“Datorită nemărginitei competenţe a politicienilor şi a celor din sistemul juridic românesc, ţara noastră a pierdut anul trecut în procesele soluţionate de CEDO (asta ar fi Curtea Europeană a Drepturilor Omului) nici mai mult nici mai puțin de 8 360 970 de euro.”, citesc aici :

http://laportileorientului.wordpress.com/2008/03/24/daca-doriti-sa-revedeti-cat-ati-pierdut-anul-trecut-si-nu-stiati/

 Un comentariu pe acelaşi blog  : “Pe de alta parte, Romania a mai pierdut bani si in alt fel: prin neabsorbtia   fondurilor Europene. Nu am date exacte, da’ parca citisem la un moment dat pe   undeva ca eram in compania Germaniei de exemplu, care cotiza la Uniune mai   mult decat primea.”, mă atrage să comentez.

Dificultatea realizării de proiecte este creată de faptul că un proiect european viabil implică obligatoriu o latură voluntaristă (care se realizează uşor, pentru că sunt mulţi români “cu muşchi”), dar şi o latură intelectualistă. Ceea ce este mai greu de atins, ca să nu zic chiar foarte greu, pentru că implică un nivel cultural echivalent celui din Europa Occidentală. Or, când ei căpătau cultura clasică din Epoca Luminilor (aveau de pe atunci manuale şcolare pentru învăţarea calculului infinitesimal, a diferenţialelor şi integralelor!), românii trudeau năuciţi de  epoca fanariotă. Cum observa Ion Brătianu, Limba Română se afla atunci în criză profundă: „Grecismul năbuşi limba noastră, clasele avute abia mai îngânau limba părinţilor lor şi numele de Român devenise un nume de dispreţ; limba greacă comanda de pe Tron drepturile şi datoriile oamenilor, dascălii greci ocupau catedrele în şcoala domnească şi tot în limba greacă se ridicau imnurile la cer, pe când cea română abia se mai auzea pe lungul brazdei, în monologul plugarului ce mână boii”.  Există un hiatus cultural care încă nu s – a recuperat, iar acum  pur şi simplu nu se pot gândi proiecte fezabile în Limba Română. Germania are şi ea nişte probleme similare. După război, o mare parte dintre specialiştii lor au fost luaţi de America şi Rusia. Asta  a fost  o pierdere şi  pentru cunoaşterea exprimată  în limba germană a intelectualilor de calitate. RFG a trebuit  să recurgă la mâna de lucru adusă din Turcia. Milioane de noi cetăţeni din Germania  au învăţat doar limba germană aproximativă.

Titus Filipas