşica mea drăguţă

Îşi caută iar o hăinuţă

Şi-aleargă cu prietena sa

Răscolesc toată casa…

Diana Stefana-6 ani

Cosmosul

( O călătorie printre stele)

Hai copii să ne plimbăm

Despre Cosmos să-nvăţăm!

Galaxii ce-ţi par  mărgele

Sunt chiar grupuri mari de stele,

Planete, sateliţi, comete şi asteroizi,

Hai să le descoperim pe rând, timizi!

Nu ne-am  întrebat noi oare,

Luceafărul când apare,

Cum plutesc pe cer în zare,

Carul mic şi Carul mare,

Cum s-au tors prin cer fuioare

De steluţe călătoare?

Mii de stele şi comete

Care se-nvârtesc discrete,

Au format prin cer trasee

Galaxia albă sau Calea Lactee…

Şi-n Calea Lactee ia priveşte

Chiar Pământul se găseşte!

Sistemul Solar

În Sistemul Solar unde locuieşti

Vezi opt planete atent de priveşti.

Aproape de Soare se-nvârt pe orbite,

Pe vechi trasee de Univers stabilite:

Mercur, Venus, Pământul (cu Luna) şi Marte,

Apoi Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun mai departe

Micuţele Charon, Pluto şi Eris sclipind în plan îndepărtat,

Sunt planete vecine cu noi în acest regat.

Pe toate, Soarele le-atrage, le grupează

Şi rând pe rând pe cer le luminează.

Mercur-zeul mesager

Prima planetă de lângă Soare este Mercur,

Formată din lavă vulcanică de metal pur,

Craterele ei ard mereu copile, ia aminte,

Cenuşa vulcanică e cea mai fierbinte!

Nimeni nu a ajuns încă până la ea,

Căci arde tot ce-apare-n calea sa…

Venus-zeiţa frumuseţii şi a iubirii

A doua planetă Venus e cea mai strălucitoare,

Pentru că primeşte şi reflectă multă lumină de la Soare.

Zeiţa Venus licăreşte pe cer chiar până dimineaţa,

Este Luceafărul vesel ce-l vezi când se ridică ceaţa.

Ca şi mercur nu are sateliţi, se-nvârte de la vest la est,

În sens invers decât celelalte planete din spaţiul celest.

Pământ-Planeta albastră

Cea mai frumoasa planetă, Planeta Albastră

Unde există viaţă, e chiar planeta noastră.

Fiind a treia planetă, e departe de Soare,

Nu este prea cald, iarna-i chiar răcoare,

De aceea pe Terra există apă şi pot răsări:

Şi flori, şi iarbă verde, şi codrii zi de zi.

Are şi-un satelit, este chiar mândra Lună

Şi o vedem noaptea pe cer de-i vreme bună.

Luna, Selena, Diana, Artemis şi Hecate

Toate sunt zeităţi cu tainica lună asociate.

Marte-zeul războiului

A patra planetă, „planeta roşie” cum o vedem de departe,

Planeta dominata de zeul războiului roman, zeul Marte,

Este o planetă terestră, cu văi adânci, munţi înalţi şi vulcani,

Are calote glaciare polare, cu gheaţă de mii şi mii de ani,

Aici nu este viaţă, nici marţienii nu pot ca să trăiască,

În jurul ei doi sateliţi Phobos şi Deimos, continuă să se rotească.

Jupiter-regele zeilor

A cincea planetă şi cea mai mare din Sistemul solar  

Este Jupiter, planeta fierbinte din hidrogen molecular,

Cu miez solid şi multe straturi de lichid şi gaze solare,

 Ce sunt mişcate de vânturi puternice,mereu contrare,

„Regele zeilor” prin vortexuri gazul îl mişcă, îl colorează,

Prin legi divine „Pata roşie” în Cosmos mereu se pictează.

Pata roşie

Saturn- Zeul Saturnus  

sau Zeul Kronos( Titan tatăl lui lui Zeus)

Saturn este a şasea planetă de la Soarele mărinimos,

Ca şi Jupiter, Uranus şi Neptun este-un gigant gazos

Pe-un miez de piatră şi gheaţă e hidrogen metalic, apoi gaz,

Aici bat cele mai puternice vânturi, sunt vortexuri, nu-i loc de răgaz…

În jurul lui se-nvârt mulţi sateliţi şi bucăţi de gheaţă,

Formând un inel magic ce înconjoară planeta la suprafaţă.

Cel mai mare satelit al lui Saturn este Titan,tatăl lui Zeus,

Care-i al doilea mare satelit din Sistemul solar…

Saturn se aseamănă cu o minge pusă-n pălărie,

Pământul pe lângă el e mic, ca o păpădie.

Uranus- zeul cerurilor şi tatăl lui Saturn

Uranus a şaptea planetă, care se învârte într-un mod bizar

Are cea mai joasă temperatură din sistemul Solar

Este un gigant gazos, a doua ca mărime după Jupiter

Are o atmosferă densă ce o-nvăluie-n mister.

Uranus poate fi văzută pe cerul senin, nocturn,

Ea are inele asemănătoare cu ale planetei Saturn.

Neptun- zeul Neptun  

Soara geamănă a planetei Uranus este Neptun

A opta planetă a Sistemului solar după cum îţi spun,

Nucleul ei este din rocă şi gheaţă, apoi un strat de apă, (amoniu şi metan)

 Care-s învăluite într-o atmosferă rece de tip neptunian

Se crede că pe Neptun există climă, că sunt nori şi vânturi mari,

Este de zece ori mai mare faţă de Pământ  dacă le compari.

Fiind foarte îndepărtată de soare pe ea nu este viaţă,este frig mereu,

În jurul ei exisă inele planetare din gheaţă ce au culori de curcubeu.

Simina S

Poezia face parte din volumul de poezii penru copii Universul bucuriei.

Bibliografia şi fotografiile sunt prezentate pe Wikipedia. http://ro.wikipedia.org/wiki/Neptun_(planet%C4%83)

În aşteptarea lui Moş Crăciun

 Copilaşi, să fiţi cuminţi,

De vreţi daruri să primiţi!

Moş Crăciun o să privească

Tainic din a sa caleaşcă,

Vine seara la ferestră,

Tocmai la căsuţa voastră.

Îngerul de el trimis,

Vă va căuta prin vis,

Să vadă de-aţi învăţat,

Colinde de-aţi colindat,

De-aţi ascultat de părinţi,

Sau dacă aţi fost cuminiţi.

Căci în tolba-i fermecată

El v-aduce ciocolată,

Bomboane şi jucării,

Bucurii pentru copii.

SiminaS

Zero

Zero este un covrig

Sau e gura mea când strig.

Un inel pe degeţel,

Numai gaura-i de el

 Unu

Unu este un cârlig,

Cu nas îngheţat de frig.

Unu-i soarele pe cer,

Una-i luna cu mister.

Doi

Doi este un lebădoi

Ce înoată pe zăvoi,

Două mâini, două picioare,

Doi ochi are fiecare.

2

Doi e o pereche isteaţă,

Doi părinţi ce ne-au dat viaţă.

Unde-s doi puterea creşte,

Farmecul vieţii sporeşte.

Trei

Trei este ca un cocor

Care se înalţă-n zbor.

Trei  e-o inimă deschisă

Cu multă iubire scrisă.

3

Trei este cifra perfecţiunii divine

Cifra aleasă de Sfânta Treime,

În trei dimensiuni tu vezi,

Trei virtuţi, trei magi, trei iezi.

Patru

Patru este un scaun răsturnat,

Seamănă cu-n nas de împărat,

Patru anotimpuri anul are,

Iar căţelul meu patru picioare.

Cinci

Cinci e-o seceră ce-adună,

Rodul muncii în cunună.

Cinci degete am la o mână,

Cinci simţuri am la îndemână.

Şase

Şase este- un melc fericit,

Niciodată nu-i grăbit.

Cifra şase când ai scris,

Parcă-i lacăţel  deschis.

6

Şase luni timpul e cald şi frumos,

Apoi şase luni este morocănos.

În şase zile Dumnezeu această lume a creat,
De aceea El şase zile lucrătoare ne-a lăsat.

Şapte

Şapte este ca o coasă,

Şapte pitici stau la masă,

Şapte zile are săptămâna mereu,

Şapte culori sunt în curcubeu.

Opt

Opt este ca un covig,

Mucenic primit în dar

Om de zăpadă când e frig,

Sau infinit pe vertical.

8

Opt e cifra norocoasa

Ori e una mofturoasa?

Doi de O daca uneşti

Cifra opt pe loc primeşti.

Nouă

Nouă este-un polonic

Sau o pipă de bunic.

Peste nouă mări şi ţări el a călătorit,

În al noulea cer  s-ajungă fericit.

9

Nouă este un număr  norocos

Pentru oamenii ce se iubesc frumos.

Nouă luni de sarcină mama are,

Până un copilaş pe lume apare.

Zece

Zece-i nota cea mai mare,

Ce-o primeşti cu încântare.

Zece degete ca numărătoare

Ai şi la mâini şi la picioare.

10

Un cârlig şi-un cerc dacă uneşti

Cifra zece pe loc o găseşti.

Numărăm frumos 10 cifre noi

Şi-nainte, şi-napoi.

 Simina S

Satul meu

 Om bun de vei veni-n Calafindeşti,

În satul mândru cu flori pe la fereşti,

Tu vei descoperi o lume adevărată

Unde din moşi strămoşi tradiţia-i păstrată.

Precum legenda azi ne povesteşte,

Unde creşteau codrii ieri, acum satul este

Iar în Fâneţele seculare de la Calafindeşti,

Cresc flori rare din vremuri strămoşeşti.

Satul meu din dulcea Bucovină,

Cuprins între coline şi codrii de lumină,

Are multe case şi oameni gospodari,

Are câmpuri roditoare şi livezi mari.

Pe deal e şcoala unde copiii-nvaţă,

Cum să ajungă oameni mari în viaţă,

Alături primăria, căminul cultural,

Monumentul eroilor şi teiul secular.

Mai jos e grădiniţa pentru preşcolari,

Şi-un alt cămin pentru petreceri mari.

Biserica se-nalţă în centru ca o cruce,

E loc de rugăciune la vreme de răscruce.

La poalele comunei în Poarta Ţarinei,

Te-aşteaptă o fântâna cu apă ca să bei.

Alături este crucea la care să te-nchini,

Vechi loc de întâlnire pentru pelerini.

La Calafindeşti eternitatea vieţuieşte.

Înţelepciunea bătrănilor pământul ne sfinţeşte,

Aici trăiesc şi astăzi oameni gospodari,

Copii ce iubesc cartea şi ajung oameni mari.

 Simina S

România mea

M-am născut român,

Român am crescut,

Şi român rămân,

Cu tot ce-am avut.

Te iubesc pământ,

Unde m-am născut,

Tu mi-ai dat avânt,

Si tu m-ai crescut.

M-am hrănit din tine,

Seva ţi-am gustat,

Ape cristaline,

Setea mi-au  udat.

Mi-ai pătruns în sânge,

Cât voi mai trăi,

Oriunde voi merge,

Tot aici vei fi.

SiminaS

DOR DE CASA PĂRINTEASCĂ

La Calafindeşti, pe–a Şesului ulicioară,
La casa părintească, gândurile-mi zboară.
Acolo mă aşteaptă frumoasa mea copilărie,
Când veselă prin rouă eu alergam zglobie.

E casă mare de oameni gospodari,
Părul cu pere roşii, mărul cu mere mari,
Grădina înflorită, miros de trandafiri
Te-ndeamnă să-i admiri, să îi respiri…

Şi-n curtea casei albe, mama mă aşteaptă,
Caldă, primitoare şi-atât de înţeleaptă…
-Cât de frumoasă eşti, ai crescut mare,
Acum ai şi copii, eşti ca o floare!

Din colţul casei vine şi tata fericit,
Să-ntâmpine copilul ce-n curte s-a ivit…
-Bine-ai venit acasă! Ce faci, cum o mai duci?
Mă bucur că eşti bine! Vrei mere, pere, nuci?

-Mi-e dor de casă tată, de pomii din grădină,
Mi-e dor de-o vorbă bună, de pace şi hodină,
Mi-e dor de voi, de soare, de cerul plin cu stele,
Mi-e dor de iarba verde din curtea casei mele.

SiminaS.

Mai multe date şi fotografii despre Calafindeşti pot fi  vizionate  pe acest site :

http://www.calafindesti.ro

La buni-n bucătărie,
Găsesc orice jucărie:
Oale, crătiţi şi tigăi,
Le lovesc! Par zurgălăi!

Zdrăngănesc două capace!
Tii! Ce sunet! Zău că-mi place!
Şi cu lingura cea mare,
Bat acum într-o căldare!

Dar de ce-o fugi pisica?
Că doar nu i-am zis nimica!
Ia te uit-un robinet!
Îl deschid… văleuuu! Ce jet!

Uraa! E rost de-o plimbare
Şi cu rucsacu-n spinare
Sar in oala-ncapătoare
Si-acum sunt navigatoare
În bucătăria mare!

Mă miram de ce bunica
E-aci toată ziulica!
Dar ce faţă la bunica!
Oare o doare burtica?

Cuvântul părinţilor

Cuvântul mamei tale

Nu-l neglija, copile,

Căci el te-nvaţă-n  lume

Să faci numai ce-i bine…

Ia seama şi învaţă

Din tot ce ea ţi-a dat…

Să reuşeşti în viaţă

Să urci pe-un vârf înalt.

Iar vorba tatei spune

Ca vrednic tu să fii,

Să treci frumos prin lume

Crescând ai tăi copii.

Ascultă-i pe părinţi!

Ei îţi doresc doar bine

Căci nemurirea lor

O vor avea prin tine.

SiminaS

DE CE?

 De ce cerul nu cade?

De ce soarele nu arde?

De ce luna nu râde?

De ce? De ce?

Daca cerul ar cadea,

Stelele n-ar mai zâmbi,

Daca luna ar străluci,

Noaptea n-ar mai fi.

De ce iarba creşte?

De ce pomul înfloreşte?

De ce  ploua vara?

De ce? De ce?

Dacă cerul n-ar ploua

Pământul nu s-ar uda

Toată viaţa ar muri

Şi nimic n-ar înflori.

De ce cad frunzele din ram?

De ce ne bate ploaia-m geam?

De ce s-au copt struguri-n vii?

De ce? De ce?

Dacă cad frunzele din ram

Şi dacă strugurii s-au copt

E semn că toamna a venit

E vreme de cules rodul muncit.

De ce zăpada-i albă

De ce pe stradă-i gheaţă?

De ce mâna-mi îngheaţă?

De ce ? De ce?

Dacă apa n-ar ingheţa

Natura nu s-ar mai purifica

Dacă afară cald ar fi

Toată zăpada s-ar topi.

Simina S

Mai spune mamă o poveste

Mai spune mamă o poveste

Despre a ta copilărie,

Căci timpul trece fără veste

Şi  nimeni taina nu-i mai ştie.

Mai spune mamă o poveste

Despre păduri şi despre flori

Când firul ierbii se coseşte

Şi roua ei îţi dă fiori.

Mai spune mamă o poveste

Despre bunici, despre străbuni,

Din tot ce-a fost şi astăzi este

Să învăţăm să fim mai buni.

Mai spune mamă o poveste

Când luna râde printre stele

Căci somnu-mi vine făr` de veste

Şi-adorm zâmbind plutind spre ele.

Simina S Şcladan

Prima zi de şcoală

Dis-de-dimineaţă, vesel mă trezesc,

Azi spre noua şcoală eu o să pornesc,

Vechea grădiniţă alţi copii aşteaptă,

Spre ea prichindeii veseli se îndreaptă.

Eu am crescut mare, acum sunt şcolar,

În clasă, azi m-aşteaptă un abecedar,

Aritmetica, bomboane, floricele,

Şi toată dăruirea  învăţătoarei mele.

E ca o zână bună doamna învăţătoare,

Timizi îi dăruim un zâmbet şi o floare,

Ne spune:”Bun venit!” şi ne îmbrăţişează,

Apoi pe fiecare în bancă ne aşază.

Ne spune o poveste despre abecedar,

Şi şcoala ne apare Palat de cleştar,

În care şcolăreii cu drag vor auzi

O filă de poveste în fiecare zi.

Simina Silvia Şcladan

DINTII VESELI

Dintii veseli si curati

Seamana ca niste frati.

Bucuroasa, periuta

Se da uta, uta, uta.

*

Dansa nu stie de gluma,

Freaca pana face spuma.

Si de-aceea pe Ionel

Dintii nu-l mai dor defel.

*

Mos cu barba cand va fi

Tot la fel il vor sluji.

Obiecte pentru igiena personala

(versuri dedicate doamnei educatoare Lăcrămioara Maruneac)

Prima zi de grădiniţă
Vin copiii-n pas grăbit,
Că-i aşteaptă o dăscăliţă
Cu ochi mari şi chip iubit.

Prima mea educatoare,
Primul om care mă-nvaţă
Cum să desenez o floare,
Cum să pot răzbi în viaţă.

Mă priveşte cu iubire,
Îi văd chipu-mbujorat,
Îmi dă jucării, creioane
Chiar şi foi de colorat.

Mâna-i caldă, iubitoare,
Peste mâna mea şi-o lasă
Desenând raze de soare
Peste iarbă, flori şi casă.

Iar când mâna mi se-nclină,
Ea mereu este cu mine
Să mă-nvăluie-n lumină,
Să mă-nveţe să fac bine.

Simina Silvia Şcladan

DIANA

Diana e-o dulce fetiţă,

E-o fetiţă fluturiţă,

Are părul ondulat,

Obrăjorul pistruiat,

Ochişori sfredelitori,

Şi-un zâmbet molipsitor.

E-n rochiţă roz-lila,

Săndăluţe asemenea,

Brăţărucă la mânuţă

Lănţişor la gâtişor

Luate îmi spune ea,

Toate din Grecia.

Cu Teo şi cu Andrei,

Care-s frăţiorii ei,

Şi cu mama şi cu tata,

Au venit până-n Constanţa,

Au venit la marea-mare

Au venit şi la lansare,

Lansare de poezii,

Volumul “Izvoarele vieţii“.

La statuia lui Ovidiu,

Cred c-a fost un “coup de foudre“

I-am vorbit, mi-a zâmbit,

Mi-a răspuns, mi-a fost de-ajuns,

Ca să ştiu că-mi este dragă,

Fluturiţa din Suceava.

Azi eşti mică şi dulcică,

Frumuşică şi scumpică,

Pentru când vei fi mai mare,

O să-ţi fac însă o urare:

Iubită şi fericită să fii,

Să scrii versuri, poezii,

Ca mămica ta Simina,

Cu“ Petale din lumină“!

29 iulie 2009

Antalya –Turcia

Georgeta Olteanu

Dormi în pace

Aşezat în legănel
Alintat de-a mamei şoapte
Doarme micul baieţel
Liniştit la ceas de noapte.
Şuşoteşte-un îngeraş
Rugăciune pentru tine,
Dormi în pace copilaş
Să ai visele senine.

Simina S