Liga Studenților Basarabeni din România, împreună cu asociațiile locale pe care le reprezintă, a lansat recent campania națională de colectare a cărților Trimite o carte peste Prut! În acest context, Liga Studenților Basarabeni din București își propune să coordoneze campania la nivel de capitală și lansează un apel către toți cei care sunt dispuși să ne sprijine în desfășurarea acesteia. Sunt binevenite cărţi de literatură românească şi universală, poezie, enciclopedii, atlasuri, carte şcolară, precum și literatură istorică (cu mențiunea că programul orelor de istorie a românilor din România nu coincide cu cel din Basarabia, manualele fiind diferite).
Campania are ca beneficiari bibliotecile și şcolile din satele Republicii Moldova, inclusiv din regiunea transnistreană. Aceste biblioteci au fost selectate pe criteriul lipsei de cărţi în limba română şi a numărului de copii înscrişi. LSBB se angajează să asigure inventarierea, împachetarea şi transportul cărţilor.
Cărțile vor fi donate în mai multe etape, având în vedere că realizarea campaniei depinde inclusiv de formalitățile legate de trecerea frontierei, de transportarea cărților, precum și de alți factori greu de prevăzut.
Le mulțumim celor care au contribuit sau urmează să contribuie la buna desfășurare a campaniei, printre aceștia numărându-se:
Ministerul Tineretului și Sportului din Republica Moldova, Primăria Municipiului Chișinău, Asociația Istoricilor din Moldova, Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina, Asociațiunea Culturală ASTRA, precum și persoanelor care nu reprezintă o asociație sau instituție, dar care și-au manifestat sprijinul față de inițiativa noastră.
Ne exprimăm speranța că numărul celor dispuși să ne ajute în înfăptuirea prezentului demers va spori încontinuu, astfel încât elevii și tinerii din Basarabia să se poată bucura de tezaurul cultural și istoric românesc regăsit în cărțile pe care urmează să le primească datorită efortului nostru comun.

Date de contact:
1. LSB București: Dan Nicu – 0747.733.256 (dannicu1989@yahoo.com), Tudor Cojocaru – 0743.778.940 (tudor.cojocaru@gmail.com)
2. GIB Cluj: Elena Biciuc – 0748.252.786 (elenabiciuc@yahoo.com)
3. LSB Timișoara: Svetlana Ursu – 0745.966.170 (svetlana_ursu@yahoo.com), Lica Galac (lilaby.lika@yahoo.com)
4. GIRB Suceava: Oxana Greadcenco – 0756.407.054 (oxana_greadcenco@yahoo.com), Petru Ciolpan – 0747.291.138 (petru_ciolpan@yahoo.co.uk)
5. LSB Galați: Svetlana Popescu – 0748.338.336 (svetlana.popescu@gmail.com), Mihai Crețu – 0757.373.706 (mihaigcretu@yahoo.com)
6. OSBB Brașov: Octavian Apostol – 0747.376.141 (apostol_octavian@yahoo.com)
7. ASEB Oradea: Anatol Cojocari – 0746.927.391 (cojocarianatolie@yahoo.com), Irina Samson – 0756.663.675 (irincutz@yahoo.com)
8. ASB Craiova: Ludmila Motroi – 0753.545.716 (milla_milla_87@yahoo.com), Dumitru Belegurschi – (gimy87@yahoo.com)
9. OSB Constanța: Anatol Tinică – 0761.811.967 (dacia_rom@yahoo.com), 10. Vera Bocancea – 0740.689.268 (rikutza_v@yahoo.com)
10. ATRAG Iași: Igor Drangoi – 0753.376.512 (igor_drangoi@yahoo.com), Mariana Solonari – (solonaru_mariana_ion@yahoo.com)
11. ASEB Bacău: Alexandru Gheorghiță – 0746.991.883 (jawistu@yahoo.com)
12. LSB Ploiești: Sergiu Brașoveanu – 0743.591.907 (brsvnsergiu@yahoo.com)

Sursa : Tudor Cojocaru

Interviu realizat de Vlad Cubreacov cu prof. dr. Iulian Chifu, analist de politică externă, director al Centrului pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning, Bucureşti

- Stimate domnule profesor Chifu, am văzut cu toţii rezultatele alegerilor prezidenţiale de duminica trecută din România. Cum apreciaţi şansele celor doi candidaţi rămaşi în competiţie pentru turul doi de scrutin din 6 decembrie?- Şansele depind atât de modul în care se va dezvolta Campania electorală în cel de-al doilea tur de scrutin, cât şi de capacitatea de generare a unor alianţe şi soluţii de guvernare în această perioadă. Şi criza economico-financiară are impactul său asupra alegerilor pe care le vor face românii. Apoi există şi trenduri care vor juca un rol important, trenduri care au sensuri divergente pentru cei doi candidaţi. Fără a putea da un verdict la această oră, este cazul să reamintim că în România, începând de la alegerile din 1996, nici un preşedinte nu a putut să-şi păstreze un al doilea mandat, rezultat al exigenţelor societăţii româneşti.

- Mulţi dintre cetăţenii români de dincoace de Prut nu au prea înţeles de ce România ar trebui să renunţe la parlamentul bicameral, chiar dacă, în principiu, există un soi de unanimitate privind necesitatea reducerii numărului de parlamentari. Care este importanţa votului exprimat în cadrul referendumului consultativ din 22 noiembrie şi ce va schimba el în fapt?

- Are un caracter consultativ, fără efect juridic direct. Dar referendumul reprezintă un semnal politic dat de societate şi alegători ce reconfirmă lipsa de încredere în clasa politică. Deşi a fost un scrutin complementar parazit, care a avut mai degrabă menirea de a maximiza şansele şi voturile pentru un anumit candidat şi a-i oferi un subiect de tur doi – şi imaginea unei victorii, pe care doreşte să şi-o transforme într-un vehicul cu efect de antrenare – credem că lectura potrivită a semnalului o poate face doar instituţia abilitată să dezbată un asemenea subiect, respectiv o comisie constituţională.

- Privind de la Bucureşti situaţia actuală din Republica Moldova, cum vedeţi şansele acesteia de integrare europeană şi euroatlantică? Cum apreciaţi faptul că unele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană de la Chişinău au renunţat la puncte esenţiale din programele lor electorale, aici avându-se în vedere renunţarea la obiectivul de aderare la NATO şi la cel de abandonare a CSI?

- Şansa integrării depinde, în primul rând, de Republica Moldova însăşi şi de forţa şi ştiinţa sa în a produce reformele interne necesare unei asemenea perspective. Apoi, fireşte, dacă aceste reforme sunt îndeplinite, se poate trece la o dezbatere reală în cadrul UE pe această temă. După cum ştiţi, UE a trecut cu bine de perioada de reflecţie şi de validare a Tratatului de la Lisabona, un adevărat Tratat Constituţional, fapt ce-i permite să revină la agenda sa. Numai că o asemenea dezbatere trebuie să aibă la bază o voinţă reală manifestată şi fapte, respectiv reforme efectuate, care produc efectele potrivite în bine pentru cetăţenii Republicii Moldova. Cât despre NATO, şi aici ţine de voinţa manifestată de autorităţile şi cetăţenii Republicii Moldova să facă paşii necesari, dar trebuie început cu cooperarea pentru reformarea sectorului de securitate, apoi trebuie o campanie reală de informare asupra a ceea ce este şi ce înseamnă Alianţa, apoi trebuie gestionată voinţa populaţiei pe această direcţie, în fine se poate ajunge la discutarea oportunităţii cu statele membre. Având în vedere starea reală a Republicii Moldova, cred că o discuţie în momentul de faţă sau pe termen scurt este prematură şi poate avea consecinţe negative dacă se ard etapele. Dezbaterea la nivelul experţilor este însă binevenită.

În ceea ce priveşte actuala majoritate de la Chişinău, este formula clasică a guvernării în coaliţie ce presupune negociere şi un program ce are la bază cel mai mic numitor comun. Vom vedea în ce măsură viziunea şi politicile raţionale, dar şi valorile actualei majorităţi vor determina în viitor o revizuire şi îmbunătăţire a programului şi acţiunii guvernamentale.

- Readucerea raporturilor dintre Chişinău şi Bucureşti pe coordonata normalităţii deschide noi posibilităţi de cooperare între cele două părţi. Care credeţi că sunt proiectele prioritare menite să strângă şi mai mult aceste raporturi de apropiere reciprocă şi integrare interstatală?

- Nu există un proiect sau proiecte ce vizează integrarea interstatală în proiectul nici unui partid politic, candidat prezidenţial, om politic în România, şi cred că un asemenea proiect este marginal în Republica Moldova. Proiectele din această categorie aparţin unei alte perioade istorice. Astăzi interesul României este sincronizarea dezvoltării Republicii Moldova spre direcţia occidentală, asigurarea securităţii, prosperităţii şi standardului de viaţă al tuturor românilor din Republica Moldova (că se autoidentifică români sau moldoveni) ca şi a tuturor românilor din lume la nivelul comparabil cu cel al României. Din acest punct de vedere va exista un sprijin permanent pentru integrarea europeană şi euroatlantică a Republicii Moldova şi orice tip de sprijin va fi necesar cetăţenilor Republicii Moldova. Viziunea politică a României este cea a două state româneşti în UE şi NATO, cu acelaşi nivel de securitate, prosperitate şi libertăţi, cu posibilitatea liberei circulaţii în lume şi a dreptului de muncă în Uniunea Europeană, cu respectarea egală a tuturor drepturilor de proprietate, cu formule economice care să promoveze investiţiile reciproce şi dezvoltarea ambelor economii.

- Domnule profesor Chifu, vă mulţumim.

Vlad CUBREACOV, FLUX

În joia de 26 noiembrie Marian Lupu, candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană (Vladimir Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu, Serafim Urechean) i-a prezentat oficial Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (Vladimir Voronin) un Dodecalog pentru votarea sa ca şef al statului. Lista celor 12 principii ale prezidenţiabilului AIE, de altfel foarte diluate, propuse spre îmbrăţişare PRCM-ului, se încheie cu unul formulat în premieră absolută la răsărit de Prut după 1940: “Promovarea politicilor îndreptate spre consolidarea statalităţii Republicii Moldova (până aici nimic de obiectat, dar, atenţie la ce urmează!), COMBATEREA FENOMENELOR IREDENTISTE ce pot submina suveranitatea ţării”.Iată că termenii de “iredenta” şi “iredentism” au fost lansaţi în circuitul politic autohton (Iredentism – mişcare politică de eliberare naţională a unor teritorii aflate sub ocupaţie străină, mişcare anexionistă şi naţionalistă. Iredenta – regiune sau teritorii legate etnic şi istoric de un stat, de regulă vecin, dar controlate politic de un altul). Candidatul AIE ne flutură pe dinaintea ochilor bau-baul Republicii Moldova ca iredenta a României. Asta să fi discutat domnii Lupu şi Filat la ultimele lor întâlniri cu Putin? Întreaga clasă politică de dincolo de Prut, ca şi toţi participanţii la ceea ce ni s-a prezentat, mai ales de la Bucureşti, a fi un fel de “Mare Revoluţie Românească din 7 Aprilie” ar fi bine să citească şi să recitească de o mie de ori acest “principiu” născut de mintea marelui candidat: COMBATEREA FENOMENELOR IREDENTISTE. Ca să fie înţeles până la capăt de toată suflarea, marele candidat trebuia să mai adauge: ROMÂNEŞTI.

P. S. În pofida acestui “cadou” făcut românilor în preajma Zilei Naţionale de 1 decembrie de către candidatul AIE, le transmitem românilor din Republica Moldova şi România, ca şi celor din lumea întreagă, gândurile noastre de încurajare împreună cu urarea de La mulţi ani!

Vlad CUBREACOV, FLUX

Sursa: realitatea.net

România nu se va confrunta cu inundaţii de amploare în toamna şi iarna acestui an, deoarece nu sunt prevăzute depăşiri ale cotelor de pericol ale râurilor decât pe unele cursuri mici, dar s-ar putea confrunta cu viituri în lunile aprilie-mai 2010, a declarat Petre Stanciu, directorul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor.

In general, regimul hidrologic va fi sub media normală lunară, în ultimul trimestru al acestui an. Astfel, în octombrie vor fi debite mai mari pe râurile din bazinele Argeşului şi Ialomiţei, dar şi mai mici (între 30 şi 50% din valorile normale lunare) pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Caraş, Nera, Cerna, Jiu, Olt inferior, Vedea, Râmnicu Sărat, Putna, Trotuş, Bârlad, Prut, pe cursurile superioare ale Siretului şi Sucevei şi pe râurile din Dobrogea.

În noiembrie, debite mai mari decât este normal pentru această perioadă vor fi înregistrate doar pe râurile din bazinul Ialomiţei, în timp ce debite mai mici vor fi pe râurile din bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Crasna, Barcău, Crişuri, Arieş, Caraş, Nera, Cerna, Jiu mijlociu şi inferior, Olt inferior, Vedea, Putna, Trotuş şi pe cele din Dobrogea.
Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, pe râurile din bazinele Bârladului şi Râmnicu Sărat vor fi înregistrate cele mai mici valori ale debitelor, sub 30% din debitele normale lunar.

În decembrie, cele mai mici debite vor fi înregistrate pe râurile din bazinul Oltului inferior şi din bazinele Vedea, Râmnicu Sărat şi Bârlad. Şi pe fluviul Dunărea valorile debitului sunt mediile multianuale lunare.

În a doua jumătate a lunii noiembrie este posibilă apariţia formaţiunilor de gheaţă (gheaţă la mal, pod de gheaţă, zăpoare) în bazinele superioare ale Bistriţei, Mureşului şi Oltului şi pe unele râuri mici din centrul şi nordul ţării, iar în cursul lunii decembrie formaţiunile de gheaţă vor fi mai multe şi mai extinse pe râurile din zona de munte din nordul, estul şi centrul României.

Anul viitor va fi, însă, ceva mai complex decât 2009. Astfel, potrivit directorului Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, “anul 2010 va fi unul cu un regim hidrologic normal, cu excepţia perioadei de primăvară, când pot avea loc câteva fenomene extreme”.

Stanciu a spus că în martie ar putea avea loc precipitaţii abundente, urmate de viituri în lunile aprilie-mai şi că seceta din perioada verii următoare va fi cam la acelaşi nivel cu cea din acest an.

Potrivit acestuia, zonele cu risc sunt din estul României (râurile Suceava, Moldova, Prut, Râmnicu Sărat, Putna), precum şi Ialomiţa, Prahova, Oltenia (râurile Olt, Olteţ, Tismana, Motru), unde “nu vor fi afectate grav gospodăriile, dar culturile ar putea suferi de pe urma viiturilor”.

Specialiştii au realizat un scenariu pe termen lung privind evoluţia resurselor de apă inclusiv din România, în contextul schimbărilor climatice, potrivit căruia zonele cele mai expuse reducerii cantităţilor de apă sunt Câmpia Română, zona de est a României (Podişul Moldovei şi al Bârladului), zona de Vest, în special Banatul, precum şi o parte din centru, respectiv Transilvania. Vor fi mai puţin afectate zonele din nordul României şi Carpaţii şi subcarpaţii.

Foto: ionurusciuc.wordpress.com

Gardul de sarma ghimpata de pe Prut va fi dat jos pana la sfarsitul acestui an, a declarat presedintele raionului Ungheni, Ion Harea, dupa doua audiente la reprezentantii noii guvernari, transmite Agerpres.

Harea a adaugat ca odata cu scoaterea sarmei ghimpate se va liberaliza comertul ceea ce va fi foarte benefic pentru dezvolatarea economica a localitatilor de o parte si de alta a Prutului.

Jurnal de Chisinau aminteste ca, acum doi ani, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la granita care a fost aprobat de autoritatile din Romania, insa refuzat de fosta guvernare comunista a Republicii Moldova.

Mi-am permis sa insir aceste randuri, intrucat se apropie ziua Domniei tale de nastere si aproape o luna de cand nu mai sunteti printre noi. In aceste clipe ascult vocea de cristal a Doinei si al lui Ion Aldea-Teodorovici cantand cu suflet piesa “Pentru ea”…si imi dau seama ca nici un cuvant nu va reda adevarata durere sangerand din sufletele noastre…a tuturor romanilor adevarati… 
   Va multumesc Maestre. Va multumesc pentru ca nu v-ati rusinat sa scrieti versuri de aur pentru copilasi, pentru ca am avut fericirea sa ne inaltam in bratele dvs., pentru ca urmasii nostri au de unde sa invete. Cat exista macar un poem scris de al nostru Grig, poporul nostru dainuie peste ani. Nu ati aspirat la faima, v-ati continuat munca  onesta de scriere a abecedarelor.V-ati gandit la viitor, langa care ati fost atat de aproape, dar nu l-ati putut atinge pentru a citi acum aceste randuri. 
   Va multumesc stimate poet, pentru ca ati suportat batjocurile, mustrarile umilitoare pe care le-ati primit de la cei, care mai apoi vroiau sa stea langa mormantul Domniei tale, doar pentru a crea o masca inselatoare. Ma inchin in fata dvs., deoarece sunteti unica lacrima a lui Eminescu, o lacrima care s-a scurs pe obrazul geniului si nu va mai curge atat de frumos niciodata. 
    Va multumesc vesnice versuitor pentru lupta dusa impotriva celor ce ne impuneau alta limba, alta identitate. Nimeni nu se va mai impotrivi inselaciunilor, tradatorilor intr-un mod atat de solemn si intelept ca poetul Grig. Nimeni nu va mai povesti atat de deschis si copilareste intreaga viata complicata de adult. Nu vom avea alt poet Vieru. 
    Va multumesc pentru ca ati cantat atat de frumos Mama, Dragostea si Limba…pentru ca avem dovada nepretuita cat de romani suntem. Prin sensibilitatea si credinta dumneavostra, ne-ati dat totul: gandurile, versurile, sufletul si viata. Ma simt nemaipomenit de norocoasa ca v-am cunoscut,  v-am vazut,  v-am auzit vocea, v-am ascultat povestirile si sfaturile.  
   Pentru mine, Maestre veti fi mereu aproape, pentru ca nimeni niciodata nu va putea sa va inlocuiasca.                                         

                                                           Cu speranta de a trece Prutul,                                                                                          Victoria                                                                                                                                                                                 

P. S: Ati spus ca “Daca n-ar fi iubirea, m-as teme de viata.”  Fara dragoste si eu ma tem. Acum poporul roman se teme sa traiasca fara Maestrul Cuvantului Basarabean.

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Botosani

Avand o suprafata de 4.986 km², judetul Botosani are un relief reprezentat de dealurile Moldovei de Nord, de Campia Moldovei si Podisul Moldovei. Reteaua hidrografica a judetului are in prim-plan raurile Prut, Siret si Jijia cu afluentii lor, dar si cele peste 150 de iazuri ce insumeaza o suprafata de peste 3.600 ha.

Botosani, municipiu, N 47.74232 E 26.66570

Cunoastere:

Muzeul judetean, cu sectii de arta, etnografie, istorie si arheologie

Muzeul memorial “Octav Onicescu”

Casa Moscovici, adaposteste Biblioteca Judeteana (sec XIX)

Casa Ciomac Cantemir (sec XVIII)

Casa memoriala “Nicolae Iorga”

Teatrul de Stat “Mihai Eminescu”

Teatrul de Papusi “Vasilache”

Filarmonica de Stat, gazduita de „Vila Ventura”, stil neoclasic (sec XIX)

Biserica “Sf. Nicolae”, ctitorita de Stefan cel Mare (1496)

Biserica “Sf. Gheorghe” (1551)

Biserica Uspenia (1552)

Complexul de manastiri Vorona (sec XVII)

Biserica “Sf. Ilie” (sec XVIII)

Biserica Lipoveneasca “Nasterea Maicii Domnului”

Biserica armeneasca “Adormirea Maicii Domnului”

Biserica armeneasca “Sfanta Treime”

Parcul cu lac „Mihai Eminescu”

Sport:

Lacuri unde se poate pescui: Catamarasti, Curtesti, Dracsani, Stauceni

Copalau, comuna, N 47.74232 E 26.66570

Cunoastere:

Manastirea Cosula, arhitectura feudala moldoveneasca (1533)

Distractie:

Festivalul Usturoiului (iunie)

Dumeni, N 48.01840 E 26.51721

Cunoastere:

Casa Memoriala George Enescu, loc in care s-a nascut muzicianul (reconstruita in 1970)

Dorohoi, municipiu, N 47.95521 E 26.40134

Cunoastere:

Muzeul Memorial George Enescu

Muzeul de Stiinte ale Naturii

Muzeul de Arta Decorativa

Biserica de lemn “Nasterea Maicii Domnului”, realizata din barne de stejar (sec XVII)

Biserica Domneasca “Sf. Nicolae”, ctitorita de Stefan cel Mare (1495)

Flamanzi, oras, N 47.5563 E 26.89041

Cunoastere:

Biserica de lemn “Sf. Nicolae”

Muzeu dedicat rascoalei din 1907

Distractie:

Festivalul “Hora de la Flamanzi” (august)

Ipotesti, sat, N 47.72136 E 26.60751

Cunoastere:

Memorialul Ipotesti care cuprinde:

Casa memoriala Mihai Eminescu

Mormintele familiei Eminovici

Bisericuta familiei Eminovici

Biserica “Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril”

Centrul National de Studii Mihai Eminescu

Manastirea Agafton (sec XVI)

Natura:

Lacul din padurea Baisa (Lacul „Mihai Eminescu”)

Mihaileni, comuna, N 47.9636 E 26.14677

Cunoastere:

Muzeul “Zahacinschi” (colectie etnografica)

Biserica de lemn “Sf. Gheorghe”

Parcul Dendrologic din.Mihailesti

Sport:

Lacul de acumulare Rogojesti (loc de pescuit)

Saveni, oras, N 47.95463 E 26.85607

Cunoastere:

Muzeul de Istorie si Arheologie Saveni, gazduit de Conacul Ratos (sec XVIII)

Biserica „Sf. Gheorghe”
Biserica „Sf. Nicolae”

Stancesti, sat N 47.74333 E 26.59678

Cunoastere:

Cetatile dacice de la Stancesti (sec. VI-III iHr)

Tudora, comuna, N 47.50914 E 26.63806

Cunoastere:

Manastirea Vorona

Natura:

Rezervatia de Tisa din Padurea Tudora

Canionul Bahluiului

Izvoarele Bahluiului

Vorona, comuna, N 47.57872 E 26.63343

Cunoastere:

Muzeul de masti populare Tugui Gheorghe
Muzeul satului din Vorona-Mare
Muzeul satului din Icuseni
Biserica “Sfantul Nicolae”

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” (1835)

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1793 – 1803)

Manastirea Sihastria-Voronei

Natura:

Padurea Vorona
“Stejarul lui Cuza”, monument al naturii

Distactie:

Festivalul international al cantecului, dansului si portului popular “Mostenite din batrani”, festival folcloric pentru copii (iunie)
Festivalul folcloric interjudetean “Serbarile Padurii (septembrie)

Varfu Campului, comuna, N 47.86120 E 26.30573

Cunoastere:

Conacul Printul Dimitrie P. Moruzi, sat Maghera
Conacul Scarlat Rosetti, sat Ionaseni (1890)
Muzeul etnografic din Varfu Campului

Manastirea Gorovei, situata in Padurea Gorovei (1742)

Biserica “Sfantul Mare Mucenic Dimitrie”, Varfu Campului
Biserica “Sfantul Nicolae”, Bogza
Bisericuta de lemn, in satul Dobrinauti – Hapai
Biserica “Sfantul Gheorghe”, sat Ionaseni
Biserica Sfantul Nicolae”, sat Lunca
Biserica “Intrarea Maicii Domnului in Biserica”, sat Maghera

Natura:

Lacul Varful Campului

Rezervatia de stejari multiseculari din parcul conacului Moruzi

Distractie:

Festivalul dansului popular moldovenesc “Asa-i jocul neamului” (iunie)

Cristina Ursol s-a nascut pe data 21 ianuarie 1985 – Căuşeni. Inaltime: 165 cm - Ochi negri - Par negru

Statutul Corpului diplomatic şi consular al României este reglementat de Legea nr. 269/2003. Cazul Ion Nuică se încadrează la articolul 32 al acestui act normativ, care prevede că membrii Corpului diplomatic şi consular au obligaţia „să aibă în toate împrejurările o conduită profesională şi morală ireproşabilă şi să dea dovadă de demnitate şi responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor lor”.

Mihaela Bulbucel e cam de varsta fiicei nabadaiosului diplomat Tanara se comporta ca o adevarata matroana fata de ceilalti angajati si nimeni nu avea voie sa sufle inaintea ei.

Mai trist e insa ca fiica lui Nuica are nunta in luna octombrie. Relatiile erotice dintre cei doi erau ceva mai vechi. “Nielu” inchiriase o camera de hotel special pentru pauza de pranz. Doamna Nuica lucra tot la Consulat, unde Mihaela Bulbucel era la ghiseu.

Cine este femeia care “l-a aranjat” pe consulul Nuica?

Scandalul in urma caruia consulul Romaniei la Chisinau a fost nevoit sa-si dea demisia este inca departe de a fi lamurit. Ioan Nuica a fost filmat cu camera ascunsa in timp ce facea sex cu o persoana care ar fi angajata a consulatului si ar fi lucrat la unul dintre ghiseele misiunii diplomatice a Romaniei. Desi era fost ofiter al Serviciului de Informatii Externe, avea experienta in diplomatie (lucrase inainte ca diplomat in Iran si Israel), Nuica a cazut totusi foarte usor in capcana intinsa. Femeia care apare in inregistrarea video se numeste Cristina Ursol

Aceasta ar fi avut de cateva luni o relatie cu consulul si obisnuiau sa se intalneasca intr-un apartament inchiriat chiar vizavi de sediul consulatului. Ursol nu era singura angajata care ii intrase in gratii lui Nuica. si Mihaela Bulbucel, o alta angajata a consulatului, reusise acest lucru.

Dupa aparitia filmului pe internet, Cristina Ursol a fost foarte greu de gasit. si-a schimbat de cateva ori numarul de telefon si a incercat sa-si stearga orice urma a trecutului ei, inclusiv profilul cu fotografii postat pe un site de socializare rusesc – VEDETI AICI ADRESA SITE-ULUI
Кристины Урсол – Cristina Ursol
http://contact.meta.ua/users/kristina-ursol-295722/

Данные отсутствуют

Nu este disponibil

“Хотите посмотреть анкету, подружиться или написать личное сообщение Кристине Урсол войдите под своим логином или зарегистрируйтесь.

Добро пожаловать на личную страницу Кристины Урсол
Хотите посмотреть анкету, подружиться или написать личное сообщение Кристине Урсол войдите под своим логином или зарегистрируйтесь.

Traducere:

Bine ati venit la pagina personala al Cristinei Ursol
Vrei sa vezi profilul meu, a face prieteni, sau a scrie un mesaj personal pentru Cristina Ursol autentifică-te sau înregistrează.”

Tanara provine dintr-o familie destul de instarita ce locuieste in Causeni, orasel din sudul Moldovei. Pana acum doi ani a avut o relatie cu fiul primarului din localitatea natala, relatie care ar fi luat sfarsit in urma zvonurilor ca fata danseaza prin cluburile de noapte din Chisinau. Ba, mai mult, se pare ca la ultimul loc de munca ar fi fost concediata tot pentru comportament indecent. Cu toate acestea, fata si-a gasit destul de repede o slujba la misiunea diplomatica a Romaniei.
Mama fetei, Tatiana Ursol, este patroana unei sali de fitness din Causeni.
Am vrut sa aflam mai multe informatii de la fostul prieten al Cristinei, dar acesta era plecat in Ucraina. Tatal acestuia, Anatolie Zaremba, ne-a declarat ca “intr-adevar a fost o relatie intre cei doi, dar doar asa, de prietenie, inca de cand fata era in liceu. Ei nu mai sunt impreuna insa de doi ani”.
MAE nu mai vrea cetateni moldoveni la ambasada de la Chisinau

Am incercat sa obtinem mai multe lamuriri despre situatia in care se afla in prezent consulatul de la Chisinau de la Alexandru Muresan, seful misiunii diplomatice din Moldova, desemnat dupa expulzarea ambasadorului Filip Teodorescu. Muresan nu a vrut insa sa discute cu noi, desi vinerea trecuta ne-a promis o intrevedere de cateva minute. In schimb, ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, ne-a declarat ca incearca sa rezolve problemele de la Chisinau intr-un timp cat mai scurt. “stiu ce se intampla acolo. E rusinos! Vom reorganiza total consulatul. Nu stiu daca a fost pus inca in aplicare, dar am dat un ordin ca toate persoanele care au cetatenie moldoveneasca sa fie inlocuite cu romani de la Bucuresti. Vom trimite si un alt consul cat de curand posibil”, a declarat Diaconescu. Ministrul de Externe a dat astfel de inteles ca tanara basarabeanca este suspectata ca ar fi creat o bresa in sistemul de securitate al ambasadei si masurile luate au scopul de a evita pe viitor astfel de situatii.

In Republica Moldova se afla in acest moment cateva sute de mii de basarabeni care au cetatenie romana si multi altii care doresc sa o obtina. In ciuda promisiunilor facute, in special in campaniile electorale, administratia de la Bucuresti nu a reusit sa ofere servicii consulare la un nivel ridicat pentru cei pe care-i numeste, de altfel, “fratii nostri de peste Prut”. Greselile comise de-a lungul anilor de personalul diplomatic de la Chisinau nu au facut decat sa alimenteze propaganda antiromaneasca a regimului din Moldova, desfasurata atat in plan extern, cat, mai ales, intern. Ultima gafa este cu atat mai grava cu cat, la sfarsitul acestei luni, vor avea loc alegeri anticipate in republica de peste Prut, iar comunistii dau semne ca vor sa se foloseasca de toate mijloacele pentru a castiga un nou mandat.
Reprezentanta diplomatica a Romaniei in Moldova (ambasada si consulatul) pare in acest moment incapabila sa se ridice la inaltimea misiunii care i-a fost incredintata.
Ultimul scandal in care a fost implicat un diplomat roman a dat o noua lovitura imaginii si asa destul de proaste pe care o aveau reprezentantii nostri in tara vecina.

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Galati

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Galati

Este situat in Moldova, in extremitatea est-centrala a Romaniei, la confluenta Dunarii cu raurile Siret si Prut. Se intinde pe o suprafata de 4466 kmp si are urmatoarea impartire administrativ-teritoriala: 2 municipii (Galati si Tecuci) 2 orase (Targu Bujor si Beresti) si 56 de comune. Este udat de Dunare, Prut si Siret si de lacurile Brates si Talabasca. Judetul Galati prezinta un relief mai accentuat in partea de nord si mai slab in partea de sud, diferentiindu-se astfel 5 unitati geomorfologice: Podisul Covurliului, Campia Tecuciului, Campia Covurliului, Lunca Siretului Inferior si Lunca Prutului de Jos.

Baleni, comuna, N 45.8108542 E 27.8513718

Cunoastere

Manastirea Gologanu

Baneasa, comuna, N 45.9468529 E 27.9323959

Cunoastere

Monumentul lui Ioan Voda cel Viteaz

Biserica “Adormirii Maicii Domnului” (sec XIX)

Natura

Rezervatia Naturala de bujori “Breana Roscani”

Distractie

Sarbatoarea Bujorului

Barcea, comuna, N 27.4702835 E 27.4702835

Cunoastere

Monumentul eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale

Odihna

Lac de agrement

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Beresti, oras, N 46.0988286 E 27.8858757

Cunoastere

Casa memoriala Paul Bujor

Tunelul de la Talasmani

Biserica de la Meria

Colectia muzeala a bisericii ortodoxe “Sf. Nicolae”

Natura

Rezervatia fosilifera Beresti

Raul Chineja

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Sarbatoarea Salcamului (mai)

Toamna beresteana (septembrie)

Beresti-Meria, comuna, N 46.0988286 E 27.8879356

Cunoastere

Muzeul de arta medievala

Biserica “Sf. Nicolae” (sec XIV-XV)

Natura

Raul Chineja

Sport

Pescuit Sportiv

Brahasesti, comuna, N 46.0337984 E 27.3690033

Cunoastere

Situl arheologic Tirighina

Natura

Balta Potcoava

Odihna

Baza de agrement Potcoava

Distractie

Ziua satului Branistea (noiembrie)

Ziua satului Vasile Alecsandri

Ziua satului Traian

Festivalul folcloric “Fluierasul Fermecat”

Buciumeni, comuna, N 45.9999429 E 27.3005104

Cunoastere

Este localitatea in care si-a petrecut viata parasutista romana Smaranda Braescu

Manastirea Buciumeni

Biserica “Sf. Treime” (1800)

Muzeul de arta religioasa

Natura

Padurea Buciumeni

Certesti, comuna, N 46.0148466 E 27.6331902

Cunoastere

Manastirea “Sf. Martiri Brincoveanu”

Biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului” (1776)

Biserica “Sf. Gheorghe” (1864)

Natura

Campia Tecuciului

Raul Blaneasa

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Festivitati traditionale de Craciun si Paste

Corod, comuna, N 45.9009995 E 27.6201439

Cunoastere

Situl arheologic “Valul lui Athanaric”

Muzeul satesc

Natura

Lacuri de agrement

Cosmesti, comuna, N 45.8799707 E 27.2996521

Cunoastere

Monumentul inchinat eroilor neamului cazuti in Primul Razboi Mondial

Podul peste Siret (arhitect Anghel Saligny)

Cimitirul Eroilor

Natura

Lacul de acumulare al hidrocentralei de la Movileni

Distractie

Ziua comunei (septembrie)

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Costache Negri, comuna, N 45.7012641 E 27.7173042

Cunoastere

Casa memoriala Costache Negri

Bustul lui Costache Negri (sculptor Boris Leonovici)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Intalnirile de la Manjina (mai)

Cudalbi, comuna, N 27.7173042 E 27.6992798

Cunoastere

Manastirea “Adormirea Maicii Domnului” (1933)

Muzeul local din incinta casei de cultura “Tache Avramescu”

Distractie

Ziua comunei (iulie)

Targul din fiecare duminica

Draguseni, comuna, N 45.9771622 E 27.7615929

Cunoastere

Manastirea Adam

Cabana de vanatoare Stroiu

Natura

Padurea Stroiu

Fartanesti, comuna, N 45.8199471 E 27.9809761

Cunoastere

Biserica “Sf. Voievozi” (1809)

Natura

Padurea de stejar cu varsta de peste 150 ani (96 ha)

Distractie

Festivitati organizate de Craciun si Paste

Ghidigeni, comuna, N 46.0498844 E 27.4996376

Cunoastere

Cavoul familiei Crissoveloni (sf sec XIX)

Conacul familiei Crissoloveni (sec XIX)

Asezare din epoca bronzului

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Hramul bisericii “Sf. Imparati Constantin si Maica sa Elena”

Grivita, comuna, N 45.7198437 E 27.6496696

Cunoastere

Conacul Tache Anastasiu (sf. sec XIX)

Biserica “Sf. Dumitru”, sat Calmatui (1809)

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Ivesti, comuna, N 45.6800398 E 27.5195503

Cunoastere

Casa memoriala Hortensia Papadat-Bengescu (patrimoniu national)

Biserica ridicata de generalul Sova

Casa memoriala Stefan Petica

Natura

Podgoria de la Ivesti (una dintre cele mai vechi din tara)

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Mastacani, comuna, N 45.7609365 E 28.0671501

Cunoastere

Biserica Chiraftei

Natura

Lacul Vlascuta, arie Naturala protejata

Distractie

Targ saptamanal organizat duminica

Namoloasa, comuna, N 45.5300421 E 27.5495911

Cunoastere

Biserica “Sf. Dumitru” (1809)

Natura

Campia Siretului Inferior

Raul Siret

Sport

Pescuit Sportiv

Nicoresti, comuna, N 45.9299011 E 27.2793961

Cunoastere

Biserica “Nasterea Maicii Domnului” din Negustori

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Serdaru

Biserica “Sf. Nicolae” din Banu

Biserica “Sf. Voievozi” (1760)

Natura

Campia Tecuciului

Raul Siret

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Ziua localitatii Nicoresti (august)

Smulti, comuna, N 45.9299011 E 27.7495766

Cunoastere

Biserica “Sf. Nicolae” (1810)

Biserica “Sf. Voievozi” (1831)

Biserica “Sf. Gheoghe” (1849)

Natura

Podisul Covurlui

Raul Perisani

Sport

Pescuit Sportiv

Sendreni, comuna, N 45.4132739 E 27.9214096

Natura

Rezervatia paleontologica “Barbosi Tirighina”

Balta Catusa

Dealul Spanului

Lacul Malina

Sport

Pescuit Sportiv

Slobozia Conachi, comuna, N 45.5798056 E 27.780304

Cunoastere

Biserica “Pogorarea Sf. Duh”

Natura

Padurea Baltata

Balta Siretului

Suceveni, comuna, N 45.9799059 E 28.0195999

Cunoastere

Baza arheologica Stoborani

Natura

Padurea Poganesti (arie protejata)

Balta Leahu (arie protejata)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Targu Bujor, oras, N 45.8698119 E 27.8996086

Cunoastere

Muzeul de istorie si etnografie

Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1896)

Scoala generala “Lascar Catargiu” (1896)

Spitalul “Vasile Buzoianu” (1875)

Statuia generalului Eremia Grigorescu

Monumentul Eroilor din Umbraresti

Monumentul Eroilor-Moscu

Monumentul eroilor cazuti pentru intregirea neamului intre 1916-1918

Natura

Lacul “Trei Stejari”

Rezervatia Naturala Roscani

Distractie

Festivalul National de poezie Grigore Hagiua

Serbarea campeneasca “Sarbatoarea Bujorului”

Tecuci, municipiu, N 45.8601294 E 27.4306297

Cunoastere

Manastirea Bucium

Conacul Costache Conachi

Muzeul mixt din Tecuci (paleontologie si arheologie)

Centrul Folcloric Tecuci

Natura

Parcul central Pazvante

Rezervatia paleontologica Tecuci

Sport

Terenuri de Sport

Tulucesti, comuna, N 45.5721155 E 28.0470657

Cunoastere

Herghelia Tulucesti

Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (sec XIX)

Natura

Padurea Garboavele

Lunca Prutului (rezervatie Naturala)

Rapa Balaia (rezervatie paleontologica)

Distractie

Stana din Deal (de Sf. Gheorghe)

Toamna la Brates (noiembrie)

Tudor Vladimirescu, comuna, N 45.5699525 E 27.649498

Cunoastere

Manastirea Vladimiresti cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (1938)

Galati, municipiu, N 45.4378515 E 28.0522156

Cunoastere

Teatrul dramatic “Fani Tardini”

Teatrul Gulliver

Teatrul liric “Nae Leonard”

Muzeul de Stiinte ale naturii (planetariul cupolei are diametrul de 7 metri)

Muzeul de Istorie (inaugurat in anul 1939)

Casa memoriala “Alexandru Ioan Cuza”

Muzeul de arta vizuala (primul muzeu de arta contemporana din tara, inaugurat in 1967)

Lupa Capitolina (copie a statuii lupoaicei, simbolul latinitatii poporului roman)

Palatul administrativ, arhitect Ion Mincu (1906), astazi sediul prefecturii

Palatul navigatiei (astazi Gara Fluviala), arhitect Petre Antonescu (inceputul sec XIX)

Palatul Universitatii, fostul palat al justitiei (astazi sediul Universitatii)

Casa Robescu, arhitect Ion Mincu

Biserica fortificata Precista, ctitor Vasile Lupu (sfintita in 1647)

Biserica romano-catolica (1844)

Biserica Greaca cu hramul “Schimbarea la fata” (1866)

Catedrala ortodoxa, construita dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu si Stefan Burcus in perioada 1906-1917

Biserica Mavromol cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, ctitor Gh Duca (1669)

Biserica Vovidenia, adaposteste mormantul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1790)

Biserica “Sf. Spiridon”, ridicata in 1817 pe un plan triconic cu patru contraforti

Templul Meseriasilor, ridicat pe locul fostei sinagogi (1896)

Parcul Eminescu, amenajat in 1869 (are un lac artificial si un loc special pe unde trecea fanfara)

Faleza Dunarii (loc de promenada pentru turisti si locuitorii orasului, loc in care se tin diverse concursuri Sportive)

Gradina Botanica (este inclusa in complexul muzeal Muzeul de Stiinte ale Naturii) cu colectii de plante din zonele tropicale si subtropicale.

Rezervatia si gradina zoologica Garboavele (cu specii exotice). Pasionatii de echitatie pot practica acest Sport, aici existand nu doar cai special antrenati, ci si un manej excelent.

Panzarul moldovenesc “Stefan cel Mare si Sfant” (copie fidela a navelor cu panze ce brazdau Prutul si Dunarea pe vremea lui Stefan cel Mare.

Lacul Vanatori, cuprinde un lac Natural de 11 ha, un versant de 10 ha de padure de salcam si un versant de 8 ha special amenjat pentru agrement.

Complexul de agrement “Priza Dunarii” (trei piscine, casute, locuri de camping, restaurante)

Casa Lambrinidi, construita de Epaminoda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului

Casa Macri (una dintre cele mai vechi familii din Galati), construita in 1910, locul in care a cantat George Enescu.

Casa Bals

Casa “Dr. Alexandrescu”

Casa Gheorghiade, astazi Centrul cultural judetean “Dunarea de jos”

Casa Costache Plesnila, astazi sediul “Viata Libera”

“Fata pe valuri”, sculptura realizata de Constantin Baraschi

Castrul roman de la Tirighina-Barbosi

Parcul Rizer

Monumentul Eroilor Revolutiei

Oraselul Copiilor

Sport

Terenuri de fotbal, baschet, tenis si rugby

Pescuit Sportiv

Distractie

Zilele Galatiului (noiembrie)

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Varlezi, comuna, N 45.8998049 E 45.8998049

Cunoastere

Lacasurile de cult construite de generalul Alexandru Cernat si Gheorghe Pana

Biserica cu dublu hram “Sf. Voievozi“ si “Sf. Ioan Botezatorul“ (1809)

Natura

Zona cu vegetatie forestiera

Distractie

Targul comunal (in fiecare zi de marti)