Ştiţi reclama aia la Colgate Enamel Protect? (Bine, eu dintotdeauna am auzit “animal” în loc de “enamel”, da’ nu se pune, c-o fi urechea mea defectă.) Aşa… ştiţi reclama cu pricina? Aţi ascultat-o vreodată cu atenţie? Eu abia în dimineaţa asta am reuşit, deşi mă zgâria pe ureche (aia defectă, ce-i drept…) de ceva vreme.
Ei bine, reclama cu pricina sună aşa:

Multe alimente au un nivel ridicat al acidităţii, ce pot provoca …

Domnu’ traducător de reclame, aflaţi că aici îşi dovedeşte româna superioritatea asupra englezei. Engleza, fraiera, nu pot să explice cine provoacă una-alta, că la ei şi alimentele pot, şi nivelul pot. Româna, în schimb, poate. Căci alimentele ei pot. 

(Domnu’ traducător de reclame, relativa aia introdusă prin “ce” se referă la nivelul acidităţii, care-i subiect pentru a putea, deci zicem “ce poate provoca“. Că provoacă el, nivelul acidităţii. Că na, nu alimentul în sine ne face carii, ci faptul că nu ne spălăm pe dinţi, nu? Altminteri n-ar mai fi reclamă la pastă de dinţi, ci incitare la anorexie. Nu că mie mi-ar strica niţică anorexie.)

Deci, cum naiba e posibil să stâlciţi în aşa hal limba română, oameni buni?! Şi încă-n văzul lumii. Auzul, mă rog. E drept că n-ascultă mai nimenea reclamele astea, da’ orişicât. Ştiţi cum e, nu te cată nimenea expres să vadă până unde te-ai epilat, da’ dacă te respecţi niţel, te epilezi peste tot pe unde trebe, că nu se ştie niciodată când se opreşte unu’ (ca mine acu’) să te cate pe sub fustă.

Nu?

Dom’ Gardianu’, prima oară mai merge, râdem, glumim, ne simţim bine. Da’ a doua oară deja e semn de gripă a neuronului ortografic.
Deci, domnu’ Gardianu’, cum să vă fac să pricepeţi că NU se pune virgulă între subiectul englezii cu H1N1 şi predicatul ar putea fi retinuti ?!
http://www.gardianul.ro/Englezii-cu-H1N1,-ar-putea-fi-retinuti-in-Romania-pana-la-vindecare-s138137.html

Domnu’ Gardianu’, ce caută, domne, virgula între media subiectului şi cultura predicatului?! Că eu de una singură nu m-am prins. Da’ poate aveţi Dvs. timp să-mi explicaţi când treceţi p-aci.

http://www.gardianul.ro/«Sfântul-Giulgiu»,-ar-putea-fi-opera-lui-Leonardo-da-Vinci-s138029.html

Îmi pare rău, e târziu, la ora asta nu mai luăm comenzi, s-a închis bucătăria. Da’ dacă vreţi o bere cu nişte alune, de la bar, se face.

Ca regulă generală, acolo unde nu e cazul. Şi, în special, între subiect şi predicat.

În general, la persoana a II-a singular, imperativul afirmativ se formează de la persoana a III-a singular a prezentului indicativ, iar imperativul negativ se formează de la infinitiv:
Mănâncă! (tu mănânci / el mănâncă) – Nu mânca! (a mânca)
Spune! (el spune) – Nu spune! (a spune)
Citeşte! (el citeşte) – Nu citi! (a citi)
Scrie! (el scrie) – Nu scrie! (a scrie).

Evident, cu excepţiile de rigoare:
Fă! (dar: el face) – Nu face! (a face)
Fii! (de la (tu) să fii; dar: el este) – Nu fi ! (de la a fi, infinitiv, cu un singur i)
Zi! (dar: el zice) – Nu zice! (a zice)
Du! (dar: el duce) – Nu duce! (a duce)

În general, forma de genitiv-dativ a substantivului feminin, singular, porneşte de la forma de nominativ-acuzativ plural, plus terminaţia -i:

fată – fete – fetei . De la fete (N-Ac, pl) + i
mamă – mame – mamei. De la mame (N-Ac, pl) + i
egalitate – egalităţi – egalităţii. De la egalităţi (N-Ac, pl) + i.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/847093/FLORIAN-BICHIR-Onoarea-si-impostura-medicala/

Domnu’ Bichir, când ţâşneşte ele, abuzurile, înţeleg că în media ţâşneşte, da’ mă-ntreb şi vă-ntreb: de unde ţâşneşte ele?
Şi, de fapt, domnu’ Bichir, de unde ţâşnesc abuzurile astea ale Dvs. asupra bietei limbi române? Nu v-a învăţat doamna învăţătoare că subiectul se acordă cu predicatul şi că, aşa cum nu putem spune “ei este“, nu putem spune nici “abuzurile ţâşneşte”? Nici măcar atunci când, pe lângă abuzuri, mai ţâşneşte şi o lipsă.

O-ntrebare, domnu’ Cristoiu, dacă aveţi timp:
Cine-s ale ministerului? Realităţile româneşti sau iniţiativa? Şi dacă-i iniţiativa, nu se cheamă că e a ministerului?

S-ar putea să mă înşel, domnu’ Cristoiu, da’ io cred că fraza aia trebuia să sune cam aşa: …prima iniţiativă solidă, întemeiată pe realităţile româneşti, a unui minister care…. Că eu zic că iniţiativa e a ministerului, nu realităţile româneşti (că ministerul sănătăţii n-are monopol asupra lor).

Şi-ncă ceva, domnu’ Cristoiu: subiectul (fie el şi doar gramatical), dacă vine după un predicat la diateza pasivă, trebuie separat de el, de predicat, cu virgulă? E vreo normă nouă, de prin DOOM?

http://www.jurnalul.ro/articole/145164/de-unde-trebuie-sa-inceapa-reforma-in-sanatate

E ziua virgulelor, e clar.
În episodul ăsta, de la Capital pentru tot poporul dătător pe net: virgula între subiect şi predicat.

http://www.capital.ro/articol/eficienta-energetica-pe-agenda-ccib-116815.html

Plus un cuvânt lipsă.
Plus, în general, limba de lemn ca-n primul paragraf (pe care nu l-am mai copiat aici, da-l găsiţi dacă o luaţi pe urma linkului).

Aquest és el primer article per als alumnes de reforç de Batxillerat. En un intent d’estalvi d’energia i treball, espere que aprofite per a alumnes dels dos instituts. Tant els alumnes de Meliana com els de la Pobla, hauran de fer comentaris si volen aprofitar les classes millor que fins ara.

·Teoria al voltant del Predicat i dels constituents que en formen part.

a) Explicació.Sintagma verbal: Estructura i Complements Verbals
b) Esquema. Substitució Pronominal
c) Exercicis.Pronoms Febles
d) Exercicis.Pronoms Febles