Fântâna, aflată în apropierea Casei Armatei, la marginea intersecției străzii Mureșenilor cu bulevarul Eroilor, a fost repusă în valoare în urmă cu câțiva ani. Cel mai inedit aspect legat de acest obiect de artă citadină îl constituie istoria sa. A fost construită în 1903, odată cu darea în folosință a parcului Rudolf. Acest parc era o zonă de promenadă cu foarte multă verdeață. În prezent, cea mai mare parte din suprafața parcului este ocupată de Casa Armatei, construită în 1940, așa că reconstituirea vechiului parc nu ar mai putea fi realizată decât parțial. Fântâna a căzut în dizgrație și uitare spre sfârșitul secolului trecut. Construită din bronz, aceasta a rămas după 1989 la mâna hoților de fier vechi și vreme de mai bine de 15 ani a fost doar o ruină care nu amintea de zilele bune de odinioară. Mărturisesc că și eu am trecut ani în șir pe locul invadat de vegetație neîngrijită fără să știu ce era acolo odinioară. În 2007 a fost identic reconstruită, în lipsa proiectului inițial, pe baza fotografiilor de epocă în care vechea fântână era imortalizată. Vă puteți crea propria voastră părere despre fidelitatea reproducerii privind ultima imagine din galeria de la sfârșitul acestui articol.

Doar după ce fântâna Rudolf a fost reconstruită am realizat importanța ei în peisajul urban al Brașovului, cu atât mai mult cu cât sunt de părere că susurul apei nu trebuie să lipsească din nici o așezare cu pretenții de oraș turistic. Chiar dacă nu agreez din punct de vedere rutier soluția aleasă pentru intersecția din apropierea hotelului Aro, trebuie să recunosc că modificarea peisajului realizată acum doi ani a adus un suflu proaspăt zonei, punând în valoare Casa Armatei, Biblioteca „George Barițiu”, vechea Casă Baiulescu, clădirea Rectoratului Universității Transilvania și fosta vilă Czell (clădirea de pe colțul străzii Mureșenilor opus Rectoratului). Rezultatul demolării unor chioșcuri de tablă de genul celor răsărite în zorii capitalismului postdecembrist îl constituie o zonă largă fără construcții, asemănătoare unei mari piețe, în care fântâna ocupă un loc important, atrăgând privirea din orice punct al acestei zone deschise și de pe orice stradă care intră în sensul giratoriu „de la Rectorat”, așa cum a intrat în limbajul comun.

Pentru conformitate: ultima fotografie a fost preluată din lucrarea „Brașovul de odinioară” de Aristotel Căncescu și Titus Mâzgăreanu și aparține colecției lui Titus Mâzgăreanu.

Bine am vazut o carutza de articole cu titlul asta si am zis: Ce plm.. hai sa fac si eu unu

Incepe cam asha

7:20-Suna ceasul. Bineinteles o melodie patetica precum “  Oana zavoranu-Tu esti soarele meu” intrucat creierul politehnistului trebuie deranjat prfund de afonitatile ce ies de pe gura unui artist precum Oana, in ordine pentru a se trezi

7:40-dupa a 4-a cantare a alarmei un coleg de camera urla la tine sa te trezesti in pizda matii ca el nu poate sa doarma din cauza soneriei.. ii dai ca replica o alta injuratura de masa si te hahai pentru a parea funny

7:45-iti aprinzi tigara dupa ce in prealabil ti-a facut cafeaua la cuptorul cu microunde si ai deschis geamul sa iasa ceatza verde patrunzatoare provocata de basinile din somn

7:46-te duci la baie cu tigara aprinsa pentru a masca mirosul de cacat imprastiat pe peretii din baie

7:50-iti aprinzi alta tigara sa termini cafeaua inceputa, dupa care iti scuturi matreatza in Q-veta si incepi sa te speli la sub bratz tot acolo

7:52 iti cauti un tricou pe sub mormanul de haine din sifonier sau de pe scaun si iti alegi unul mai putin jegos sau botzit fata de celelalte dupa care te imbraci cu el strategic, fara a-l arde cu tigara din bot

8:05 – pleci din camera luandu-ti larevedere si cateva injuraturi de la colegii de camera si pleci inspre facultate

8:10-te opresti la magazin inainte de poli sa-ti iei tigari (in poli doar 1 magazin are tigari… in afara de cafenea, unde au doar tigari produse de uzina Carpati)

8:11- treci podul de peste dambovita in timp ce flegmuiesti in apa pentru a mentine pestii ocupati timp cat flegma ramane integrala

8:15-observi un grup de profesori obositi pe langa rectorat cum merg ei mandri de parca isi spun: “Am picat juma de serie semestru’ trecut…I’m the man !”.. te gandesti la peste 100 de moduri de ai face sa sufere incepand de la infipt creioane in coaste pana la ars catedra pe care sa-i crucifici in prealabil.. sa ai grija sa fie spectatori toata seria pentru a fi desemnat erou…

8:20- cursul e deja inceput , nu mai ai cum sa intri fara sa te ia profu la pula si te intalnesti cu cativa colegi in aceeasi situtati cu care te duci la cafenea pentru ca fiecare sa isi exprime modul cum isi “baga pula in viata asta de cacat !”.La cafenea se vor fuma juma din tigarile din pachet

9:00- Intri la curs si stai ca bou sa-ti iei 1 punct amarat pe prezentza..poate o conta la examenul final

10:00-incepe alt curs de cacat… survine plictiseala… incept sa te uiti la un film pe telefon sau joci sudoku sau nusht ce plm faci

12:00 incepe vreun seminar pishat la care trebuia sa aduci tema.Bineinteles copiezi de la Dexter in cele 3 minute ramase pana sa vina profa.

12:10-predai tema . Te rogi pentru punctaj.

12:30-te asculta vaca. treci la tabla sa faci un kkt de problema.. dupa 2 minute zambesti spre profa, poate o fi intelegand sa puna pe altcineva sa rezolve. Proasta sta la catedra si joaca sudoku. Te uiti pan sala si faci tot felu de fetze poate o fi incepnd cineva sa se hahaie sa-l treaca la tabla.Nimic.

12:50-pauza de tigara.Iti iei un sandwish expirat de la magazin sa bagi in tine k n-ai mai imancat de ieri dupa amiza.Bagi in tine k bou in timp ce fumezi relaxat tigara

13:50-se termina seminaru. Bagi o tigara sa sarbatoresti.

14:00-Urmeaza laborator. Intri printe utilajele cu care a fost dotat laboratorul secolul trecut si observi unul dotat cu o freza ce poate prezenta potential pericol.Te gandesti ca cum poti fixa capul unui profesor acolo si la procedeul de scalpare si filetare a creierului si zambesti multumit.

14:05-Te observa laborantul si crede ca esti pasionat de prelucrari.Intrebi daca poti pleca mai devreme ca ai nustiu ce treaba la munca.

14:30-pleci de la laborator cu prezenta luata si te indrepti spre camin.Iti iei o cafea la 1 leu de la expresso sa te acompanieze

14:45-esti in camera. Deschizi calculatorul.Futi vreo 2-3 ore pe net si altele 3-4 ore in jocuri

22:30-Deschizi frigiderul.Pui mancare la incalzit.Nu mai ai tigari si nici paine

22:40-esti la magazin.Nu ai bani destui.Iti iei tigari.

23:00-Manaci . Nu e nevoie de paine noua.se gasesc bucati mai vechi aruncate pe masa

24:00-iesiti la o cafea cu prietenii sa discutati cat de fututa v-a fost ziua. Va hahaiti unu la altul deoarece considerati ca somnul de 2 ore datorat caldurii extreme din camera este funny

01:00-inapoi in camera. Back to gaming. Injuri ca prostu pe server

02:30-iti iei ban. Faci inca un 3 in 1 si il bei pe scari meditand asupra stilului de joc

03:00-faci un dush. Iti tragi laba in cabina de dush si astepti sa termine si alalalt din cabina de langa.

03:05-faceti schimb de pareri si impresii

03:40- te bagi la somn.

ACTUALITZACIÓ 03/07/2009

Vídeo sencer

Déjà vu. Tot i generar bones expectatives pel ventall d’opinions i actors entrevistats, el resultat és un documental postmodern molt contextual i que deixa clar que els responsables del producte no s’han empanat gaire de l’assumpte en qüestió. D’aqui un any ningú podra entendre pràcticament res. Collage formalment aconseguit sense que hi hagi cap aportació substancial que el justifiqui. Potser un bon producte comercial.A favor: visualitza la vaga de fam d’en Tomàs Sayes; visualitza als expulsats de la UAB – tot i que cau en el sensacionalisme-.

Aquest documental és una oportunitat perduda per treure a discussió temes molt controvertits com per exemple la democràcia i la participació universitària, el rerefons històric de les mobilitzacions, podia aprofundir a l’argumentari pro-bolonya i antibolonya, en la naturalització de la presència policial als campus universitaris, podia haver entrat en matèria sobre els nous graus, la estructura de la reforma, el finançament, el paper de les administracions públiques -més enllà dels rectorats-… sense haver d’apostar per defensar cap postura, era una oportunitat per presentar una síntesi didàctica i propera dels principals eixos de discusió i conflicte al voltant de la reforma.

Tanmateix, penós l’espectacle dels “debats” histèrics a lo Salsa Rosa. Una llàstima.

Per si algú es va despistar, des del propi moviment estudiantil es van produïr diversos videos d’agitació i d’anàlisi molt més entenedors i engrescadors. A sota una petita selecció. Més vídeos didàctics aqui. I el recull de vídeos més ampli a Bolonya.org. Bon profit

UAB U vist? Assemblea de Comunicació UAB

Pròleg. Assemblea Raval UB

]]> http://projectileformation.wordpress.com/2009/06/21/comment-financer-un-projet-audiovisuel-cinema/ Sun, 21 Jun 2009 00:03:28 +0000 projectileformation http://projectileformation.wordpress.com/2009/06/21/comment-financer-un-projet-audiovisuel-cinema/ http://beheader69.wordpress.com/2009/06/09/urmarea-studentele-in-parcul-politehnicii-le-batea-si-apoi-le-viola/ Tue, 09 Jun 2009 17:06:23 +0000 beheader69 http://beheader69.wordpress.com/2009/06/09/urmarea-studentele-in-parcul-politehnicii-le-batea-si-apoi-le-viola/

Stire:
Cel putin o tanara a fost violata si alta agresata sexual de un individ care a actionat in acest fel timp de aproape un an.
Zeci de studente de la Politehnica Bucuresti au tremurat luni intregi de spaima, din cauza acestui individ. Cateva au trecut prin momente pe care nu le vor uita niciodata.

Este si cazul unei tinere de 22 de ani, studenta in anul trei. Mergea la facultate cand agresorul i-a aparut in cale, ziua in amiaza mare si s-a napustit asupra ei. Norocul fetei: cateva persoane au trecut chiar in acele momente prin zona si atacatorul a fugit mancand pamantul.

Din nefericire, in cazul altei studente, de 19 ani, nu a mai fost nimeni in preajma si individul a reusit sa o violeze.

Suspectul a fost retinut pentru lovire si viol, dupa doua plangeri. Politistii fac apel la toate studentele agresate de el sa-si invinga teama si sa mearga la sectie.
Comentariu:
marian
acum 41 minute
Imbracati-va un pic mai decent ” domnisoarelor “.
P.S : La cati mai multi vilolatori !!!

Acum intre noi fie vorba..e plina zona de dezaxati,de “masturbationisti”, de bolnavi psihic care vor/nu vor sa fie exhibitionisti…cunosc cel putin jdamii de cazuri….

link filmare

Vous trouverez ici le texte qui a été déposé par le collectif au rectorat le 2 avril.

Je vous reproduis tel quel le témoignage d’un étudiant qui était présent lors des incidents qui se sont déroulés hier, vendredi, dans l’enceinte du Rectorat d’Orléans-Tours.

Après l’AG de vendredi, une action était prévue à la Gare de Fleury les Aubrais à l’origine pour brouiller les pistes, mais une fois dans le tramway, le mot est passé de se rendre au rectorat. Seuls des étudiants étaient présents à ce moment là, les personnels n’ayant pas terminés leur AG. Tout le monde est descendu à Chatelet, le groupe a prit les petites rues pour se rendre au rectorat. En arrivant à proximité, trois personnes ont pris les devant et ont sonné afin de pouvoir rentrer. Les portes s’ouvrant, tout le petit groupe (environ 70 personnes) a pénétré dans le rectorat. Malheureusement, une bonne partie d’étudiants et de personnels retardataires ayant pris le tram’ d’après n’ont pas pu rentrer.

Dès l’instant où le groupe est entré, les caméras des médias ( France 3, France 2, France Bleu, France info…) se sont présentées à l’entrée mais  n’ont pas eu l’autorisation de rentrer.
Les professeurs, personnels et étudiants attendant devant les grilles ont fait parvenir une cinquantaine de sandwich à l’intérieur. Un professeur a pu escalader les grilles et pénétrer à l’intérieur du rectorat pour rejoindre les étudiants ; trois autres professeurs ont négocié avec la police pour pouvoir pénétrer et discuter avec les étudiants.
Une courte AG s’est tenue à l’intérieur du bâtiment; les revendications unanimes étant de laisser rentrer les journalistes et d’avoir un entretien médiatisé avec le recteur pour lui faire par des revendications du mouvement qui anime toute la communauté universitaire depuis le 2 février. Celui-ci étant en déplacement, donnait ses ordres par téléphone au directeur de cabinet.
Après une occupation de 4h, il a clairement été dit à la police que le groupe ne sortirait pas sans gain de cause, mais qu’il n’y aurait qu’une résistance passive.

Les CRS sont intervenus, au départ assez “doux”, puis pour plus de facilité certains ont employé la manière forte, ainsi que quatre agents de la B.A.C arrivés en plein milieu de l’évacuation. Ceux-ci étant particulièrement agressifs envers les étudiants qui eux restaient toujours passifs. De nombreux étudiants ont filmé certaines bribes de l’intervention. Dès que le chef de la police, assez coopérant, avait le dos tourné, les agents en profitaient pour utiliser coups de pieds, coups de poings et matraques.
Un policier filmait l’intervention de son coté, en posant la caméra de temps à autres pour pouvoir lui aussi participer en donnant des coups de pieds au groupe, reprenant sa caméra pour ne filmer que les interventions sans violence de la part des agents.
Usant de points de compression, de clés de bras en tous genres, d’arrachage de vêtements (et de chaussures ! ), ils sont parvenus à faire sortir tout le monde de façon plus ou moins violente selon les agents.
Cependant, un événement majeur est a noté, l’intervention sur Aurélien T a mal tourné car il s’est prit des coups et a commencé à saigner. Devant cette bavure, les agents n’ont pas voulu le laisser sortir devant les caméras présentes devant les grilles du rectorat. Tout le monde était sortit et voyant qu’ils ne voulaient pas relâcher Aurélien qui n’avait rien fait, les esprits s’échauffaient devant les grilles entre cordon de CRS et étudiants et personnel de l’université.
Aurélien a été menotté et embarqué à l’hôtel de police.
Tous le groupe s’est donc rendu devant l’hôtel de police, improvisant un sitting sur le Faubourg Saint Jean afin de réclamer la libération d’Aurélien.
Les CRS ont fermé toutes les grilles et étaient prêt à intervenir si besoin, mais encore une fois les les étudiants et personnels étaient totalement pacifiques.
Aurélien a été relâché vers 19h. Il est amené à comparaitre devant le tribunal le 9 septembre pour “rebellion”.

Face à cette bavure policière et à cette injustice, un comité de soutien pour Aurélien sera mis en place dès lundi, des pétitions seront diffusées et des lettres aux élus seront envoyées.
Il est à signaler qu’il n’est pas le seul à avoir été blessé et que plusieurs se sont rendu chez le médecin afin de faire constater leur blessures.

L’événement est déjà relayé par certains sites, je vous invite à en prendre compte:

Bellaciao:
http://bellaciao.org/fr/spip.php?article83138#forum312002

La gazette d’Orléans:
http://www.gazettedorleans.fr/spip.php?article1164

Université en lutte:
http://universitesenlutte.wordpress.com/2009/03/27/evacuation-du-rectorat-dorleans/

7h10.com:
http://www.7h10.com/2009/03/28/evacuation-du-rectorat-d%E2%80%99orleans/

Nombreuses vidéos sur Youtube donc:
http://www.youtube.com/watch?v=pPdkcVOH3y

Action non violente ce mardi 26 mars devant le rectorat avec les enseignants du primaire, secondaire, les étudiants et les enseignants chercheurs…. Darcos et Percresse devraient nous écouter…. car on arrive dans le rouge !

Van ser memorables les declaracions de Dídac Ramírez, rector de la UB, el 18 de març al matí per a justificar el desallotjament: argumentava que s’havia traspassat una línia vermella…

Repetim el que ja vam dir aquell dia, denunciant la manipulació de les informacions i les mentides de l’equip rectoral:

• La inexistència d’aquests fets violents al Rectorat atribuïts per part del senyor Ramírez.
• Sempre ha estat possible el diàleg amb els estudiants ocupants del recinte
• Que la ocupació del rectorat en cap cas ha impedit el normal desenvolupament de la docència.
• Si algú ha restringit el pas han estat els cossos de seguretat contractats pel mateix rectorat, no pas els estudiants que han fet d’aquest sempre un espai de treball i denúncia, obert per a la societat a la qual ha de servir la universitat.

Per aquest motiu, creiem que el que va traspassar la línia vermella de la violència va ser ell, enviant als Mossos d’Esquadra dins de la Universitat, agents que van provocar uns aldarulls que van tenir més ferits i produir més alteracions de l’ordre acadèmic que la imaginaria causa del desallotjament.

Ahir al matí van aparèixer a les portes de l’Edific Històric de la UB (que havia romangut tancat des de darrera hora de dimecres) unes línies vermelles, suposem que algu volia manifestar que a la universitat d’avui, només per entrar-hi ja s’és un perillòs criminal…

La mateixa tarda ja havien estat borrades… potser els desperta la mala consciència?

Disculpeu el retard, el blog ha quedat en suspensió momentània donats els fets del 18M… per dir-ho d’una manera eufemística. Però seguim aquí.
Hem estat pegades, insultades, patejades, agredides, contusionades, amenaçades. Estem cansades, dolorides, desorientades i indignades, però seguim aquí.

Continuarem difonent la informació relacionada amb les nostres línies de treball (la insumbissió a l’EEES i la derogació de la LOU principalment, però també moltes altres coses que heu pogut seguir en aquest blog) perquè seguirem treballant-hi, podeu estar-ne segures. I ara més que mai.

Però abans de continuar, un cop sembla que ha acabat la tancada al Rectorat Ocupat de la UB, no vull continuar aquest blog sense deixar constància que aquests 4 mesos (avui seria el nostre aniversari… és el nostre aniversari!) de treball i reflexió han estat una de les experiències més brutals i potents de la nostra vida (de la que subscriu, segur) i que és gràcies a totes i cadascuna de les persones que han fet possible la Tancada, que han resistit, treballat i col·laborat incansablement.

Gràcies a totes, perquè heu obert una escletxa des de la que poder resistir i lluitar. Seguirem aquí.

[en construcció]

Cobertura informativa força completa a Vilaweb

Kaos en la red

A las 8h

http://blip.tv/file/1891138

A les 12h

http://www.vilaweb.tv/?video=5596

A les 14h.

La policia torna a carregar contra els estudiants al Palau Robert

A les 20h

Reaccions en video

Manuel Delgado: ‘Ens ha recordat el franquisme’

Lectura Manifest PDI i PAS Catalunya

Concentració de periodistes a Barcelona contra l’actuació dels mossos

Manifest d’entitats contra l’actuació policíaca

Joan Saura: ‘Es van cometre errors’

Blanca Palmada (Comissionada Universitats)

Més de trenta assemblees i organitzacions de diferents facultats, instituts i moviments socials van assistir a una trobada al rectorat ocupat de la UB aquest cap de setmana. L’acte va ser organitzat per diferents assemblees pertanyents a la Coordinadora d’Assemblees d’Estudiants (CAE) amb l’objectiu de reforçar la lluita en contra de l’aplicació del Pla Bolonia.

L’esdeveniment es va conformar per tres trobades diferenciades: la trobada d’assemblees d’estudiants universitaris de Barcelona; la trobada d’assemblees de diferents instituts de Catalunya; i un fórum entre diferents moviments socials. Durant el dissabte van tenir lloc les dues trobades entre estudiantes, que van seguir al llarg de tot el dia dinàmiques independents.

D’una banda les assembleàries de facultats de la UAB, la UB, de la Pompeu Fabra i de la UPC van fomentar un espai de debat i de reflexió sobre diversos temes relacionats amb la lluita estudiantil per a paralitzar el Pla Bolonya. Al llarg el matí es van formar diversos grups reduïts per a desenvolupar idees i a la tarda es va fer un plenari en el qual es van exposar diferents estratègies per a prosseguir la lluita.

D’altra banda, les assemblees d’instituts van organitzar activitats durant tot el dia amb l’objectiu de reforçar els moviments estudiantils a l’ensenyament de secundària i el batxillerat. La jornada es va resoldre convocant una nova trobada d’assemblees d’instituts el proper dissabte, 14 de Febrer.

El diumenge es va prosseguir abordant possibles metodologies a seguir en la lluita, es va fer una proposta de calendarització i es van tractar les relacions amb els instituts i els col·lectius socials.

A la tarda més de una vintena de col·lectius socials, sindicals i polítics van assistir al rectorat i entre tots es va parlar de la coordinació de la lluita i de l’organització de mobilitzacions conjuntes. L’acte es va caracteritzar per la seva pluralitat i l’ímpetu per assolir objectius comuns.

Constat cu uimire ca exista o retea wireless in corpul AN din Rectorat, numita Politehnica. Mi se pare aproape incredibil sa fie adevarat si totusi asta este adevarul. Oricum, sed mai rar prin Recorat si atunci nu prea imi tin laptopul deschis. Noroc cu examenul asta open-book, open-laptop care m-a adus la ora 8 in ultima zi de sesiune in Rectorat – am invatat si eu ceva nou. Stie cineva de cand avem wifi in AN-uri ?

În Iaşi România, nici să nu fi auzit de cuvîntul bibliotecă, sau mai precis de statul în bibliotecă ori prin vreo sală de lectură. Ceva mai plictisitor şi mai stresant nu-mi puteam închipui, imaginîndu-mi privirile tocilarilor care memorau noţiuni fără legături între ele (într-o linişte ce o întrecea pe cea de la capelele de rugăciune), aruncînd priviri dispreţuitoare fetei cochete, care făcea o groază de gălăgie din pricina gesturilor stîngace. Idei preconcepute ale prinţesei din mine, obişnuită să facă nazuri la orice presupunea „statul la comun”, care a avut mereu orice carte i-a trebui sau a dorit în propria bibliotecă şi un spaţiu numai al ei în care să poată „crea” ori „produce” ceva. Nu concepeam studiul altfel decît în condiţii de laborator, în închidere, în izolarea de alţii, în claustrarea obligat-masochistă. Ce îmi trebuia pentru o temă, luam cu împrumut, eventual stînd şi citind din ea într-o crîşmă, în compania fumului şi-al unui Irish Coffee, ori direct în faţa computerului personal.

Ei, în Lleida lucrurile s-au schimbat radical. Aproximativ 70% din timp mi l-am petrecut în biblioteci şi săli de lectură, printre cărţi şi fel de fel de oameni, care vroiau linişte perfectă sau făceau gălăgie. M-am adaptat, după cîteva zile de cîrcotelă şi accese nejustificate de mizantropie.  Acum, dacă e ceva aici ce simt că nu aş găsi nicicum şi niciunde în ţara mea, sînt bibliotecile cu mesele lor din lemn alb, frumos lăcuit, care în zilele cu soare se inundă de lumina venită prin geamurile imense.

La biblioteca de la Rectorat, micuţă şi cochetă, geamurile dau înspre o curte cu verdeaţă multă, iar în sesiune, lămpile de la mese, ca nişte pălării de ciuperci stau mereu aprinse deasupra foilor şi minţilor împrăştiate. În Cappont, cuvîntul care descrie biblioteca este impetuozitate. Pe trei nivele, studenţii lucrează pe laptopuri între rafturi cu cărţi, pe care le pot atinge, răsfoi, fără ca un supraveghetor să le sufle în ceafă un ţipăt care să-i alunge. Cărţile se împrumută pe baza cardului de student, fără a fi nevoie de intermedierea umană. Dacă vrei să-ţi mai prelungeşti o carte, primeşti notificare pe mail şi totul se rezolvă dintr-un click. Poţi chiar să îţi şi rezervi o carte, ca să ştii sigur că va fi a ta la momentul potrivit. Voi, cei învăţaţi cu bibliotecile din Iaşi, poate nu o să credeţi că se dau acasă şi acele cărţi care la noi aparţin categoriei „prea noi, prea bune, prea lucioase” ca să fie date spre „luat acasă”.  Dacă ai împrumutat o carte de la Rectorat şi tu stai în Cappont, o poţi lăsa acolo. Respectul pentru confortul studentului e mai mare decît respectul pentru confortul bibliotecarelor care, by the way, nu seamană deloc cu cele cunsocute pe la noi, care se răstesc la tine că n-ai ştiut să completezi o fişă sau mai ştiu eu ce. Sînt amabile, zîmbitoare şi îţi spun unde să cauţi ce te-ar interesa.

Atmosfera e una caldă, ca o învăluire, cu gîndurile alunecînd pe podeaua lucioasă şi mintea relaxîndu-se şi lăsîndu-se pe spate, pe scaunele lustruite. Aproape că ţi-e prea bine ca să lucrezi, prea ai tot ce trebuie: un loc la masă să stai cu laptopul, un WiFi care merge aşa de bine încît îţi vine un film de pe torenţi într-o oră… Cu greu mă urnesc să mă duc acasă să mănînc ceva. M-am învăţat cu oamenii în juru-mi: sînt cel puţin pretexte pentru pauzele lungi şi dese prin care îmi condimentez lucrul la o temă plictisitoare, rîzînd de frîntuile de glume catalane pe care le mai aud.

Bibliotecile din Lleida m-au făcut să mă simt din nou prinţesă, oferindu-mi privilegiul unor lecturi pe care la noi nu le-aş fi putut face acasă şi a unor zile cu prea mult soare ca să nu mă trezesc perorînd despre mofturi, revelaţii şi orbire.

P. S. Oare pe avion dau voie cu biblioteci la bagajul de mînă?

Iar am vazut o stire pe protv la ora 5 in care se prezenta pe un ton trist si sumbru ca au fost gasiti mori caini la Craiova si la Motru..si vezi domne s-au suparat organizatiile pro animale si vor saq dea autoritatile in judecata.

Bineinteles ca nu putea sa lipseasca si o imagine cu o baba care plangea dupa un caine pe care nu l-a mai vazut niciodata ….

Bai fratilor….unu la mana….CAINII TREBUIE SA MOARA….TREBUIE ADOPTATA O STRATEGIE DE ANIHILARE A CAINILOR VAGABONZI, de sterilizare si eutanasiere.Un numar foarte mare de caini risca sa omoare oameni, si nu putine sunt cazurile:copil omorat de caini,reprezentant Koyo omorat de caini,barbat cu penisul retezat de caini…

Omorat de caini in calduri

Omorat de caini in calduri. Inspectorii Directiei Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu au stabilit ca barbatul ucis marti dupa-masa in …

Copil omorat de o haita de caini vagabonzi

O fetita de sase ani a murit, in noaptea de sambata spre duminia, la Constanta, din cauza ranilor provocate in urma unui atac al cainilor vagabonzi, p.

Stirea japonezului sfasiat de un caine, in Bucuresti, a facut inconjurul lumii

Si exemplele pot continua..la nesfarsit…..numai in Bucuresti cati caini sunt….inclusiv in complexele studentesti gen Leu,Politehnica,rectorat,automatica,regie…si NIMENI nu face NIMIC.

Cand totusi se face ceva se trezesc iubitorii de animale, babe nefutute la viata lor si senile , si televiziuni de cacat care nu au ce da la ora 5…pai FUTU-VA-N GURA DE IPOCRITI…cand dati cazuri de oameni mutilati,sfasiati si omorati de caini, cand prezentati autoritatile in lumina proasta ca fac si ele ceva….

HAI SIKTIR….PRESA TABLOIDIZATA…cu asta va ocupati voi amaratilor…sclavilor…Siktir