<!– Facebook Badge START –><a href=”http://www.facebook.com/faunland” title=”Constantin Vlad” target=”_TOP” style=”font-family: &quot;lucida grande&quot;,tahoma,verdana,arial,sans-serif; font-size: 11px; font-variant: normal; font-style: normal; font-weight: normal; color: #3B5998; text-decoration: none;”>Constantin Vlad</a><br/><a href=”http://www.facebook.com/faunland” title=”Constantin Vlad” target=”_TOP”><img src=”http://badge.facebook.com/badge/1102539318.1387.815128406.png” width=”120″ height=”273″ style=”border: 0px;” /></a><br/><a href=”http://www.facebook.com/facebook-widgets/” title=”Make your own badge!” target=”_TOP” style=”font-family: &quot;lucida grande&quot;,tahoma,verdana,arial,sans-serif; font-size: 11px; font-variant: normal; font-style: normal; font-weight: normal; color: #3B5998; text-decoration: none;”>Create Your Badge</a><!– Facebook Badge END –>

• Minunea din floriPriveşte copile, vezi bine…
  Este-o minune lângă tine
  Splendoare a naturii
  Cu ţepi în calea urii…
  Ai mai văzut aşa o floare
  Să te îndemne la candoare?
  Este albul pur, albul curat
  E-un trandafir imaculat
  De Soare admirat
  De ape udat…

Simina S

PS

• Chiar de-a-nflorit în toamna rece şi târzie,
• Te-ndeamnă să-l priveşti cu gingăşie.

Priveşte copile afară cum plouă

Plouă cu lacrimi desprinse din rouă,

Plouă cu durerea lumii peste zare

Este vremea de răgaz şi de schimbare.

Plouă copile peste pomi şi omenire

Este vremea de gândire, de trezire,

Plouă cu lacrima născută din Pământ

Plouă peste tot ce-i tainic legământ…

Plouă copile, se spală o lume cu lacrimi

Plină de ură, de  vicii şi patimi

Plouă copile, e timp de cugetare

Plouă cu iubire, cu linişte şi relaxare.

Simina S

Îngeri de lumină,
Îngeri de iubire
Prin clipa senină
Speranţa-n sclipire
Plină de uimire
Caută o cale
Înspre nemurire.
Cale luminată de înţelepciune,
De îngăduinţă şi de vorbe bune.
Obosit mi-e pasul dar nu mă opresc,
Voi atinge găndul, visul ce-l doresc.

SiminaS

A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata,
Din rude mari împaratesti,
O prea frumoasa fata.
Si era una la parinti
Si mândra-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinti
Si luna între stele.
Din umbra falnicelor bolti
Ea pasul si-l îndreapta
Lânga fereastra, unde-n colt
Luceafarul asteapta.
Privea în zare cum pe mari
Rasare si straluce,
Pe miscatoarele carari
Corabii negre duce,
Îl vede azi, îl vede mâni,
Astfel dorinta-i gata;
El iar, privind de saptamâni,
Îi cade draga fata.
Cum ea pe coate-si razima
Visând ale ei tâmple,
De dorul lui si inima
Si sufletu-i se împle.
Si cât de viu s-aprinde el
În orisicare sara,
Spre umbra negrului castel
Când ea o sa-i apara.

Luceafarul – Mihai Eminescu

Lasă lumea să trăiască!

 Lasă lumea să viseze-n dulce dimineaţă,

Lasă lumea să se bucure de viaţă,

Lasă lumea să se zbată, să traiască,

Lasă lumea să înveţe să iubească

Lasă lumea-n pace, ăsta-i rostul ei

Să iubească chiar şi pupăza din tei…

Lasă lumea să viseze vieţi de poezie,

Lasă lumea să traiasca clipe de armonie.

Lasă lumea-n pace, mergi pe calea ta,

Până când lumina se va dilata….

Simina S

Cosmosul

( O călătorie printre stele)

Hai copii să ne plimbăm

Despre Cosmos să-nvăţăm!

Galaxii ce-ţi par  mărgele

Sunt chiar grupuri mari de stele,

Planete, sateliţi, comete şi asteroizi,

Hai să le descoperim pe rând, timizi!

Nu ne-am  întrebat noi oare,

Luceafărul când apare,

Cum plutesc pe cer în zare,

Carul mic şi Carul mare,

Cum s-au tors prin cer fuioare

De steluţe călătoare?

Mii de stele şi comete

Care se-nvârtesc discrete,

Au format prin cer trasee

Galaxia albă sau Calea Lactee…

Şi-n Calea Lactee ia priveşte

Chiar Pământul se găseşte!

Sistemul Solar

În Sistemul Solar unde locuieşti

Vezi opt planete atent de priveşti.

Aproape de Soare se-nvârt pe orbite,

Pe vechi trasee de Univers stabilite:

Mercur, Venus, Pământul (cu Luna) şi Marte,

Apoi Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun mai departe

Micuţele Charon, Pluto şi Eris sclipind în plan îndepărtat,

Sunt planete vecine cu noi în acest regat.

Pe toate, Soarele le-atrage, le grupează

Şi rând pe rând pe cer le luminează.

Mercur-zeul mesager

Prima planetă de lângă Soare este Mercur,

Formată din lavă vulcanică de metal pur,

Craterele ei ard mereu copile, ia aminte,

Cenuşa vulcanică e cea mai fierbinte!

Nimeni nu a ajuns încă până la ea,

Căci arde tot ce-apare-n calea sa…

Venus-zeiţa frumuseţii şi a iubirii

A doua planetă Venus e cea mai strălucitoare,

Pentru că primeşte şi reflectă multă lumină de la Soare.

Zeiţa Venus licăreşte pe cer chiar până dimineaţa,

Este Luceafărul vesel ce-l vezi când se ridică ceaţa.

Ca şi mercur nu are sateliţi, se-nvârte de la vest la est,

În sens invers decât celelalte planete din spaţiul celest.

Pământ-Planeta albastră

Cea mai frumoasa planetă, Planeta Albastră

Unde există viaţă, e chiar planeta noastră.

Fiind a treia planetă, e departe de Soare,

Nu este prea cald, iarna-i chiar răcoare,

De aceea pe Terra există apă şi pot răsări:

Şi flori, şi iarbă verde, şi codrii zi de zi.

Are şi-un satelit, este chiar mândra Lună

Şi o vedem noaptea pe cer de-i vreme bună.

Luna, Selena, Diana, Artemis şi Hecate

Toate sunt zeităţi cu tainica lună asociate.

Marte-zeul războiului

A patra planetă, „planeta roşie” cum o vedem de departe,

Planeta dominata de zeul războiului roman, zeul Marte,

Este o planetă terestră, cu văi adânci, munţi înalţi şi vulcani,

Are calote glaciare polare, cu gheaţă de mii şi mii de ani,

Aici nu este viaţă, nici marţienii nu pot ca să trăiască,

În jurul ei doi sateliţi Phobos şi Deimos, continuă să se rotească.

Jupiter-regele zeilor

A cincea planetă şi cea mai mare din Sistemul solar  

Este Jupiter, planeta fierbinte din hidrogen molecular,

Cu miez solid şi multe straturi de lichid şi gaze solare,

 Ce sunt mişcate de vânturi puternice,mereu contrare,

„Regele zeilor” prin vortexuri gazul îl mişcă, îl colorează,

Prin legi divine „Pata roşie” în Cosmos mereu se pictează.

Pata roşie

Saturn- Zeul Saturnus  

sau Zeul Kronos( Titan tatăl lui lui Zeus)

Saturn este a şasea planetă de la Soarele mărinimos,

Ca şi Jupiter, Uranus şi Neptun este-un gigant gazos

Pe-un miez de piatră şi gheaţă e hidrogen metalic, apoi gaz,

Aici bat cele mai puternice vânturi, sunt vortexuri, nu-i loc de răgaz…

În jurul lui se-nvârt mulţi sateliţi şi bucăţi de gheaţă,

Formând un inel magic ce înconjoară planeta la suprafaţă.

Cel mai mare satelit al lui Saturn este Titan,tatăl lui Zeus,

Care-i al doilea mare satelit din Sistemul solar…

Saturn se aseamănă cu o minge pusă-n pălărie,

Pământul pe lângă el e mic, ca o păpădie.

Uranus- zeul cerurilor şi tatăl lui Saturn

Uranus a şaptea planetă, care se învârte într-un mod bizar

Are cea mai joasă temperatură din sistemul Solar

Este un gigant gazos, a doua ca mărime după Jupiter

Are o atmosferă densă ce o-nvăluie-n mister.

Uranus poate fi văzută pe cerul senin, nocturn,

Ea are inele asemănătoare cu ale planetei Saturn.

Neptun- zeul Neptun  

Soara geamănă a planetei Uranus este Neptun

A opta planetă a Sistemului solar după cum îţi spun,

Nucleul ei este din rocă şi gheaţă, apoi un strat de apă, (amoniu şi metan)

 Care-s învăluite într-o atmosferă rece de tip neptunian

Se crede că pe Neptun există climă, că sunt nori şi vânturi mari,

Este de zece ori mai mare faţă de Pământ  dacă le compari.

Fiind foarte îndepărtată de soare pe ea nu este viaţă,este frig mereu,

În jurul ei exisă inele planetare din gheaţă ce au culori de curcubeu.

Simina S

Poezia face parte din volumul de poezii penru copii Universul bucuriei.

Bibliografia şi fotografiile sunt prezentate pe Wikipedia. http://ro.wikipedia.org/wiki/Neptun_(planet%C4%83)

În aşteptarea lui Moş Crăciun

 Copilaşi, să fiţi cuminţi,

De vreţi daruri să primiţi!

Moş Crăciun o să privească

Tainic din a sa caleaşcă,

Vine seara la ferestră,

Tocmai la căsuţa voastră.

Îngerul de el trimis,

Vă va căuta prin vis,

Să vadă de-aţi învăţat,

Colinde de-aţi colindat,

De-aţi ascultat de părinţi,

Sau dacă aţi fost cuminiţi.

Căci în tolba-i fermecată

El v-aduce ciocolată,

Bomboane şi jucării,

Bucurii pentru copii.

SiminaS

LACRIMILE LEMNULUI

Privesc canatul cărţii

 Şi văd inima copacului.

 Câte lacrimi i-au curs

Până au ajuns pagini?

Până când o să ucidem copacii

Ca să scriem pe lacrimile lor?

 5.02.2002

 ***

 Cât işi vor mai striga la ceruri,

Brazii, paltinii, fagii, pinii…

 Sângele lor?

 Când vom inţelege

Că istoria a fost scrisă în codrii?

 Şi fiecare lacrimă,

 Înseamnă uitarea unui voievod!

6.02.2002

CRĂIŢA M

Sub egida Filialei Iaşi a Ligii Scriitorilor din România a apărut nr.2 al revistei MOLDOVA LITERARĂ, cu un bogat conţinut.

 Sumarul este structurat pe rubricile :

“Tribuna ideilor”,( unde remarcăm articolul “Proza eminesciană, sursă de inspiraţie pentru Mircea Eliade”), “Vivat poezis” ( în care descoperim poezii semnate de Ion Berghia, Valentin Becart, Ermil Bucureşteanu, Costel Iftinchi, Leon Agu, Ioana Andrei, Constantin Toni Dîrţu, Adrian Munteanu  etc.).”Din tainele istoriei literaturii române” conţine  un documentat articol semnat de Fr. Ionică, intitulat “Costache Conachi – 160 de ani de la moarte” şi o relatare despre “Adunarea generală a membrilor filialei Iaşi – Moldova a Ligii Scriitorilor din România”,  iar   rubrica “Interviuri şi comentarii” găzduieşte interviul cu scriitorul George Baciu, redactor şef al revistei Pietrele Doamnei, judeţul Argeş, realizat de Costel Iftinchi. Constantin Toni Dîrţu, preşedintele Filialei Moldova a Ligii Scriitorilor semnează “Panseuri” la rubrica”Petale de înţelepciune”.Proză semnează la rubrica  “Din tîlcurile prozei” scriitorii Virgil Răzeşu, Vasile Ilucă şi Cezarina Adamescu.  Ion Benchia scrie un emoţionant articol “In memoriam” despre profesorul universitar Alexandru Hussar.
Revista, apărută în condiţii grafice de excepţie, mai găzduieşte semnăturile scriitorilor: Gheorghe A.M.Ciobanu, Lucia Epuraş, Anastasia Gîrneaţă, Simina-Silvia Şcladan, Vasile Fillip , Nina Munteanu, Valentin Văran-Valysan, Gheorghe Bălăceanu, Horia Chiriac, Mihai Păstrăguş  şi alţi membri ai Ligii Scriitorilor. “Moldova Literară” completează evantaiul revuistic al publicaţiilor editate de Liga Scriitorilor din România, cum ar fi “Agora Literară”, “Cuib”,”Heliopolis” , “Transilvania Literară” şi “Cetatea lui Bucur”. Fapt ce denotă buna activitate managerială a scriitorului, eseistului , criticului literar şi promotorului cultural Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor din România, sprijinit de preşedinţii celor 28 de  filiale: Iaşi, Timişoara, Piteşti, Rm.Vîlcea, Constanţa, Bucureşti, Cluj, Braşov, Oradea, Tîrgovişte, Arad, Craiova, Bistriţa, Vrancea, Călăraşi, Anglia, Australia, Ungaria, Serbia, Franţa, Italia, S.U.A, Canada, Spania, Germania, Suedia, Moldova şi Ucraina.
Karina DRĂGAŞ

Articol preluat din ziarul Făclia 

Am primit acasă această frumoasă revistă din care pot spune cu mândrie  că fac şi eu parte prin intermediul creaţiilor mele:

Omule

Ca tine nu e altul mai frumos,
Cuvântul tău mereu îţi e plăcut,
Om creativ, om bun, mărinimos
Ce toate-n lumea asta le-ai făcut.

Ca tine nu e altul mai gingaş
Atunci când, cu iubire, dăruieşti.
Şi gândul bun, lăsându-l ca urmaş,
Prin taină clipei ştii să dăinueşti.
Ca tine nu e altul mai duios,

Când vrei s-ajuţi, să faci un bine,

Munceşti frumos, puternic şi voios

Când însuşi Dumnezeu este cu tine.
Ca tine nu e altul pe Pământ,
Să ştie să înalţe al său vis…
Din raza soarelui ţi-ai luat avânt,
Rămâi puternic, fii de neînvins!

  Vei reuşi!
Încrederea în tine,
Speranţa în mai bine,
Iubirea pentru aproape,
Gândul bun din zilele senine,
Să te însoţească mereu
Pe lungul tău drum.
Chiar de-i uşor sau greu :
IUBEŞTE!
TRĂIEŞTE!
DĂRUIEŞTE!
Fii curajos!
Nu te lăsa înfrânt!
Depăşeşte tot ce-ţi pare greu!
Rămâi puternic plin de-avânt!,
Un învingător în tot ce-i pe pământ!
Fii om, scânteie divină din însuşi Dumnezeu!

Am învăţat 

Am învăţat să caut adevărul în mine,

În mintea şi în inima mea să simt că e bine.

Am învăţat să mă bucur de clipa prezentă

Şi lacrima din suflet să-mi pară absentă.

Am învăţat să iubesc şi să primesc iubire,

Să dau alinare să cred în nemurire.

Am învăţat să rămân puternică ca o stâncă,

Atunci când viaţa, prin valuri, furtună îmi aruncă.

Am învăţat să merg înainte, să nu mă opresc,

Să caut soluţii, să obţin  ce-mi doresc.

Am învăţat să-mi croiesc pozitiv viitorul,

Să-mi iubesc familia, prietenii şi poporul.

Vreau să mulţumesc pe această cale echipei de tehnoredactare şi tuturor celor care au făcut posibilă apariţia revistei Moldova literară.

Multă putere de muncă şi creaţie tuturor autorilor pentru ca din gândurile lor să izvorască cea mai curată şi înţeleaptă operă literară!
Cu deosebită consideraţie,

Simina S

NOPŢI ÎN DAR

Îţi dau o noapte,

Poate trei,

Sau poate nouă,

Sau mai mult…

Cuvântul tău,

Din munte-n hău

Aş vrea-n tăcere

Să dea mângâiere…

Din el să-mi iau,

Doar gânduri pure

Să-nvâţ să cresc

Om bun în lume.

Simina S

Zero

Zero este un covrig

Sau e gura mea când strig.

Un inel pe degeţel,

Numai gaura-i de el

 Unu

Unu este un cârlig,

Cu nas îngheţat de frig.

Unu-i soarele pe cer,

Una-i luna cu mister.

Doi

Doi este un lebădoi

Ce înoată pe zăvoi,

Două mâini, două picioare,

Doi ochi are fiecare.

2

Doi e o pereche isteaţă,

Doi părinţi ce ne-au dat viaţă.

Unde-s doi puterea creşte,

Farmecul vieţii sporeşte.

Trei

Trei este ca un cocor

Care se înalţă-n zbor.

Trei  e-o inimă deschisă

Cu multă iubire scrisă.

3

Trei este cifra perfecţiunii divine

Cifra aleasă de Sfânta Treime,

În trei dimensiuni tu vezi,

Trei virtuţi, trei magi, trei iezi.

Patru

Patru este un scaun răsturnat,

Seamănă cu-n nas de împărat,

Patru anotimpuri anul are,

Iar căţelul meu patru picioare.

Cinci

Cinci e-o seceră ce-adună,

Rodul muncii în cunună.

Cinci degete am la o mână,

Cinci simţuri am la îndemână.

Şase

Şase este- un melc fericit,

Niciodată nu-i grăbit.

Cifra şase când ai scris,

Parcă-i lacăţel  deschis.

6

Şase luni timpul e cald şi frumos,

Apoi şase luni este morocănos.

În şase zile Dumnezeu această lume a creat,
De aceea El şase zile lucrătoare ne-a lăsat.

Şapte

Şapte este ca o coasă,

Şapte pitici stau la masă,

Şapte zile are săptămâna mereu,

Şapte culori sunt în curcubeu.

Opt

Opt este ca un covig,

Mucenic primit în dar

Om de zăpadă când e frig,

Sau infinit pe vertical.

8

Opt e cifra norocoasa

Ori e una mofturoasa?

Doi de O daca uneşti

Cifra opt pe loc primeşti.

Nouă

Nouă este-un polonic

Sau o pipă de bunic.

Peste nouă mări şi ţări el a călătorit,

În al noulea cer  s-ajungă fericit.

9

Nouă este un număr  norocos

Pentru oamenii ce se iubesc frumos.

Nouă luni de sarcină mama are,

Până un copilaş pe lume apare.

Zece

Zece-i nota cea mai mare,

Ce-o primeşti cu încântare.

Zece degete ca numărătoare

Ai şi la mâini şi la picioare.

10

Un cârlig şi-un cerc dacă uneşti

Cifra zece pe loc o găseşti.

Numărăm frumos 10 cifre noi

Şi-nainte, şi-napoi.

 Simina S

Azi a nins ca în poveste…

Iarna

A venit iarna din munţi,
Brazii au căciuli pe frunţi.
Albă-i zarea pân`pe creste
De ninsoare ca-n poveste.

Iar din nori încep să cadă,
Mii de stele de zăpadă,
Pe la pomi şi pe la case,
Croiesc haine de mătase.

Parcă gerul de pe ramuri,
A pictat steluţe-n geamuri,
Pe la streşini ţurţuri salbă,
Şi pe casă haină dalbă.

Iar din ape-şi fac cărare,
Drumuri de mărgăritare,
Pod de gheaţă lat şi mare
Oglindă de patinare.

Albe-s toate câmpurile,
Codrii şi pădurile,
Albe-s marile oraşe,
Alb e satul cu-a lui case.

Totu-i pregătit se ştie
Pentru-a iernii bucurie,
Să plece la săniuş
Copilaşul jucăuş.

 Simina S

Satul meu

 Om bun de vei veni-n Calafindeşti,

În satul mândru cu flori pe la fereşti,

Tu vei descoperi o lume adevărată

Unde din moşi strămoşi tradiţia-i păstrată.

Precum legenda azi ne povesteşte,

Unde creşteau codrii ieri, acum satul este

Iar în Fâneţele seculare de la Calafindeşti,

Cresc flori rare din vremuri strămoşeşti.

Satul meu din dulcea Bucovină,

Cuprins între coline şi codrii de lumină,

Are multe case şi oameni gospodari,

Are câmpuri roditoare şi livezi mari.

Pe deal e şcoala unde copiii-nvaţă,

Cum să ajungă oameni mari în viaţă,

Alături primăria, căminul cultural,

Monumentul eroilor şi teiul secular.

Mai jos e grădiniţa pentru preşcolari,

Şi-un alt cămin pentru petreceri mari.

Biserica se-nalţă în centru ca o cruce,

E loc de rugăciune la vreme de răscruce.

La poalele comunei în Poarta Ţarinei,

Te-aşteaptă o fântâna cu apă ca să bei.

Alături este crucea la care să te-nchini,

Vechi loc de întâlnire pentru pelerini.

La Calafindeşti eternitatea vieţuieşte.

Înţelepciunea bătrănilor pământul ne sfinţeşte,

Aici trăiesc şi astăzi oameni gospodari,

Copii ce iubesc cartea şi ajung oameni mari.

 Simina S

Întrebările din noi

 Când flăcări se consumă ne-ncepute,
Şi vise noi se-adună în minute
Lumina se perindă peste zare,
Dând vieţii sensuri noi, incendiare.

Şi arde sufletul la ceas de taină,
Prin stele-nfăşurate-n văl de haină,
Ne cheamă vraja clipei în neştire,
Ca să păşim discret spre nemurire…

Chemarea zării ne atrage-n horă,
Şi uit de mine, de târzia oră…
Ar trebui să plec dar n-o voi face,
Căci mii de întrebări nu îmi dau pace…

Cum e să fii român peste hotare,
În lumea asta atât de-ncântătoare?
Cum poţi trăi puternic, un învingător,
Şi mândru ca român din încercat popor?

Nu trebuie să-mi spui şi n-o vei face…

Păstrează-n tine acest gând de pace.

Tăcerea schimbă lin a arborilor straie
şi piatra cu suspin se lasă-adânc cioplită
doar toamna confidentă a inimii rănită
intră sfios pe uşă la mine în odaie

toamna e -nsoţitoare cu lumânări la cină
voi sta cu ea în taină de vorbă –n noaptea rece
intră pe geam aromă de vânt şi se petrece
miracolul vegherii tulburător se-nchină

privesc în depărtare doar undele albastre
potecile –n rugină cu brumă poleite
par nişte şiruri lungi în noapte răspândite
pustii şerpuitoare ademenind doar astre

în aşteptare zace chemarea-mi obosită
şi ceaşca nepereche îşi cântă-ncet uitarea
iar toamna părăsită îşi depănă iertarea
spre luna ce stingheră pluteşte răvăşită

România mea

M-am născut român,

Român am crescut,

Şi român rămân,

Cu tot ce-am avut.

Te iubesc pământ,

Unde m-am născut,

Tu mi-ai dat avânt,

Si tu m-ai crescut.

M-am hrănit din tine,

Seva ţi-am gustat,

Ape cristaline,

Setea mi-au  udat.

Mi-ai pătruns în sânge,

Cât voi mai trăi,

Oriunde voi merge,

Tot aici vei fi.

SiminaS

DOR DE CASA PĂRINTEASCĂ

La Calafindeşti, pe–a Şesului ulicioară,
La casa părintească, gândurile-mi zboară.
Acolo mă aşteaptă frumoasa mea copilărie,
Când veselă prin rouă eu alergam zglobie.

E casă mare de oameni gospodari,
Părul cu pere roşii, mărul cu mere mari,
Grădina înflorită, miros de trandafiri
Te-ndeamnă să-i admiri, să îi respiri…

Şi-n curtea casei albe, mama mă aşteaptă,
Caldă, primitoare şi-atât de înţeleaptă…
-Cât de frumoasă eşti, ai crescut mare,
Acum ai şi copii, eşti ca o floare!

Din colţul casei vine şi tata fericit,
Să-ntâmpine copilul ce-n curte s-a ivit…
-Bine-ai venit acasă! Ce faci, cum o mai duci?
Mă bucur că eşti bine! Vrei mere, pere, nuci?

-Mi-e dor de casă tată, de pomii din grădină,
Mi-e dor de-o vorbă bună, de pace şi hodină,
Mi-e dor de voi, de soare, de cerul plin cu stele,
Mi-e dor de iarba verde din curtea casei mele.

SiminaS.

Mai multe date şi fotografii despre Calafindeşti pot fi  vizionate  pe acest site :

http://www.calafindesti.ro