“Dragi colegi frustrati ,

am si eu multe dorinte de Craciun :

1. sa citesc mailuri scrise corect gramatical de catre voi (daca nu aveti suficienta scoala , faceti-o , iar daca aveti , atunci ati trecut ca gasca prin apa , asa ca nu asteptati rezultate performante daca nu sunteti in stare sa le faceti )
2. vorbiti NUMAI in numele vostru ; stimata Iuliana de la Ag 1 Decembrie , ai acordul scris al colegilor pentru aberatiile pe care le-ai scris ? REVOLUTIE ??? Si cum , ma rog , ar trebui sa arate viata ta profesionala pentru a fi satisfacuta?
3. Daca sunteti atat de nemultumiti , de ce nu va cautati fericirea in alta parte ?

Unde puteti sa fiti (ne)performanti si apreciati ? Va tine cineva legati de scaunul de la birou ?
4. Pentru cultura voastra , nicio alta banca nu mai subventioneaza petreceri de Craciun
5. De asemenea , nicio alta banca nu mai acorda bonusuri , cafea , prime de Craciun sau al n-spelea salariu
6. Intrebati colegi de-ai vostri care au fost dati afara de la alte banci : ar fi dispusi sa preia din “sacrificiile ” voastre ? Sunt sigura ca da .
7. Sigur , stimate coleg de la Ag Natiunile unite ca “niciodata nu e de ajuns ” , asa gandeste in mod normal un antreprenor , daca ai fi in stare sa-ti faci propria firma asa ai gandi si tu (sau ai fi falimentar, ca multi altii )
8. Nu vrei sa ai superiori ? Aplica partea a 2a de la punctul 7 si lasa loc altuia dispus sa se lase condus

Personal sunt satula de plingaciosi , inculti , oameni fara coloana vertebrala !

Cu bine ,

______________________
nume si prenume
Coordonator IMM Medii
Grup Retail
Raiffeisen Bank SA “

Raspunsurile sunt si mai si…

Sehr zufrieden läuft in St. Valentin das Jahr für Steyr.

Man konnte 2009 den Nr.1-Status am Traktorenmarkt festigen, der Ausbau des Händlernetzes wurde erfolgreich fortgesetzt und die Arbeitsplätze in der Produktion sind durch die Flexibilität der Mitarbeiter weiterhin langfristig gesichert.
In einer wirtschaftlich schwierigen Lage vertrauen Österreichs Landwirte besonders auf die Zuverlässigkeit und Wertbeständigkeit der Traktoren aus St. Valentin. Effiziente Top-Technologie, hohe Qualität, Flexibilität und höchste Serviceleistung kennzeichnen die Firmen-Philosophie der rot-weiß-roten Traditionsmarke.

Trotz Rückgängen auf den europäischen Traktormärkten bleibt die Auftragslage bei Steyr auf einem durchaus guten Niveau. Das optimal aufgestellte Händlernetz, zuletzt wurde der Vertrieb in Kärnten auf neue Beine gestellt, garantiert den Kunden bestmögliche Beratung, optimale Ersatzteilversorgung und fachkundigen Service.

Das Unternehmen mit der Europazentrale in St. Valentin kommt aufgrund flexibler Arbeitsmodelle ohne Kurzarbeit oder Mitarbeiterabbau aus.

Info: steyr-traktoren.com

Inainte sa imi fac card ,am cautat pe foarte multe forumuri..si am pierdut multe ore…aiurea..incercand sa gasesc raspunsul la intrebarea mea: carduri de debit accepta paypal…???  In urma multor investigatii mi’am facut 2 carduri la BCR…,1 maestro si 1 visa electron…!Acum probabil se intreaba lumea..de ce 2 carduri…,am o explicatie foarte simpla: in urma informarii de pe anumite forumuri etc…mi s’a spus ca este bine ca NICIODATA sa nu tin o suma mare pe cardul cu care fac platiile online,ci doar sa am o suma nu foarte mare dar nici foarte mica..pe el..si atunci cand am nevoie…sa cumpar ceva,trimit suma exacta necesara pentru a cumpara “produsul” …

Raspunsurile de mai jos sunt niste sondaje de pe net despre carduri care accepta paypal.Daca vreti sa contribuiti postati dupa ex. urmator:

Banca Emitenta: ……………
Tip card: Debit / Credit.
Model: ……………….. (ex. “Mastercard Maestro” sau “Visa Electron”).
Moneda: RON/USD/EURO.
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Da / Nu.

Banca Emitenta: Bancpost
Tip card: Credit
Model: MasterCard
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal:nu

Banca Emitenta: Banca Transilvania
Tip card: Debit
Model: MasterCard Mondo
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Nu

Banca Emitenta: Unicredit Tiriac
Tip card: Credit
Model: MasterCard
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Nu

Banca Emitenta: BCR
Tip card: Debit
Model: Visa Electron
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Da
Moneda: RON

Banca Emitenta: ING
Tip card: Debit
Model: Visa Electron
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Da
Banca Emitenta: Raiffeisen
Tip card: Debit
Model: Mastercard
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal:nu

Banca Emitenta: ING
Tip card: Debit /
Model: Visa Electron
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal:da

Banca Emitenta: Raiffeisen
Tip card: Debit
Model: Visa Electron
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal:da

Banca Emitenta: Raiffeisen
Tip card: Debit
Model: Mastercard
Moneda: USD
Am putut retrage bani din contul de PayPal:nu

Banca Emitenta: Banca Transilvania
Tip Card: Debit
Model: Visa Electron (Euro 26)
Moneda: RON
Am putut retrage bani din contul de PayPal: Nu

I grandi eventi sportivi prendono vita grazie a sovvenzioni pubbliche e private: anche la Gran Fondo Val Casies, generosamente sponsorizzata fin dagli esordi dal mondo economico altoatesino, che si fa carico di circa un terzo dei costi complessivi. Dal lontano 1987, la Cassa Raiffeisen Monguelfo/Casies/Tesido e le altre Casse Raiffeisen dell’Alto Adige sono gli sponsor principali di questo grande evento e, nonostante la difficile situazione economica attuale, hanno prorogato di altri 2 anni il loro contratto di sponsoring. Gli organizzatori hanno colto quest’occasione per ringraziare tutti gli sponsor, tra cui figurano anche la Provincia di Bolzano, MILA, MARLENE, Birra FORST Spa e l’azienda HAAS, così come altri numerosi altri sostenitori.

Presenti alla sottoscrizione del contratto con Raiffeisen, da sinistra: Andreas Sapelza, Presidente della Cassa Raiffeisen Monguelfo Casies Tesido – Walter Felderer, Presidente Gran Fondo Val Casies – Franz Steinmair, Segretario Generale Gran Fondo Val Casies – Martin Niederegger, Direttore Cassa Raiffeisen Monguelfo/Casies/Tesido

Adio atmosfera cenusie! Adio fete serioase, cravate, costume si mediu business! Bancile incep sa schimbe strategia si sa devina mai pe placul clientului. Si pentru a nu mai fi criticate ca promoveaza mitul barbatului puternic, cu bani, au decis sa acorde o sanse si femeilor. Daca nu in board-urile lor de top, macar sa le valorizeze pe coperte.

Asa ca Raiffeisen Cehia isi prezinta angajatele pe un calendar. Iata:

 (evident, daca vrei sa o vezi, nu ai decat sa mergi la ei.. . in cehia)

Dar rusii pot mult mai mult! Iar Expobank a decis sa devina cu adevarat apetisanta… pentru clientii lor barbati, evident

Calendarul e tot cu angajatele bancii, iar mesajele de pe calendar sunt convingatoare:  “Avem tot timpul oferte fierbinti”, “Indeplinim orice dorinta”, “Suntem la dispozitia ta 24 de ore din 24″!

Ma tot uitam daca nu apare si un numar din ala cu multe cifre, dar se pare ca nu… Si pe urma ma intrebam daca managerii au fost prea mult pe la bordeluri sau e doar un wishfull thinking – ar vrea bordeluri peste tot?

Dar, oare la anul nu vor scoate un calendar si cu staful masculin in ipostaze sexy ca sa fie pe placul clientelor si clientilor gay ai bancii? Si ar putea pune niste mesaje de tipul: “Iti indeplinesc orice dorinta, daca ma pupi in fund” sau un manager de top intins lasciv pe canapea cu mesajul “I really need a man right now, I really need you”

Markus Rogan ist traurig: Seit sich die Raiffeisen-Bank von ihm getrennt hat ist mehr als ein Schwimmbecken durch seine Tränen übergegangen. Wird offiziell nur von sachlichen Differenzen gesprochen, brodelt die Gerüchteküche stärker als ein Whirlpool bei Blähungen: Hatte Rogan ein geheimes Girokonto bei der Bawag? Nahm er die Giebelkreuz-Badehaube beim Schlafen etwa ab? Oder war er zu blauäugig in seiner Arbeitsauffassung?

Welcher Grund auch immer hinter der folgenschweren Entscheidung steht, sie öffnet dem Schwimmstar neue Türen; und das in Zeiten, wo durch die weltweite Finanzkrise weiterreichende Einsparungen drohen. Rogan kann das Schwimmbecken verlassen bevor aus Sparmaßnahmen das Wasser ausgelassen und Trockenschwimmen offiziell olympisch wird.

Wenn Badehauben Trauer tragen - Seebestattung für ein Statussymbol

Die so verpasste Medaillenchance mag schmerzen, doch neue Berufsfelder existieren zuhauf: Fachberater für Schwimmaccessoires für gut betuchte Privatkunden, Badehauben-Model (durchaus in vorher-nachher-Logik), Trainingspartner für Türsteher – die Liste der krisensicheren Branchen ist lang. Co-Kommentator des ORF steht allerdings nicht mehr darauf.

Kurzfristig freilich muss sich Rogan um neue Einnahmequellen Gedanken machen, nicht zuletzt zur Finanzierung seiner Chlorsucht. Und die Abhängigkeit ist groß: Mehrfach wurde er in den vergangenen Wochen bereits von Parkbeamten aus Wunschbrunnen gezogen, wo er unter Vortäuschung einer Trainingseinheit nach Münzen getaucht war. Haubenlos. Ein weiteres trauriges Kapitel im sportlichen Abstieg Österreichs. Aber vielleicht auch eine Chance für einen Neubeginn.

Aflu cu “bucurie” din Ziarul Financiar că Petrom ar putea deveni OMV Petrom deoarece acţionarul majoritar OMV doreşte schimbarea numelui. Sunt copleşit de importanţa ştirii!
Oare ce blestem istoric apasă asupra Românilor, că nu sunt în stare să-şi administreze singuri avuţia naţională şi o înstrăinează prin vânzare către alte state… Mai toate băncile din România sunt străine, mai ales austriece – Raiffeisen, Volksbank sunt doar câteva exemple… Chiar nu suntem adaptaţi la capitalism, “nu rezistă celula” Neamului pentru mentalitatea capitalistă, axată pe eficientizare şi profit?

Cazuri ca Dinu Patriciu şi Ion Ţiriac, de succes românesc în afaceri, sunt nişte contraexemple care îmi inspiră optimism cu privire la capitalismul românesc. Nu şi cazul unui oier ca Becali, lipsit de cel mai elementar bun simţ. Sper că va veni vremea când noi Românii vom fi apreciaţi şi la noi în Ţară, dar pentru asta trebuie multă muncă şi o schimbare radicală a mentalităţilor în sensul europenizării şi modernizării lor.

P.S. OMV deţine 51% din Petrom, iar Statul Român mai are aproximativ 40%.

Azi m-am enervat de dimineaţă. De cu traficul de pe Ştefan-cel-Mare care a devenit la fel de imposibil ca în zilele de glorie, în timp ce văz la Denisuca traficul din Deva. Năduf!

Apoi, un poliţist berbec (de zodie vorbesc, v-aţi prins!) ce m-a ţinut să nu fac stânga că-i venea lui o coloană oficială peste 10 minute. Stai ca boul (zodie chinezească!) că poate trece un mahăr către scârbici. Năduf!

Apoi unii de la un catering de mâncare chinezească care îmi greşesc comanda şi consideră normal ca io să manânc orez cu ciuperci în loc de pui cu ciuperci, în condiţiile în care mai luasem şi un orez simplu. Adică orez-ciuperci-orez. Simetrie chinezească. Şi unii vorbesc de mâncare (chiar şi dietetică) când mestecam io la orez cu orez cu ciupercutze. Năduf!

Merg la super-mini-market să iau dospeală că încă mi-e foame la burtă. Bag în coş cu speranţa că voi balota şi altceva în afară de balastul chinezesc. La plată – scot cardu’ şi-mi e respins. Zic lu’ gagiul de la casă să mai încerce, dar sanchi! Card expirat! Azi e 1 septembrie şi trebe altul. (Later edit: citesc la piticu o situaţie similară). Scot din listă şi selectez ceva de papa pe care să-l pot plăti cu mărunţişu’ din buzunare.

Şi mă apucă furia. O furie dezlănţuită. Pe băncile astea de kk. Pe dobitocii de la raiffeisen care ştiu să-mi trimită SMS-uri când întârzii sa acopăr cardul de credit, pot trimite mailuri d’astea sau ca ăsta de mai jos în care se laudă că implementează nu’ş ce soluţie de securitate fără să respecte regula minimă de bun simţ a folosirii câmpului “Bcc:”.

Justificarea lor: cardul a fost emis, mă aşteaptă la sucursală. Emiterea a fost anunţată în prealabil printr-o scrisoare nerecomandată pentru a cărei soartă nu-şi asumă nici o responsabilitate. Da, când au nevoie de mine mă găsesc prin SMS. Atunci nu mai trimit scrisoare nerecomandată. Da, scrie pe card când expira, io de ce nu m-am uitat. Ei nu au de ce să-şi ceară scuze, pentru că scrie pe card.

Plec să-mi iau cardul cel nou. Io flămând, maşina şi ea sărăcuţa! Beculeşte din luminiţa de pe bord că-i e foame la rezervor. Mai trebuie să aştepte că n-are tac-su bani să-i dea să pape. Petrec mult timp în trafic, opresc aerul condiţionat ca să reduc consumul şi am prilej să judec un pic situaţia.

Pe timp de criză, pentru a-ţi merge afacerea, ai două strategii principale pe care trebuie să le aplici. Prima se referă la păstrarea şi fidelizarea clienţilor existenţi, iar a doua se referă la atragerea de clienţi noi.

În România e criză, dar nimeni nu ştie asta. Altfel cum s-ar justifica nesimţirea cu care suntem trataţi? Cum îţi conservi tu portofoliul de clienţi când măreşti dobânzile şi comisioanele, când îţi pui clienţii în situaţii penibile de a nu putea plăti? Cât de mare e criza de nu poţi trimite un SMS cu informaţia că există un card nou care îl aşteaptă pe client? Cât de mult te costă să-ţi ceri scuze? Cât de mult te costă să fii amabil şi nu corporatist încuiat cu băţul în fund?

Un client care-şi foloseşte cardul zilnic nu cred că se uită la data de expirare. A-l anunţa că îi expiră cardul pe care-şi ia salariul e o regulă de bun simţ menită să-l protejeze de ipostaza de a spăla vasele în restaurantul unde a mâncat şi nu poate plăti, sau de a fi batjocorit la benzinărie că a făcut plinul fără un ban în buzunar.

Alături – o fotografie din campania Raiffeisen pentru atragerea de clienţi noi. Dă-ne o fotografie şi noi îţi trimitem caricatura. De data asta spun adevărul. Se traduce prin: Dă-ne banii tăi ca să te facem de râs. Dă-ne încrederea ta şi noi o facem ridicolă. Amar!

Tages Anzeiger is on to something here.

In a first article (German) the newspaper writes about a Swiss citizen, Ms Zumsteg (not real name), who wanted to help her tourguide she met during a trip to Burma (Myanmar) in 2006.

The two have staid in contact ever since. Recently her Burmese tour guide had gotten into financial difficutlies. Because of the econmic crisis tourists staid away. Being asked if she would consider coming to Burma for another trip Ms Zumsteg declined due to lack of time but decided to help out by sending $500.
However, Burma due to international sanctions is not rechable via direct ransfer, so the two agreed to send the money to a cousin of the tourguide who lives in Singapore.
She asked her Bank, the Bank Raiffeisen, to execute the transfer. The bank recommended to name the Burmese tour guide as the “beneficiary” in the payment. His name is Han Soe Win, by the way.

Shortly thereafter trouble ensued. Raiffeisen called Ms Zumsteg raising hell accuesing her of “having supported a terrorist” and demanded to receive a photograph and copy of the passport of Han Soe Win. Raiffeisen claimed if they didn’t receive the information from her until 4pm that day, they would “lose their licence in the US”. They even threatened Ms Zumsteg to sue her for all the damages connected to that event. Raiffeisen also claimed that the “US had confiscated the $500.”

Now, Han Soe Win is a very common name in Burma, unfortunately it is also a name that appears for some reason on an US terror list.
Fortunately for the persons involved the issue was resolved within a few days. According to Raiffeisen it was “a missunderstanding”. The bank said that “names in transfers” were checked routinely against “lists of terror suspects”. The partner bank in Singapore had raised the issue and that this had to be resolved according to Raiffeisen.

Well, that may be, but that doesn’t explain the threats and claims made by Raiffeisen. As Raiffeisen does not have a bank licence in the US, how could it be in danger of losing that licences? How would the US find out about this payment anyway, as it was effected between Switzerland and Singapore as far as I know this doesn’t pass via the US. How then would the US know about such a transfer let alone be able to block or even confiscate the money so transfered? Was this all just false claims made by Raiffeisen, or is there something real behind those claims?

In a second article by Tages Anzeiger (German), some of the questions may have been answered. Obviously the mentioning of the term “Burma” in any context triggers something somewhere between one bank and the other.

Ms Schulthess ordered “Walnut Parquet” in China. Unluckily for her the wood used for manufacturing the parquet was called “Burma Walnut”, which btw is a commonly used term in this business. Also the wood is not from Burma but comes from the southern part of China.

However, these details are obviously lost on some people. While the first part of the payment went through, the second installment didn’t make it. After some investigation by Ms Schulthess, Swift, which executes those payments, said that the payment had been blocked for possible breach of the embargo against Burma. Swift claimed that this may be a case for the Office of Foreign Assets Control (OFAC) to get involved.
As it turned out later, the payment had been not been blocked by US authorities but by Citibank,  the correspondence bank for this payment. Citi had found the word “Burma” to be suspicious and had blocked the payment.

The Zurich Cantonal Bank (Zürcher Kantonalbank or ZKB), Ms Schulhess’ bank, explained this the following way:

All international payments are automatically sent through a so-called sanction filter. This filter contains all UN and some country specific sanctions. In this case the payment was routed through the US that is why the US sanctions against Burma were applied.

This sounds plausible. However, I wonder why this payment went through Citi and the US instead of going directly to China.

I conclude that under no circumstances should you use the word “Burma” – and certainly some other words – in any of your payments when not absolutely necessary.
How dumb do they think terrorists are anyway. I am sure not many of them would mention OBL as beneficiary of their payments, but that’s just a guess.

Also don’t assume that just because the US is not a party in a payment that the payment isn’t routed via the US.  Certainly it is worthwile to know more about the ownership of these physical networks through which the payments pass, and about the service provider(s) that deliver the payment services on these networks.
Might it be that the DTCC is involved here in some way? Maybe much more traffic is routed through the US than most of us think. Probably not just for efficiency, but that’s just a guess too.

After rapid expansion over the past few years, Raiffeisen is to shut 20 of its 161 branch offices in Hungary, following steep profit declines in the second quarter of 2009. “The bank is taking strategic steps to adjust its organization to the expected business volume,” the company said in a statement.

Raiffeisen Bank a incheiat primul semestru din 2009 cu un profit operational de 106 milioane de EUR, similar cu cel inregistrat la sfarsitul lunii iunie 2008 • Profitul net inregistrat pentru primele 6 luni ale lui 2009 a fost de 52,6 milioane de euro • Activele bancii au crescut usor fata de jumatatea anului trecut, pana la 4,67 miliarde EUR fata de 4,56 miliarde EUR in iunie 2008 • Cheltuielile cu personalul au scazut cu 8%, in timp ce cheltuielile administrative au ramas relativ constante

continuare

Despre pensiile private am mai scris mai multe articole (I, II si III). Am scris insa mai mult despre pensiile private obligatorii si mai putin despre pensiile facultative, pilonul III. Acestea au fost primele lansate in Romania si de 2 ani de cand au fost lansate primele fonduri de pensii facultative, se afla pe un trend ascendent in ceea ce priveste numarul de participanti si valoarea activelor administrate.

Pensiile private facultative reprezinta un instrument de economisire si acumulare pentru populatie, participantii beneficiind in plus si de cateva avantaje oferite de stat, dar si de catre companiile care le administreaza. In acest moment pe piata din Romania exista 11 fonduri de pensii facultative administrate de 9 companii: AZT Moderato si AZT Vivace (Allianz), Concordia Moderat (Asirom), Pensia Mea (AVIVA), BCR Prudent (BCR), Eureko Confort (Eureko), Generali Stabil (Generali), ING Clasic si ING Optim (ING Asigurari), OTP Strateg (OTP) si Raiffeisen Acumulare (Raiffeisen).

Avantajul pentru participanti ar fi in primul rand deductibilitatea fiscala oferita acestora, in limita a 400 euro/an, atat pentru angajat, cat si pentru angajator. In cazul in care participantul plateste din salariul sau, deductibilitatea se va aplica asupra impozitului pe venit (salariul sau), iar in cazul firmelor care platesc o pensie facultativa pentru angajatii lor, deductibilitatea se aplica asupra impozitului pe profit (profitul firmei). Practic, aceasta deductibilitate inseamna ca tu, ca participant, nu vei mai plati impozit pe venit pentru banii pe care ii platesti la pensia facultativa (in limita a 400euro/an). Si castigi in acest fel 16% din acesti 400 euro, adica 64 de euro pe an.

Pe langa acest castig, banii pe care ii platesti pentru o pensie facultativa se investesc de catre compania de administrare a fondului de pensie si pot genera profituri. Astfel, daca ai o contributie lunara de 33,3 euro (pentru a te incadra in limita de deductibilitate: 400 euro/an impartit 12 luni=33,3 euro/luna), ajunsi pe contractul tau de pensie facultativa pilonul III, banii acestia se investesc in unitati de fond. Practic, din acesti bani se cumpara unitati de fond (precum sunt unitatile de fond de la fondurile mutuale), nu inainte de a se opri comisionul de administrare, care difera in functie de companie (o comparatie a comisioanelor percepute de fondurile de pensii facultative gasiti aici). Valoarea initiala a unei unitati de fond a fost 10 RON la toate fondurile, la unele fonduri valoarea unitatii crescand intre timp, la altele scazand (precum Eureko sau OTP Strateg – mai multe despre randamentele fondurilor aflati aici, la pagina 29).

Deasemenea, majoritatea companiilor ofera posibilitatea participantilor de a afla pe internet, prin portaluri dedicate, informatii despre actele lor de aderare si valoarea la zi a conturilor. In functie de profilul de risc al fondului de pensii private pilonul III, banii sunt investiti mai mult sau mai putin in depozite bancare, actiuni, obligatiuni emise de stat sau de catre companii private, etc. Cea mai buna afacere pentru un participant este ca acesta sa isi convinga si angajatorul sa ii plateasca o anumita suma pentru pensia facultativa, acest lucru functionand ca o marire de salariu (pe care insa nu o primesti imediat, ci se acumuleaza pentru batranete).

Facand comparatie intre marirea salariului cu 100 de lei si plata unei pensii facultative pentru angajatul sau de 100 de lei pe luna, angajatorul ar castiga in al doilea caz 16% (diferenta de impozit pe profit, neplatit in cazul pensiei), plus CAS-ul, CASS-ul si somaj-ul (care nu se mai platesc in cazul in care angajatorul alege sa plateasca suma respectiva pentru o pensie facultativa, decat sa ii mareasca salariul angajatului cu aceeasi suma).

Participantii pot intra in posesia banilor acumulati in contul de pensie facultativa la varsta de 60 de ani, sau in caz de invaliditate (ori mostenitorii legali sau testamentari, in caz de deces al participantilor). Fondurile de pensii au deja peste 180.000 de participanti, iar numarul acestora creste in fiecare luna intrucat tot mai multi romani constientizeaza faptul ca economisirea trebuie sa devina un mod de viata iar avantajele fiscale oferite pentru pensiile facultative reprezinta un imbold de a investi in aceste intrumente.

Informatii impartiale despre pensiile private puteti afla si pe aceste site-uri: Asociatia pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR) si Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private din Romania (CSSPP).

Razvan Pascu

Aus dem “Standard” Blog von Eric Frey:  

Es ist die vielleicht wichtigste Frage für Österreichs Wirtschaft und Politik, und sie ist derzeit kaum zu beantworten: Wie geht es Raiffeisen, dem laut jüngsten Analysen von Harald Katzmair mächtigsten Verband im heimischen Macht- und Beziehungsnetzwerk?

Zwei völlig unterschiedliche Darstellungen der Realität stoßen hier aufeinander. Wir wissen, dass die Raiffeisen International in Mittel- und Osteuropa (CEE) so stark engagiert ist wie kaum eine andere Bank der Welt. Wir wissen, dass die Finanz- und Wirtschaftskrise diese Region besonders hart trifft – wenn auch nicht alle Länder gleich. Für die RI ist das kein Trost, denn sie steckt in den Risikokandidaten Ukraine und Russland besonders tief drinnen. Wenn die Ukraine mit ihrer Drohung ernst macht und die Pfandrechte für alle Gläubiger für ungültig erklärt, dann hat Raiffeisen ein weiteres Problem – ein Milliardenproblem. Wir wissen, dass die Krise in den betroffenen CEE-Staaten sich erst entwickelt und im Laufe des Jahres immer stärker zu spüren sein wird – für die Bürger, für die Unternehmen und für die dort aktiven Banken. Wir wissen, dass die Raiffeisen Zentralbank Anfang der Woche mit ihrem Versuch gescheitert ist, eine ungesicherte, nachrangige 500-Millionen-Euro-Anleihe durch eine andere mit geringerem Nennwert und viel höherem Coupon zu tauschen. Allein das Ansinnen könnte unbefangenen Beobachtern wie ein Verzweiflungsversuch eines angeschlagenen Unternehmens erscheinen. Dass es schließlich im letzten Moment zurückgezogen werden musste, weil die Investoren kein Interesse zeigten, sollte eigentlich alle Alarmsirenen läuten lassen. Tatsächlich laufen in der Englischsprachigen Blogosphäre und in den Londoner Märkten zahlreiche Gerüchte über den Zustand von Raiffeisen herum – und freundlich sind sie nicht. Je weiter man sich geographisch und psychologisch vom Stadtpark (dem Standort von der RZB und der RI) entfernt, desto negativer wird die Einschätzung des Giebelkreuzes. Überraschen sollte all das nicht: Plötzliche Rückzieher wie der von RZB haben im Laufe der Finanzkrise bei anderen internationalen Banken Paniken ausgelöst und in manchen Fällen den Anfang vom Ende eingeläutet. Aber davon ist bei Raiffeisen nach außen hin nichts zu spüren. Die RI-Aktie hält sich gut. RI-Chef Herbert Stepic spricht zwar bei jeder Gelegenheit von kommenden Problemen, aber Genaueres lässt er nicht heraus. RZB-Chef Walter Rothensteiner ließ am Dienstag im Club der Wirtschaftspublizisten verlauten, alles sei paletti. Die Bank braucht kein Kapital und keine Staatshilfe, das Geschäft laufe gut, die Risiken seien unter Kontrolle. Am selben Abend feierte die RZB mit rund tausend Gästen im Liechtenstein Museum, als hätte es nie einen Lehman-Kollaps gegeben. Und wer Generalanwalt Christian Konrad zuhört, der muss überhaupt zum Schluss kommen, dass sich die heile Raiffeisenwelt auf einem anderen Planeten befindet. Was soll man aus all dem machen? Rothensteiner weiß, warum er sagt, dass er sich nicht vor den Halbjahreszahlen fürchtet. Aber das mag auch daran liegen, dass die Banken bei der Bewertung von Krediten und Beteiligungen so viel Spielraum haben, dass sie mögliche schlechte Nachrichten noch lange verzögern können. In Österreichs Bankenzirkeln ist mehr oder weniger offen von einer internationalen Verschwörung gegen die Austro-Institute die Rede, denen der Erfolg in Osteuropa geneidet wird. Und gerne verweist man dabei auf das Versagen der Ratingagenturen in der Subprime-Bewertung und auf den spektakulären Rechenfehler des IWF im April bezüglich der Verschuldung der Oststaaten – als ob dies der Auslöser der Krise gewesen wäre (er spielte kaum eine Rolle). Dass nicht alle internationalen Banker, Analysten und Blogger den Österreichern gut gesonnen sind, mag schon stimmen. Aber selbst führende heimische Experten wie der Topanwalt Stefan Eder von DLA Piper erklärte jüngst bei einer Diskussionsrunde, dass die Expansion im Osten viel zu rasch und mit zu wenig Rücksicht auf das Risiko abgelaufen sei. Und wie viel sind die anders lautenden Aussagen von Stepic, Rothensteiner & Co. wert? Was sollen sie den tun, als die Lage schön zu reden, wenn ihre einzige Chance darin besteht, auf eine Erholung der Märkte und Wirtschaftslage bis Jahresende zu hoffen? Ihre Glaubwürdigkeit ist in dieser Sache noch niedriger als selbst der Moody’s-Analysten. Viele Fragen, wenige klare Antworten. Aber eines ist sicher: Wenn die Horrorszenarien für die RI Wirklichkeit werden, dann wackelt das ganze Raiffeisen-Imperium – und damit eine Säule unserer Republik, zu der nicht nur ein guter Teil der Printmedien zu zählen ist, sondern auch die halbe ÖVP einschließlich ihres Parteichefs. Eine unheimliche, aber auch faszinierende Aussicht.

Die Investmentbanker sind nach letzten Medienberichten die Profiteure der von ihnen ausgelösten Krise. Ihr Geschäft machen sie derzeit mit Beratungen im Anleihensektor, der durch den Kapitalbedarf der Staaten und der Unternehmen im Kampf gegen die Flaute voll angezogen hat. Da sich die Zahl der Investmentbanken reduziert hat, herrscht momentan wenig Wettbewerbsdruck, was dazu führt, daß die Unternehmen und Staaten nun mehr als zuvor für die Beratung der Investmentbanken bezahlen müssen. In Österreich könnte der Raiffeisensektor und die Erste Bank profitieren. Dazu ein sehr guter Artikel aus dem Wirtschaftsblatt. “….es fließt wieder der Honig…”

Phishing cu alerta phishing catre clientii Raiffeisen

Clientii au fost, miercuri, tinta unui atac de tip phishing, prin care sunt “avertizati” ca, in urma unor atacuri phishing, banca a fost nevoita sa opreasca sistemul de plati online, iar pentru rezolvarea problemei acestia trebuie sa se autentifice pe un site asemanator cu al bancii.

“Alerta atac phishing!!! Atentie!!! Utilizatori ai Serviciului Raiffeisen On-Line, in ultima perioada de timp au fost semnalate mesaje de tip phishingtransmise pe e-mail !!! Din motive de atac phishing asupra Raiffeisen Bank a oprit sistemult de transferuri si plati pana la optimizarea platformei tehnice a serviciului Raiffeisen Online. Ne cerem scuze pentru neplacerile create. Pentru rezolvarea acestei probleme Raiffeisen Bank solicita autentificarea in online cu un nou sistem de siguranta crescut de confidentialitate”, se spune in mesajul e-mail.

De asemenea, in mesaj se arata ca, pentru autentificare, clientii trebuie sa descarce un formular.

“Va multumesc pentru intelegere! Raiffeisen Online: Reusim impreuna”, se incheie mesajul.

Clientii mai multor banci au fost supusi in ultima perioada unor atacuri de tip phishing, care presupune inselarea increderii persoanelor vizate, prin insusirea unei false identitati pe Internet, fara afectarea fizica/informatica a sistemelor institutiei. Mesajele e-mail, transmise aparent din partea bancii si destinate utilizatorilor de posta electronica, sunt realizate astfel incat sa poata fi considerate informari oficiale si legitime ale bancii.

Anul trecut, Raiffeisen Bank a fost cea mai vizata institutie bancara din Romania de atacurile phishing, cu 60% din incercari, fiind urmata de BCR (13%), BRD (10%), Piraeus Bank (8,5%) si Banca Transilvania (8,5%), potrivit producatorului de solutii de securitate informatica BitDefender.

Sursa: Mediafax

Pomeneam aici despre un cont de pe home.ro. Am început să fac un pic de curăţenie prin el ca să valorific la maxim cei 10Mb ai căsuţei poştale. Nu de alta, dar s-ar putea să primesc ceva util. Şi dau de mesajul ăsta de la Raiffeisen:

Nu, nu e phishing, nu e spam. Scopul mesajului era să-mi ceară să merg la cea mai apropiată sucursală pentru a-mi actualiza datele personale.

Chestia e că onor-banca nu a auzit de bcc. Au pus la grămadă destinatari cu nume apropiate care se văd între ei. Şi se mai miră lumea!

De unde au şmecherii adrese de mail ale clienţilor Raiffeisen? Păi, chiar banca ar putea fi o sursă.

Acum am treabă. Mă duc să spamez nişte adrese de iahoo.com sau iahu.com că tocmai am făcut rost de ele. Poate fac de 50 cenţi.