“Eminenta Sa”, (foto dreapta) care “s-a dedat” la falsificarea actelor unei case de 240.000 de euro, a ajuns la spital cu o contuzie la umar

Duba care il transporta la Curtea de Apel Bucuresti pe preotul Aurel Radulescu, fost candidat la Presedintie in 2004, pentru discutarea recursului declarat de acesta in dosarul in care este cercetat in arest preventiv pentru instigare la inselaciune si uz de fals a fost implicata, ieri, intr-un accident, trei persoane fiind ranite. Astfel, cel caruia i se spunea “Excelanta Sa” sau “Eminenta” nu a mai ajuns in fata magistratilor pentru a-si sustine nevinovatia in legatura cu instrainarea unui imobil in valoare de 240.000 de euro, ci pe masa Spitalului Universitar de Urgenta, cu contuzie la umar.

Ionut Muresan

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au fost nevoiti sa amane, ieri, cu o saptamana recursul declarat de preotul Aurel Radulescu si de complicea sa Ilenuta Forcos impotriva deciziei Tribunalului Bucuresti care a emis, joi, 24 septembrie, mandate de arestare preventiva pe numele acestora pentru inselaciune, fals material in inscrisuri oficiale, uz de fals si fals privind identitatea. Accidentul a avut loc ieri, in jurul orei 11, cand duba care ii transporta pe “Excelenta Sa” si pe complicea acestuia a intrat in coliziune cu alta masina. Potrivit oficialilor din politie, duba avea în functiune girofarul si mergea pe sens interzis, iar autoturismul Golf trebuia sa cedeze trecerea la instersectia unde s-a întâlnit cu duba. Coordonatorul SMURD Bogdan Oprita a declarat ca in urma accidentului au fost ranite trei presoane. Astfel, un politist si preotul au suferit contuzii la umar si au fost transportati la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, iar o alta persoana care a suferit lovituri usoare, a fost dusa la Spitalul Clinic de Urgenta Bagdasar Arseni.

“Eminenta Sa” a falsificat actele unei case de 240.000 de euro

Magistratii Tribunalului Bucuresti au retinut, in motivarea deciziei prin care au admis propunerea de arestare preventiva formulata de procurori, ca “prin acitvitatea lor, inculpatii au produs un prejudiciu partii vatamate Elisabeta Vasilescu în valoare de 240.000 de euro”. “In cauza exista indicii temeinice (…) care sa justifice presupunerea rezonabila ca inculpatul Aurel Radulescu, in data de 23 octombrie 2007 i-a incredintat invinuitei Ilenuta Forcos un act de identitate precum si acte de proprietate false si totodata a instigat-o pe invinuita sa instraineze imobilul situat in Bucuresti, strada Sabinelor, proprietatea partii vatamate Elisabeta Vasilescu”, a retinut magistratul care a pronuntat decizia de arestare preventiva. “ (Inculpata – n.n), folosind actul de identitate si actele de proprietare false, a incheiat un contract de vanzare-cumparare a imobilului (…), valoarea prejudiciului produs fiind de 240.000 de euro”, a mai retinut judecatorul in incheierea din data de 24 septembrie.

Preotul a dovedit “o lipsa de repere morale”, spun judecatorii

Potrivit motivarii deciziei Tribunalului Bucuresti, preotul Aurel Radulescu si complicea sa, Ilenuta Forcos prezinta pericol concret pentru ordinea publica. Citeste mai departe in Gardianul

Presentació de José Ramón Vidal sobre recursos web 2.0.

Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

Victor Stanculescu si Mihai Chitac; Foto: Mediafax

Potrivit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac “se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză”.

În cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, “se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu”.

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

Situació

Treballem els carrers que tenen noms descriptius. En aquesta ocasió hem triat el carrer Migdia de Girona.

Descripció

Hem fet una recerca de fotografies del carrer migdia a partir del cercador d’imatges del Google.

Amb aquestes imatges hem realitzat un slide show amb el programa MemoriesOnWeb i l’inserim a una pàgina web, juntament amb l’explicació de l’activitat.

A l’àrea de llengua farem la descripció de cada fotografia i explicarem com és el carrer, què hi ha? com ha canviat?

Des de coneixement del medi investigarem per saber-ne el perquè del nom.

Objectius competencials

• Cercar informació per internet fent servir enciclopèdies virtuals, webs temàtiques i cercadors (cerca intel·ligent).
• Fer fotografies amb intenció comunicativa
• Saber utilitzar i conèixer les principals funcions de la càmera fotogràfica
• Desar imatges de la càmera, d’internet i de captures de pantalla
• Extreure informació d’imatges
• Iniciar-se en la lectura i comprensió dels plànols, de les escales i de les proporcions.
• Utilitzar un processador de textos: obrir el document, escriure text, editar-lo, desar-lo.
• Utilitzar un editor gràfic: crear i modificar imatges i desar-les en diferents formats (jpg i gif).
• Elaborar presentacions utilitzant text i imatge.

Aspectes que es treballen

- Cerca d’informació en diferents suports.

- Accés a internet per cerca d’imatges, googlemaps i recerca d’informació

- Utilitzar l’escàner

- Ús d’un editor gràfic

- Ús del MemoriesOnWeb i del DreamWeaver

- El text descriptiu

Criteris d’avaluació

Llengua catalana:

Descriure correctament i entenedora les imatges. Exposar oralment la informació trobada.

Elaborar una entrevista, enregistrar-la i editar-la.

Matemàtiques:

Interpretar el plànol i dibuixar el recorregut de l’escola al C/Migdia.

Entendre el plànol com una representació gràfica de la realitat.

Saber calcular la distància de l’escola al carrer treballat.

Medi:

Entendre el plànol com una representació gràfica de la realitat

Explicar les transformacions històriques que ha sofert el carrer.

Eines i recursos

Googlemaps, MemoriesOnWeb, Dreanweaver, Audacity, editor de textos, micros, etc.

Nivell educatiu

Cicle Mitjà

Organització a l’aula

Segons l’activitat.

Per preparar l’entrevista, realitzar-la, enregistrar-la i editar-la (amb l’ajuda del/la mestre/a) farem petits grups de 3-4 que treballaran autònomament en grups de treball cooperatiu.

El treball de les imatges seria més grupal a l’hora de produir-les (sortida a l’exterior del centre) i més individual a l’hora de descreiure-les.

Temporització

Sessió 1- Presentació

Sessió 2- Preparació de l’entrevista

Sessió 3- Recerca de les imatges

(fora d’horari escolar) Enregistrament de l’entrevista

Sessió 4- Edició de l’entrevista

Sessió 5- Descripció de les imatges.

Projecte del circ: el món del circ a l’aula

Asa cum stiti, dupa ce am stat cu totii cu sufletul la gura s-a dat aseara veridctul in cazul recursului arestarii preventive a lu’ nea Jiji. Si cum justitia e oarba, spre stupefactia generala si generalizata, simbolul romanilor, martirul Jiji ramane absolut (ne?)meritat in celula aia mare cat portbagajul Maybachului! Pentru linistea romanilor de la Vadu Rosca si nu numai, razboinicul e aparat de spuma avocatimii romanesti, in frunte cu distinsul domn Mateut, gasca ce va demonstra ilegalitatea retinerii, abuzurile puterii, sterilitatea justitiei si nu in ultimul rand, ca binele triumfa intotdeauna. Sau bunul!

Asa cum declara si aseara, dl Mateut va cere ca distinsul sau client sa fie eliberat, cat mai curand posibil, pentru a-si petrece sfintele sarbatori in familie.

Pe aceasta cale, doresc sa ii fac cateva sugetsii dlui Mateut, care este obligat ca pe langa eliberare, sa mai obtina si cateva chesti foarte importante pentru Romania:

1. Declararea zilei de 1 mai (ziua cand Jiji va parasi stabilimentul) ziua oficiala de Paste! Al cailor

2. Acordarea de catre Traian Basescu a “Clauzei minoritatii cele mai defavorizate” machedonilor -  o minoritate evlavioasa, care traieste cu frica intru Domnul si care de-a lungul timpului a dat rRomaniei oameni de o mare probitate morala: Giovanni Becali, Victor Becali si nu in ultimul rand, Jiji Becali

3. Intrunirea de urgenta a BOR care sa decida sanctificarea timpurie a lui Jiji, cu conditia ca acesta sa isi retraga cererile de inapoiere a donatiilor.

4. Declararea echipei Steaua castigatoare in 2009 a Shampions League

5 .Restituirea banilor din valiza, cu motivarea ca de fapt banii se aflau intr-o ordinara geanta Capris – orice avocat destept poate demonstra aici viciul de procedura, mai ales ca pana si numele cazului este dat de un substantiv ce nu are nici o legatura cu premierea

Asa sa le-ajute Dumnezeu!

Luni dimineață. Aproape că îmi venea să stau acasă, dar mi-am dat seama că mi-e prea drag cursul de administrativ. La școală pe la colțuri se auzea: Mă azi se judecă recursu lu Becali, mergem?; Nu știi la ce oră e recursul? hahaha…ai văzut faza cu Gigi?. Dacă rămânea la colțuri era ok, dar și pe profi i-a cam cuprins febra mascaradei ăsteia. Am ajuns să discutăm pe tema asta și la curs și în pauză și peste tot.

Plecând devreme am zis că îmi permit să vin pe jos până la reședința din Dristor. 

Cu muzica în urechi străbăteam nesfârșitul bulevard Unirii și ca un miraj îmi dau seama că în sfârșit se lucrează la ruina ce peste vreo doi ani jumate, zic ei, se va transforma în Biblioteca Națională. Clădirea lăsată în paragină după `89 e ca o soră mai mică a Casei Radio, dar care va avea un viitor mai nobil decât cea din urmă, sper! Niciodată nu se știe când se vor hotărî să facă și din asta mall. 

Peste drum, puhoi de lume pestriță! Evident că nu căscau gura la excavatoarele de la Bibliotecă ci erau ațintiți spre odioasa clădire a Tribunalului. Adunarea cu pancarte nu era foarte agitată, dar pe semne situația Patronului îi neliniștea cumplit. Televiziunile flancau tot bulevardul. Lângă bibliotecă am remarcat echipa Fabrica de la Realitatea…m-a șocat tanti prezentatoarea, aflată ca restul echipei în pauză de țigară, pentru că avea un ditamai stratul de machiaj pe ea. Pițipoanca de companie n-are atâta tencuială câtă avea madama asta. Și pun pariu că nici cocalaru de trafic n-a avut în BMW-ul lui vreodată una la fel de feștită. (a fești = reg. a vopsi). Încercând să scap de șocul vizual, mă îndepărtez, dar la prima intersecție dintr-o mașină își scoate unul cu agilitate capul și urlă la mine: ce fac  ăștia aicea, bă, îl eliberează pă Gigi? Profitând de faptul că aveam căștile în urechi m-am făcut că nu-l aud și am mers mai departe. 

Ajuns acasă, dau drumul la televizor și evident că tot Tribunalul îl văd! Acum văd și eu că lumea avea scris Free Gigi pe tricouri și pe pancarte. Penibil…mai are rost să spun? Vreo câteva mâini de oameni  veniți ori de la meci ori de la rumegat semințe prin Rahova se agitau ca primatele pe scările tribunalului încercând disperat să le arate tuturor că Gigi mast bi fri! Nota bene: aveau tricouri pe care scria Free Gigi cu bandă izolatoare neagră (haha).

În studio, discuții elevate.

‘Deci dom’ne oamenii ăia de fapt militează pentru legalizarea marijuanei acolo! Deci de fapt gigi în argoul lor e un fel de a zice joint! Deci gigi nu e Gigi și Gigi nu e gigi, înțelegeți? ‘   –  în timpul ăsta eu mă gândeam la Free Willie..sau fri uili

De ce ziua mea a început cu Becali, a contiuat cu Becali și se sfârșește cu Becali?

Din cauza mass media! Dacă ei nu ar fi făcut din clovnul de Gigi un personaj, o vedetă, ar fi avut parte de un proces normal. Nu ar mai fi fost nici teatrul ieftin de la reținere, nu s-ar mai fi discutat de greșeli de procedură atât,  nu ar mai fi avut parte nici de o mascaradă în fața tribunalului și așa mai departe. În fapt, tipul ăsta ar fi putut avea un proces ca multe altele în care multe vicii de procedură sunt trecute cu vederea sau sunt rezolvate normal pe calea prevăzută de lege, fără Ferentari și Rahova la poarta tribunalului. 

Apoi ca student la drept, mă întreb eu cum aș lucra dacă aș fi în locul judecătorilor din complet?  Mai poți vorbi de independență când la poartă te așteaptă puhoiul revoluționar? 

Până la urmă din toată afacerea asta, deși nici măcar intriga nu se cunoaște, deznodământul e unul clar, Gigi câștigă și justiția pierde. Dacă Gigi e eliberat e clar de ce el e singurul câștigat. Dacă Gigi rămâne în arest o să se transforme într-un erou pentru toți rumegătorii de semințe care acum îi cer eliberarea, iar sistemul judiciar va fi în continuare arătat cu degetul. 

**the parade on his way back home on a monday morning

powered by Bla[g]

Cererea de adoptie a Maddonei a fost respinsa..Un judecator din statul Malawi a respins cererea de adoptie depusa de Madonna. Aceasta s-a infuriat foarte tare si a facut deja recurs. Mercy James are 4 anisori si ar fi fost al doilea copil pe care starul il adopta din Malawi.
Pana si guvernul din acest stat a fost de partea cantaretei, ceea ce e si normal, sunt aproape 2 milioane de orfani in statul Malawi care au nevoie de ajutor, deci cum naiba a ajuns judecatorul la aceasta decizie? simplu..cik vedeta nu ar avea rezidenta permanenta in…. Malawi… (ce de rahat)
Pai acum spuneti si voi…ce parere aveti fratilor despre asta?…copiii mor de foame din cauza saraciei…si ei gasesc motive stupide pentru a respinge cererile de adoptie…

LA RAMBLA DE LA LLIBERTAT

Situació

La rambla és troba al bell mig de Girona. Al costat del riu Onyar. És pas obligat per la visita del barri vell, la catedral, sant Feliu, el passeig arqueològic, el call jueu, la muralla…

Descripció

La primera activitat ha consistit en fer i recollir fotos de la Rambla en diferents èpoques i estacions de l’any. Els alumnes, en grups de quatre, han observat els canvis que presenta la Rambla en les diferents fotografies i n’han fet la descripció i comparació amb un processador de textos.

Una segona activitat ha estat anar a la Rambla i entrevistar a les persones que hi treballen. Podeu escoltar l’entrevista feta a la florista.

Finalment, cada grup ha resumit la feina feta en una presentació de text i imatge que ha exposat oralment davant dels companys i companyes.

Objectius competencials

Amb aquestes activitats es treballen els següents objectius:

• Cercar informació i fotografies per internet.
• Desar imatges de la càmera i d’internet.
• Fer fotografies amb intenció comunicativa.
• Saber utilitzar i conèixer les principals funcions de la càmera fotogràfica i d’un gravador de veu (mp3,…).
• Extreure informació d’imatges, documents sonors i audiovisuals.
• Utilitzar un processador de textos: obrir el document, escriure text, editar-lo, desar-lo.
• Utilitzar un editor gràfic: crear i modificar imatges i desar-les en diferents formats (jpg i gif).
• Elaborar presentacions utilitzant text i imatge.
• Editar un arxiu sonor i desar-lo en diferents formats.
• Utilitzar el suports TAC per il·lustrar una exposició oral.

Aspectes que es treballen

Es treballa la cerca d’informació en text i imatge, fer fotografies, extreure informació d’imatges, escriure textos descriptius i comparatius, utilitzar eines informàtiques, observar els canvis de l’entorn al llarg del temps i les estacions de l’any…

Eines i recursos

Viquipèdia, Audacity, SlideShare, Memory on web, càmera de fotos, PowerPoint, gravador de veu (mp3), internet, processador de textos, Paint Shop Pro…

Nivell educatiu

1r curs de Cicle Superior de Primària

Organització a l’aula

Els alumnes estaran agrupats en grups de quatre.

Espai: l’aula ordinària, l’aula d’informàtica i el carrer.

Temporització

Una sessió setmanal de dues hores durant tres setmanes i una sortida de tot un matí.

DESCRIPCIÓ.

• Explicar el conte de l’alzina i l’aulet.
• Fer fotos d’alzines i penjar-les al Bubbleshare.
• Fer un Power Point de follets i alzines.
• Gravar el conte amb l’ Audacity.
• Il·lustrar el conte.

CONTE: “L´ALZINA I L´AULET”

Hi havia una vegada fa molt i molt de temps…Molt abans que els avis dels vostres rebesavis haguessin nascut, quan habitaven molts pocs homes la terra; cada planta i cada animal tenia el seu esperit o geni, i cada tribu humana tenia el seus déus i el seus totems. En aquell temps tan antic ja existien les alzines, arbres mil.lenaris de fulla perenne que amb les seves dolces siluetes i majestuoses presències creixien pels boscos catalans. En el municipi que ara coneixem com a Celrà hi havia un prat màgic on en el seu bell mig només hi havia un arbre: Una alzina. Era un arbre màgic- doncs els arbres solitaris ho solen ser- que d´entre les seves branques i el seu fullam un dia va aparèixer el geni de les alzines: L´Aulet. De color verd i marró anava de branca en branca de l´arbre diguent-li paraules dolces i boniques ( doncs tots sabem que les paraules carinyoses agraden molts a les plantes) i cantant-li cançons perquè les arrels tinguessin més força, el tronc més fermesa i les fulles ballessin al so de la seva melodia. Doncs bé, un bon dia l´alzina li digué a l´Aulet:

- Estimat Aulet, a vegades tinc un somni en el qual companyes com jo conversem i ballem totes les danses dels vents!

I en un obrir i un tancar d´ulls, l´Aulet va agafar aglans d´aquella alzina màgica i escampant-les per tot el prat, digué aquestes paraules:

” Menjar formatge, beure vi; sota una alzina turet, turí”. El sol i lluna es van sorprendre quan d´aquell prat en nasqueren una, dues, tres…fins a un centenar d´alzines!!!

Però d´això en fa molt i molt de temps…Molt abans que els avis dels vostres rebesavis haguessin nascut… Però a Celrà tenen un carrer per recordar l´Aulet, aquell geni juganer.

BubbleShare: Share photos – Find great Clip Art Images.

POWERPOINT:
L´aulet ( Escolteu ” Els 7 follets“)

GRAVACIÓ DEL CONTE AMB L´AUDACITY: L´ALZINA I L´AULET

JCLIC SOBRE FOLLETS

IL.LUSTRACIÓ DEL CONTE:

TIRA CÒMICA 1 (VISUALITZAR-LA)

TIRA CÒMICA 2 (VISUALITZAR-LA)

Lecturas recomendadas:

¿Levantar la autoestima?

La perspectiva Biblica de la imagen propia.

Fuente y cortesía de los vídeos: Es Hora de Ser Real

Vídeo # 1/4

Autoestima o fe, Video # 2

Autoestima o fe, video # 3

Autoestima o fe, video # 4

(Discurs al domnului Petre Turlea, in Camera Deputatilor, 2 iunie 1998 )

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La începutul lui iunie 1946, din ordinul Moscovei, cu complicitatea PCR şi în urma refuzului regelui Mihai de a semna graţierea, a fost executat unul din marii eroi ai românilor, mareşalul Ion Antonescu.

La fiecare început de iunie, din 1991, am rememorat figura mareşalului de la tribuna Camerei Deputaţilor şi, începând din 1993, în fiecare an am trimis Procuraturii Generale a României câte o cerere pentru declanşarea recursului în anulare în cazul procesului din 1946. Iată, pe scurt, temeiurile recursului în anulare:

1. Neconstituţionalitatea Decretului-Lege 312/21 aprilie 1945, în virtutea căruia a fost judecat mareşalul Ion Antonescu. Decretul-Lege era neconstituţional deoarece prevedea la art.3 alin.2 pedeapsa cu moartea. Or, Constituţia din 1923, care era în vigoare în perioada 1944-47, prevede la art.16: “Pedeapsa cu moartea nu se poate reînfiinţa, afară de cazurile prevăzute în Codul Penal Militar, în timp de război”.

Aşadat, chiar dacă art.16 din Constituţie admite pedeapsa cu moartea, ea era precis admisă doar în timp de război, or, procesul mareşalului Antonescu, ştiţi cu toţii, s-a desfăşurat în 1946, în timp de pace.

În art.10 din acelaşi decret-lege se spune că judecarea faptelor se face de tribunalul poporului, deci un tribunal extraordinar, dar art.101 alin.2 din Constituţie interzice orice fel de tribunale extraordinare.

În sfârşit, art.107 alin.5 din Constituţia din 1923 precizează: “Puterea judecătorească nu are cădere de a judeca actele de guvernământ, precum şi actele de comandament cu caracter militar”. Iată elementele de neconstituţionalitate.

2. Procesul mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în condiţii în totală contradicţie cu normele general democratice, sub presiune politică, cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi în condiţiile unei puternice presiuni externe din partea URSS. Toate acestea au viciat atât desfăşurarea procesului, cât şi sentinţa. Documentele de arhivă, care acum au fost publicate în zeci de volume, demonstrează faptul că acuzaţiile nu aveau o bază reală. Mareşalul nu numai că nu poate fi acuzat de trădarea României, ci a fost salvatorul ei în perioada în care partidele istorice au preferat să nu se implice. Sentinţa hotărâtă de URSS şi de PCR era îndreptată împotriva întregului popor român. Această sentinţă samavolnică trebuie anulată.

Încă o dată, de la tribuna Camerei Deputaţilor, cer Procuraturii Generale a României să anuleze această sentinţă de condamnare a eroului neamului românesc, Ion Antonescu, erou pe care întregul popor român îl ţine în inima sa. Mulţumesc. (Aplauze).

(Prezentăm în continuare materialul depus de domnul deputat Petre Ţurlea la secretariatul de şedinţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La începutul lui iunie 1946, din ordinul Moscovei, cu complicitatea PCR şi în urma refuzului Regelui Mihai de a semna graţierea, a fost executat unul dintre marii eroi ai românilor – Mareşalul Ion Antonescu. La fiecare început de iunie, din 1991, am rememorat figura Mareşalului la tribuna Camerei Deputaţilor. Şi, începând din 1993, în fiecare an am trimis Procuraturii Generale a României câte o cerere pentru declanşarea recursului în anulare în cazul procesului din 1946.

Iată temeiurile recursului în anulare:

1. Neconstituţionalitatea Legii (Decretului-lege) nr. 312/21 aprilie 1945, în virtutea căreia a fost judecat Mareşalul Ion Antonescu. Pe baza Jurnalului Consiliului de Miniştri din 30 august 1944, pe 31 august 1944 a fost semnat Decretul regal – publicat în”Monitorul Oficial” din 2 septembrie 1944 – de repunere în vigoare a Constituţiei din 1923. În art. 1 se preciza că “Drepturile românilor sunt cele recunoscute de Constituţia din 29 martie 1923.” Art. 2 menţiona: “Sub rezerva celor cuprinse în art. 3 şi 4, puterile statului se vor exercita după regulile aşezate în Constituţia din 29 martie 1923.” Ca urmare, Decretul-lege nr. 312/21 aprilie 1945 era neconstituţional, deoarece: Prevede, la art. 3 alin. 2, că: “Cei vinovaţi de faptele prevăzute de art. 2 alin.a-j, se vor pedepsi cu moartea (subl. ns.) sau cu munca silnică pe viaţă.” Şi art. 3 alin. 6 consemna că: “Pe lângă aceste pedepse, se va pronunţa şi degradaţiunea civică, precum şi confiscarea averii (subl. ns.) în folosul statului.” Or, Constituţia din 1923, care era în vigoare în perioada 1944-1947, prevede: Art. 15- Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor. Art. 16 – Pedeapsa cu moartea nu se va putea reînfiinţa afară de cazurile prevăzute în Codul penal militar în timp de război. Aşadar, chiar dacă art. 16 din Constituţie admite pedeapsa cu moartea, ea este precis admisă doar în timp de război; or, procesul Mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în timp de pace, în 1946.

Decretul-lege nr. 312 este neconstituţional şi pentru că violează principiul constituţional al răspunderii ministeriale numai în faţa unor anumite organisme. Astfel, art. 98 din Constituţie preciza: “Fiecare din ambele Adunări, precum şi regele, au dreptul de a cere urmărirea miniştrilor şi a-i trimite înaintea Curţii de Casaţie şi Justiţie, care singură este în drept a-i judeca.”În pofida acestei reglementări constituţionale, Decretul-lege nr. 312 preciza, în art. 7, că trimiterea în judecată se face de către Consiliul de Miniştri sau de către acuzatorii publici. Iar în art. 10 din acelaşi Decret-lege se spune că judecarea faptelor se face de Tribunalul Poporului. Dar art. 101 alin. 2 din Cconstituţia în vigoare preciza: “Comisii şi tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire şi sub nici un fel de cuvânt în vederea unor anumite procese, fie civile, fie penale, sau în vederea judecării unor anume persoane.” Nimeni nu poate contesta faptul că “Tribunalul Poporului”, înfiinţat prin art. al Decretului-lege nr. 312, era un “tribunal extraordinar”, aşadar neadmis de Constituţie.

În sfârşit, art. 107 alin. 5 din Constituţia din 1923 preciza: “Puterea judecătorească nu are cădere de a judeca actele de guvernământ, precum şi actele de comandament cu caracter militar (subl. ns.).” În contradicţie cu această prevedere, Decretul-lege nr. 312 art. 2 consemna:”Sunt vinovaţi pentru dezastrul ţării prin săvârşirea de crime de război cei care: a) Au hotărât declararea sau continuarea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite.” Îns, “declararea sau continuarea războiului” reprezintă, indiscutabil, acte de guvernământ în legătură cu care puterea judecătorească nu avea căderea de a se pronunţa.

II. Procesul Mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în condiţii de totală contradicţie cu normele general democratice, sub presiune politică, cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi în condiţiile unei puternice presiuni externe din partea URSS. Toate acestea au viciat atât desfăşurarea procesului, cât şi sentinţa.

Procesul a avut un caracter politic, organizat de aşa-zisele forţe democrate, în frunte cu PCR, având drept scop câştigarea de capital electoral (în vederea alegerilor parlamentare din toamna lui 1946) şi realizarea unei lovituri împotriva PNŢ şi PNL. Acest ultim aspect a fost constatat chiar de către reprezentanţii diplomatici occidentali la Bucureşti. Astfel, Burton Y. Berry, reprezentant al SUA în România, telegrafia la Washington, la 3 mai 1946: “Procesul criminalilor de răzoi, al Mareşalului Antonescu şi al miniştrilor săi, prevăzut să înceapă în ziua de 6 mai, este organizat pentru a constitui un capital electoral al Gluvernului în efortul de a-i discredita, pe baza mărturiei lor, pe liderul PNŢ, Maniu, şi pe cel al PNL, Brătianu. (…) Mareşalului şi lui Mihai Antonescu li s-a promis o sentinţă mai blândă dacă-i vor implica pe Maniu şi Brătianu în timpul procesului.” (Apud Marcel Ciucă, Procesul Mareşalului Antonescu. Documente. Bucureşti, 1995, vol. I, p. 186 şi vol. II, p. 369.)

Procesul s-a desfăşurat sub o puternică presiune a străzii, dirijată de PCR, cu manifestări intense chiar în sala de judecată.

Documentele de arhivă demonstrează faptul că acuzaţiile nu aveau o bază reală. Mareşalul nu numai că nu poate fi acuzat de trădare a României, ci a fost salvatorul ei în perioada în care partidele istorice au preferat să nu se implice. Sentinţa hotărâtă de URSS şi de PCR era îndreptată împotriva întregului popor român. Această sentinţă samavolnică trebuie anulată.

Sursa

Am câştigat  şi recursul cu finanţele. Să nu care cumva să vă închipuiţi că, dacă câştigaţi în primă instanţă statul n-o să facă recurs. Parcă nu-mi vine să cred… Nu că n-aş fi avut dreptate, dar deja de atât de multe ori am fost lezat în drepturile mele de acest stat încât mă şi întreb cum, Doamne, încă nu-l urăsc? Eu sunt unul dintre aceia care au vrut să plece în Canada, doar că, în cele din urmă, după ce am văzut cât de tare ne doresc canadienii, n-am mai plecat. Adevărul gol-goluţ nu-i chiar aşa, fiindcă atunci când m-au chemat la interviu, la Belgrad, firma mea mergea atât de bine că nu-mi mai venea să plec nicăieri.

Dar nu v-am spus despre ce este vorba. Aşa sunt eu, vorbă lungă… Să mă trageţi de mânecă altădată, că altmiteri o iau pe arătură şi nu mai ajung cu povestea mea la sfârşit.

Era  într-o sâmbătă dimineaţa şi zgribuream de frisoane sub plapumă. În mod normal sâmbăta mă duc într-o fugă la magazin că, după aceea, de la doisprezece, am oră de informatică şi încerc să n-o ratez. Atunci însă, n-aveam de gând să scot nasul din casă, doar că mă sună Alina, fata de la magazin, că avem control de la finanţe. Nu totdeauna se potriveşte socoteala de-acasă cu cea din târg, mi-am zis, aşa încât m-am echipat, ca-n armată, să fiu în cel mai scurt timp la magazin. Cei care aţi făcut armata ştiţi cum este la alarmă. Între timp mă gândeam cât de ciudaţi sunt şi ăştia de la finanţe, că parcă nu mă ştiu de peste şaisprezece ani şi parcă n-ar şti că sediul firmei nu este la magazin… N-ai ce-i face, că dacă mi-a trebuit firmă trebuie să le mai înghit şi pe astea. Între noi fie acum vorba, atunci când mi-am făcut firmă n-aveam ce să dau lui fiu-meu de mâncare, fiindcă cu doar un salar de profesor nu ne ajungeau banii defel. Nevastă-mea tocmai se întorsese cu ăl’ mic din Canada, prin anii 1993, aşa că cine s-o angajeze?

Nu trecură douăzeci de minute, că Oradea e oraş mic, şi ajung să mă întâlnesc cu controlul: două doamne. Mi-aduc aminte că am citit printr-o broşură pe care o primeam de la Rentrop & Straton că la fiecare control e bine să soliciţi ordinul de serviciu, legitimaţia şi delegaţia; fac şi eu ca atare să nu mă creadă chiar prost, cer să văd respectivele acte şi, stupoare: doamnele nu aveau nimic. Nu tu legitimaţie, nu tu delegaţie, nu tu ordin de serviciu. “Păi, ca să mă controlaţi, trebuie să fiţi mai în ordine decât mine” le-am zis, aşa încât aveam să ajung în cel mai scurt timp înapoi sub plapumă. M-am mirat şi eu de mine cât de repede s-au tirat doamnele, dar numai de control nu-mi ardea. Nu ştiu dacă făceam la fel dacă n-aş fi avut febră, cert este că am fost mai viteaz decât mă ştiam până atunci. Ce-i drept, cum adică să vină la control fără măcar o legitimaţie? Nu-i nimic, că cel puţin până luni m-oi face bine, că de mă ţineau vreo patru ceasuri să-mi povestească cum trebuie complectate actele chiar că ajungeam după aceea la spital.

Luni, ca şi cum nu mi-ar fi trecut febra, ce-mi trece prin mintre, să le depun la registratura finanţelor o scrisoare în care să le relatez şi directorilor de acolo întâmplarea, ca să se cunoacă din start şi poziţia mea, nu care cumva să zică vreunul că mă sustrag controlului. Le povestesc pe toate… cu legitimaţie, cu delegaţie etc, şi mă duc liniştit de acolo căci făcusem ce trebuia. Trece luni, trece marţi, era să treacă miercuri, dar primesc telefon: “D-l Bălan, au revenit doamnele de la finanţe în control”.

Parcă aş fi vrut să văd alte feţe, nu tot pe alea… Una dintre doamne îmi spune că pe bonul nostru de marcat nu scrie denumirea produsului. Cumpărase ceva să aibă “proba”, aşa că acum eram încolţit. Ceea ce însă m-a indignat a fost faptul că au încercat să mă “târască” cu toate actele la finanţe, ca şi cum nu m-ar fi găsit, nu de alta dar domniile lor s-au gândit că nu pot scrie pe tejghea procesul verbal. Între noi fie vorba, am închiriat magazinul respectiv de la statul român. Ce-i drept, n-am loc să mai pun şi un birou acolo, dar nici n-am nevoie, că avem biroul în altă parte. Le invit pe doamne la sediu atunci să scrie procesul verbal, dar când îmi spun că mă amendează doar pentru atâta cu douăzeci de milioane mi se urcă sîngele la cap. Uitasem să vă spun că nici de data asta n-aveau legitimaţie şi că, dacă ar fi fost să-mi fac de lucru cu Dracul, puteam să mă leg de asta. Ulterior am aflat că una era preoteasă. N-aş vrea să auziţi atunci ce-a fost la gura mea despre funcţionarul public, pe care nu-l văd nici azi, la aproape un an şi jumătate de la ziua cu pricina, ca fiind un om competent, apt să conducă o afacere. Desigur că nu e bine să generalizăm, doar că excepţiile sunt atât de puţine… Mi-aduc aminte cum eram şi eu când eram angajat al statului (cu repartiţie guvernamentală) că nu mă vedeam clintit de pe postul meu nici cu buldozerul. Eram mai tare decât sunt astăzi judecătorii. Inamovibil!

Cum credeţi că se simte funcţionarul public astăzi? Vă spun eu: un semizeu. Dacă el nu ştie ceva, ştie şeful. De fapt şeful este zeul adevărat. Dacă ceva nu se poate rezolva, şeful sigur are o relaţe tare şi rezolvă… Cum să nu-l iubescă toţi pe şeful! Sigur că toţi şefii au un şef şi ei şi că regula se păstrează. E ca pe vremuri când toţi îl iubeau pe cel mai de nădejde fiu al poporului român. Apropo’, cred că singurul adversar al lui Băseacu rămâne tot Ion Iiescu. Vă spun eu că dacă se hotăreşte să mai candideze o dată cum să nu-l voteze, mamă, încă o dată toată ţara? Ce zisăşi, măi dragă?
Douăzeci de milioane de lei, nu de alegători! Douăzeci de milioane, pentru ce?

Dar pe nenea ăla de la piaţă care nu-ţi dă nici măcar o chitanţă de ce nu-l amendaţi? Că legea zice că şi în piaţă trebuie să ai casă de marcat fiscală.

Semnez procesul verbal cu obiecţiuni, mă mir şi eu de ce porumbei am scos pe gură, pleacă tipele şi mă uit la Alina care era consternată… Nu mă mai văzuse în aproape doi ani niciodată ca atunci. Parcă îi venea şi ei să fugă. O liniştesc pe fată, că ea n-avea nici o vină, după care încerc să mă dumiresc încă o dată.

Gata, pe astea le contest în instanţă. De ce? Foarte simplu: casa mea de marcat a fost fiscalizată exact de cei de la finanţe. Mi-au dat atunci în scris că totul este ok. Mai apoi, ce dacă pe bonul meu fiscal scrie doar denumirea generică? Că nu zice nicăieri ce denumire să fie trecută, cea comercială, ştiinţifică, de marcă… Auzi, tanti de la finanţe, ştii matale ce-i aia proprietate intelectuală? Păi dacă eu vindeam Coca-Cola şi ălora de la firma americană nu le pica bine la stomac să le fac eu publicitate pe bonurile mele fiscale cu marca lor? Păi dacă ăia de la Coca-Cola vor să-şi facă publicitate numai trăgând bannere cu avionul, ce fac, încalc o altă lege, pe cea care spune că numai titularul de marcă este îndreptăţit să stabilească cum şi unde îşi va face publicitate. Înţelegi acum, tanti de la finanţe, de ce aţi pierdut procesul?

Nu asta însă vreu să-ţi transmit, cititorule, ci altceva mult mai important, şi anume, că dacă noi ăştia, care suntem mult mai mulţi decât ei, o să-i dăm în judecată la fiecare greşeală a lor, n-or să reziste. Astăzi sunt mai puternici decât ar trebui doar pentru că noi, ăştia care am avut curajul să-i dăm în judecată, suntem mult mai puţini decât ei. În America cetăţeanul abia aşteaptă să-i greşească un funcţionar public şi să-l dea în judecată pentru că după aia se îmbogăţeşte. Deocamdată funcţionarii publici, care abuzează în fel şi chip, sunt mai mulţi decât noi, dar, feriţi-vă, că nu va trece mult şi vom fi tot mai numeroşi, tot mai numeroşi…

Sau poate vreţi s-o punem de o grevă fiscală să vă cuprindă un pic criza de care Băsescu spune că nu va atinge România?
Auzi tanti, eu am terminat fizica şi de asta cred că legea trebuie să funcţioneze şi văd că mai funcţionează şi justiţia din când în când (atunci când câştig eu, sic!).
Du-te tanti şi-i amendează pe ăia care fac evaziune fiscală, care n-au casă de marcat fiscală, pe cine mai poţi prostii matale, dar mai slăbeşte-mă tanti cu controalele făcute la oamenii cumsecade care nu ştiu să vă scoată afară aşa precum ştiu bandiţii la care n-aveţi curajul să puneţi piciorul.
Şi nu uita, tanti, că sunt scorpion şi mă ţin de gâtul vostru pînă la Haga!

Aud că Preşedenţia şi-a majorat bugetul cu 50% faţă de anul trecut, iar cei de la Camera Deputaţilor cu 20%. Ce dacă nu ştim pe unde să cârpim bugetul ţării, dacă pe Preşedinte l-a apucat să-i viziteze pe românii din afara graniţelor?

Vă întreb şi eu, însă, cu profesorii ce faceţi că le-aţi promis cu toţii în campanie majorări cu 50%, aţi votat legea, aţi promulgat-o d-le Băsescu, iar acum nu le daţi nici 5%?

Auzi tanti, că şi matale-ţi sună, că dacă evaziunea ar fi fost mai mică şi matale te duceai pe la ăia unde nici n-ai curajul să pui piciorul nu se crăcăna bugetul ţării şi nu-l mai durea şalele nici pe domn’ Preşedinte…

Să trăiţi bine!

Haloo, mai trăiţi?!?

Situació

Carrer de la Sardana (Sant Julià del Llor i Bonmatí)

Descripció

A través de l’interès de l’alumnat el que pretenem descobrir és:

-què és una sardana

-com es balla (en rotllana)

-quins instruments toca la cobla

Objectius competencials

 *Aprendre a ser i actuar d’una manera cada vegada més autònoma:

      -Realització de les fotos de la sardana i de la cobla

      -Participació en les activitats clic

*Aprendre a pensar i a comunicar:

      -Participació al joc del memory

      -Ordenació de les diferents imatges

      -Realització de les activitats clic

      -Discriminació dels instruments de la sardana

*Aprendre a descobrir i a tenir iniciativa:

       -Realització de les activitats clic

       -Ballar la sardana amb els companys i companyes

Aspectes que es treballen

• Cerca d’informació a internet
• Visualització de diferents videos
• Lectura a través de les TIC
• Aprenentatge de vocabulari bàsic

Criteris d’avaluació

Avaluació inicial (a nivell oral durant la primera sessió investigarem i observarem el nivell inicial de cada alumne)

Avaluació formativa (a nivell oral i amb la realització de les diferents activitats observarem si els i les alumnes adquireixen els coneixements, si identifiquen els instruments, i si comparteixen el ball de la sardana amb tots els companys i companyes)

Avaluació final = coavaluació  (a l’última sessió investigarem a nivell oral tot preguntant al seu company/a si han après i participat en les diferents activitats, si és que sí aquest haurà de posar un gomet verd i si és que no un de vermell).

Eines i recursos

• Activitats clic
• Google imatges
• Viquipèdia
• Càmera digital de fotografia

(mostrats a continuació sessió per sessió)

Nivell educatiu

Educació infantil (P5)

Organització a l’aula

Agrupament d’alumnes: els alumnes depenent de l’activitat estaran en petit grup, en parella o en gran grup.

Espai necessari: sala d’ordinadors, la pròpia aula i la pista exterior.

Material complementari: càmera de fotos, càmera de video.

Temporització:

Sessió 1

• Buscar imatges de la sardana i text del què és una sardana
• Buscar imatges de la cobla
• Escoltar una sardana tot buscant els instruments (escoltar: La santa espina)
• Utilitzem les TIC: google imatges, viquipèdia

Sessió 2

• Donar la benvinguda a la colla sardanista del poble de Bonmatí
• Fer fotografies en els diferents plans:

-la parella sardanista
-el noi
-la noia
-tot el grup sencer (en rotllana)

• Enregistrar-los en video quan ballin la sardana
• Analitzar les diferents fotografies fetes el dia anterior i comentar el video

Sessió 3

• Buscar el google maps l’itinerari per anar al carrer de la Sardana des de l’escola i anar-hi a ballar una sardana
• Jocs d’ordenació en el temps de diferents imatges (amb i sense color) i d’aparellament de fitxes segons el vestuari
• Joc MEMORY de la sardana (fitxes amb fotos de colles sardanistes ballant)

Sessió 4

• Activitats clic de la Sardana
  http://clic.xtec.net/db/act_ca.jsp?id=1379

• Escoltar els curts de la sardana: “la santa espina”
  http://clic.xtec.cat/projects/sardana/jclic/sardana.jclic.zip
  file:///E:/La%20Santa%20espina.mp3

• Veure la sardana “La santa espina”
  

• Veure el video de les fotos de la sarda fet a classe
  

Mostra un mapa més gran

Situació

La Maria viu al Carrer Doctor Robert. Li demanem si és lluny o a prop de l’escola.
Busquem en el Google Maps el carrer. També hi situem l’escola. Marquem l’itinerari.
Visitem el carrer seguint el plànol i en fem fotografies.

Descripció

Proposem de fer una auca entre tots.

 Passos que seguirem:

Les auques.  Què és una Auca?Mirar auques a internet. Entre tots dir-ne les característiques (Guió) .

Treballem el personatge. Què en sabem d’aquest personatge (el Doctor Robert). Cercar informació  sobre el personatge a internet i ordenar aquesta informació utilitzant el guió d’informació: On ha nascut,  què va estudiar, de què va treballar,….

Treballem la rima. Construir rodolins a partir d’una paraula clau representada per una imatge.

Planificació. Decidir la quantitat  de vinyetes de l’auca i elaborar els rodolins de l’auca seguint un ordre cronològic.

Les imatges. Pensar les imatges que necessitem a partir del guió d’informació que tenim i buscar-les per internet, aprofitar les que tenim fetes i/o modificar-les.

Fem l’auca. Fer de la taula  (*.doc). Inserir les imatges i escriure el text.

Imprimir / publicar l’Auca

L’expliquem. Explicar-la a la resta de la classe

Objectius competencials

Competència lingüística i audiovisual

Fer fotografies amb intenció comunicativa.
Identificar una auca i veure les seves característiques principals.
Saber buscar paraules que rimen. Construir rodolins.
Explicar als altres allò que s’ha fet.

Competència artística i cultural

Crear imatges

Competència d’aprendre a aprendre

Treball en grup,  arribar a acords.

Tractament de la informació i competència digital

Utilitzar un processador de textos: obrir el document, escriure text, editar-lo, desar-lo.
Fer servir eines de la web 2.0 per comunicar-se.
Utilitzar el suports TAC per il·lustrar una exposició oral.
Utilitzar un editor gràfic: crear i modificar imatges i desar-les en diferents formats (jpg i gif).
Cercar informació per internet fent servir enciclopèdies virtuals.
Extreure informació d’imatges. 

Indicadors de riquesa competencial

1.- *Potencia l’ús del llenguatge?

Es dóna la possibilitat als alumnes d’explicar als altres el que ja saben -coneixements previs.
Els alumnes expliquen als altres el que han après amb les seves paraules.
Els alumnes elaboren textos que els serveixen per contar, descriure, organitzar  informació o idees, dir com fer, per convèncer, impliquin interaccions verbals, com a eines de referència.

 2.- *Els alumnes  cerquen la informació utilitzant diferents fonts: llibres, TAC,… I  l’han d’organitzar fent mapes conceptuals, esquemes, resums…?

 3.- *El mestre intervé formulant preguntes més que donant informacions i es dóna la possibilitat als alumnes de plantejar preguntes?

Es parteix de situacions de la vida quotidiana, de jocs, d’un tema proposat per als alumnes.

 4.- *Es preveuen activitats en petit grup, per parelles on els alumnes hagin d’arribar  a acords per poder fer la feina?

5.-  *Els alumnes utilitzen les TAC per crear textos (sonors, visuals, escrits…), buscar informació, fer activitats cooperatives, comunicar (c. electrònic)…?

6.-  *Ajuda a relacionar coneixements diversos dins la mateixa àrea i en altres àrees?

(Es treballen continguts d’altres àrees)

7.- Es proposen activitats per aplicar el que s’ha après a altres situacions?

S’utilitzen diferents materials: manipulatiu, eines, …
Dóna la possibilitat de resoldre l’activitat de diferents maneres, en diferents contextos.

8.-  *Es comparen les informacions, dades… i es justifiquen?

Implica raonar sobre el que s’ha fet i justificar els resultats, el treball…

9.-  Es fan activitats que ajudin a l’alumne a dirigir la seva activitat d’aprenentatge?

Activitats tipus: bases d’orientació, Web Quest, Caceres del tresor,…
S’informa a l’alumne  des de bon començament del què haurà de fer i del què haurà d’aprendre mentre duri la UD per ajudar-lo a ser conscient del seu procés d’aprenentatge
Se li dóna la possibilitat de pactar el què ha de fer, quan ho ha de fer, amb qui ho ha de fer,…
Es fan activitats d’autoavaluació, de coavaluació.

10.-  Hi ha activitats on es relaciona el contingut amb altres cultures?

Petit grup, gran grup (veure Auques i explicació oral final) i individual (construir rodolins, fer fotografies, treball editor gràfic)

Temporització

Unes 9 sessions

Auca

View this document on Scribd

  

Situació

La Marta viu al Carrer Doctor Robert. Li demanem si és lluny o a prop de l’escola.

Busquem en el Google Maps el carrer. També hi situem l’escola. Marquem l’itinerari.

Comparem on està aquest carrer amb altres llocs del poble que ja hem estudiat. Està més lluny que, més a prop que…

Visitem el carrer seguint el plànol i en fem fotografies.

Descripció

Proposem de fer una auca entre tots.

Passos que seguirem:

Les auques. Mirar auques a internet. Entre tots dir-ne les característiques (Guió) .

Treballem el personatge. Què en sabem d’aquest personatge (el Doctor Robert). Cercar informació sobre el personatge a internet (la mestra llegeix la informació) i anar omplint un guió d’informació: On ha nascut, què va estudiar, de què va treballar,…. (la mestra escriu el que diuen els alumnes).

Treballem la rima. Aparellar les imatges que tenen el nom que rima (memory). Escriure les paraules per comprovar-ho. Inventar-se rodolins a partir de les dues paraules.

Les imatges. Pensar les imatges que necessitem a partir del guió d’informació que tenim i buscar-les per internet amb ajuda de la mestra , aprofitar les que tenim fetes i/o modificar-les.

Fem l’auca. A partir de la taula (*.doc) amb les imatges prèviament inserides, anar pensant els rodolins i escriure’ls al lloc corresponent.

L’expliquem. Explicar-la a la resta de la classe

Objectius competencials. Capacitats

• Aprendre a pensar i a comunicar:
• Ser conscients que podem trobar informació a internet. Fer fotografies amb intenció comunicativa.
• Utilitzar un editor gràfic: modificar imatges.
• Utilitzar un processador de textos: escriure text.
• Avançar en l’adquisició de l’escriptura.
• Utilitzar el suports TAC per il·lustrar una exposició oral.
• Identificar una auca.
• Aprendre a descobrir i tenir iniciativa:
• Comprovar hipòtesis.
• Fer el guió de l’auca amb ajuda d ela mestra a partir de l’anàlisi d’auques.
• Aprendre a conviure i habitar al món:
• Treballar en equip.

Indicadors de riquesa de capacitats

1. *Es parteix d’una situació quotidiana, contextualitzada, d’un joc…?
2. *El mestre planteja interrogants als alumnes més que donar informació?
3. Es dóna la possibilitat als alumnes de plantejar interrogants?
4. *Es dóna la possibilitat que els alumnes aventurin possibles explicacions a un fet?
5. *Han de comprovar una hipòtesi prèviament plantejada?
6. *Els alumnes han d’explicar allò que fan i el què han après als altres, amb les seves paraules ?
7. *Han de resoldre una situació de manera individual, amb un altre company, en grup?
8. Poden fer alguna tria: tema, activitat, quan fer-la…
9. Els alumnes fan les pròpies representacions del que han après al final de la sessió?
10. *S’utilitza material manipulatiu, eines, TAC?
11. *Hi ha activitats d’ús funcional de llenguatge escrit (lectura i escriptura, diferents tipus de textos, d’ altres llenguatges?

Aspectes que es treballen

• Text literari: l’auca. Característiques de l’auca: imatge, text en forma de rodolí, disposició ordenada.
• La lectura, el vocabulari…
• Cerca d’informació en una enciclopèdia virtual, en el Google Maps. Ordenació de la informació.
• La rima.
• La intenció comunicativa de les imatges. Planificació i punts de vista.
• El processador de textos: escriure text.
• Comunicació d’allò que s’ha fet.

Criteris d’avaluació

Realitzar de forma autònoma, progressivament, activitats habituals referents a les tasques escolars (endreçar les coses, anar a buscar el material que necessita)
Utilitzar la llengua oral i les imatges per expressar idees (inventar-se rodolins).
Mostrar interès per la descoberta progressiva de les relacions entre el text oral i l’escrit, iniciar-se en l’ús funcional de la lectura i l’escriptura (es diverteix trobant paraules que rimen, proposa imatges coherents en allò que s’ha d’explicar).
Crear de forma individual i col·lectiva petits textos i dibuixos (fer l’auca).
Incorporar la iniciació als instruments tecnològics (entra al Kid Pix i n’utilitza les eines).
S’avaluarà en les sessions en petit grup.

Eines i recursos

• Internet, projector, ordinador, càmera fotogràfica
• La paret de les auques (http://www.auques.cat/)
• Viquipèdia
• Processador de textos
• Editor gràfic (Kid Pix)
• Guió d’informació
• Imatges (joc memory)

Nivell educatiu

Educació infantil, P5

Organització a l’aula

Petit grup, gran grup (veure les auques i escoltar l’explicació oral final) i individual (fer fotografies, treball amb Kid Pix)

Temporització

De 9 a 10 sessions

Situació

Treballem els carrers que tenen noms referents a llocs geogràfics. Els situem a l’aula sobre un plànol de Salt. Posteriorment concretarem el nostre treball en tres carrers:

Carrer Garbí

Plaça Catalunya

Plaça Canigó

Descripció

Primer de tot els alumnes hauran de cercar els noms carrers referents a llocs geogràfics en un plànol de Salt. Per fer-ho els facilitarem un mapa i un llistat amb tots els carrers de Salt.

Un cop hagin trobat tots els carrers els hauran de classificar segons el seu criteri, en les diferents categories geogràfiques.

Seguidament es posaran en petits grups i triaran una de les categories geogràfiques. Hauran de cercar a internet fotos referents als llocs a què fan referència els carrers i desar-les en una carpeta.

Cada grup d’alumnes triarà un dels carrers de la seva categoria geogràfica per treballar-lo més a fons. Cercaran a internet la informació necessària per poder fer una descripció del lloc escollit i redactaran el text. Ho faran amb paper i llapis per posteriorment elaborar una presentació de power point. Que els ajudarà en la presentació oral que cada grup farà del seu carrer.

Una altra activitat que treballarem anirà enfocada a l’imatge. Farem una sortida pels carrers del poble amb l’objectiu de fotografiar aquells que estem treballant. Com que els nens ja estan introduits en el llenguatge audiovisual, farem especial èmfasi en què les fotos s’han de fer tenint en compte el pla general, el detall i un primer pla.

Objectius competencials

Competència matemàtica: interpretar el plànol del poble i trobar els carrers que facin referència a fets geogràfics.

Tractament de la informació i competència digital: copiar i fer tractament de la imatge digital, cercar informació  per internet dels llocs geogràfics.

Competència d’aprendre a aprendre: decidir en petit grup com fer la classificació dels carrers.

Competència lingüística i audiovisual: realitzar un power point amb les fotografies i l’explicació del lloc geogràfic triat per cada grup amb intenció de fer una presentació oral als companys.

Competència comunicativa: els alumnes explicaran les fotografies representatives del nom del carrer que han cercat prèviament.

Aspectes que es treballen

Plànol i localització de carrers del poble.
Cerca a internet d’imatges representatives del nom del carrer (ex: c/Canigó, buscar una fotografia de la muntanya)
Tractament d’imatges.
Classificació d’aspectes geogràfics.
Fer una presentació.
Text descriptiu.
Presentació oral

Criteris d’avaluació

Què:

• Utilització de les noves tecnologies
• Coneixements sobre els llocs geogràfics
• L´organització del treball en grup distribuint-se les diferents tasques a realitzar.
• La motivació, interès, participació i esforç mostrat durant el projecte.
• Les explicacions orals del treball realitzat en equip.

Quan:

Avaluarem a l’inici, durant i al final del procés de treball.

Com:

A partir de l’observació directa i de les producions dels alumnes.

Eines i recursos

Plànol de Salt
Llistat amb noms dels carrers de Salt.
Internet (cercador Google)
Paintshop Pro
Ordinador
Llapis i paper
Power Point
Authorstream

Nivell educatiu

Cicle superior

Organització a l’aula

Grup classe, grups reduïts de 3-4 alumnes

Temporització

5-6 sessions

Muntanyes del Canigó

Carrers de Salt

Situació

C/Sta Clara

Descripció

Primerament fem una sortida al carrer Santa Clara per tal de conèixer la nostra ciutat i concretament aquest carrer. Durant la sortida els nens realitzaran fotografies del carrer i ens fixarem sobretot amb les botigues que hi ha.

Un cop realitzades les fotografies, i amb aquestes ja impreses, a l’aula es farà un treball de memòria i discriminació visual triant entre moltes fotografies quines pertanyen al carrer Santa Clara i quines no. A nivell d’expressió oral, amb el canó de projecció, es passaran les fotografies que van realitzar els nens per tal de treballar la descripció. Per últim, i per treballar el llenguatge matemàtic, es buscaran formes geomètriques en objectes de la vida quotidiana que surten a les fotografies.

Capacitats

• Aprendre a descobrir i tenir iniciativa (observar i explorar l’entorn immediat amb una actitud de curiositat).

Aspectes que es treballen

Captura de fotografies, la descripció, formes geomètriques, enregistrament de so…

Criteris d’avaluació

S’avaluarà la capacitat d’0bservació durant la sortida, l’ús de la càmara fotogràfica, la correcta identificació d’imatges, el nivell d’expressió oral en la descripció, i la creativitat i imaginació en la recerca de formes geomètriques.

Eines i recursos

Càmara fotogràfica, canó de projecció, fotografies impreses, blocs lògics.

Nivell educatiu

Educació infantil, concretament P5

Organització a l’aula

Per comparar fotografies i discriminar quines pertanyen al C/Sta  Clara i quines no, agruparem els alumnes en grups reduïts (4 o 5 nens).

Per treballar la descripció ho farem en gran grup i a través del canó de projecció per poder veure les imatges en gran.

Per buscar formes geomètriques, ho faran prèviament individualment (cadascú una imatge diferent), i després es farà una posada en comú en gran grup.

Temporització

Una sortida de tot el matí per capturar les imatges, i 3 o 4 sessions per treballar la imatge a l’aula.

!!!

Descripció d’una foto

Proposta d’avaluació

Activitat

Quadre

Situació

• Treballem el C/ Dr. Fleming situat a la població de Medinyà.
• Treballem el C/ Pompeu Fabra situat a la població de Sant Julià de Ramis.
• Treballem el C/ Carme Rius situat a la població de Sant Gregori.

Descripció

Treball de lectura i composició d’imatges a partir de tres noms de carrer: Dr.Fleming, Pompeu Fabra i Carme Rius que cercarem al Google imatges i altres suports.

Objectius de capacitats

- Aprendre a pensar i a comunicar (cercar informació)

Ser conscients que podem trobar informació a diferents mitjans

- Aprendre a conviure

Prendre acords per arribar a una resolució final.

Aspectes que es treballen

• Cerca imatges en el google dels personatges: Dr. Alexander Fleming, Pompeu Fabra i Carme Rius.
• Cercar informació i imatges a través de diferents mitjans del personatge: Carme Rius.
• Col·laboració entre els membres del grup.
• Resolució del puzzle.

Criteris d’avaluació

• Els infants han participat en l’observació de les imatges?
• Han mostrat interès en la conversa per saber coses d’aquest personatge?
• Han col·laborat en grup per resoldre la composició de les imatges?

Eines i recursos

• Llibres, revistes, fotografíes, articles…
• Internet: Google (imatges, maps)
• Projector
• Ordinador
• Puzzles DIN-A3 de 24 peces

Nivell educatiu

Educació Infantil P5

Organització a l’aula

Les dues primeres sessions en gran grup a l’aula d’audiovisuals i la tercera en petit grup a la classe.

Temporització

3 sessions de 45′

Foto

Juga amb les imatges

Trencaclosques dels Carrers: Pompeu Fabra, Dr.Fleming i Carme Rius.

Pompeu Fabra

Fleming

Proposta d’avaluació

Quadre

Situació

GIRONA

Mapa

Descripció

Demanem als alumnes que aprenguin a entrar al programa, escriguin el nom del carrer utilitzant google maps.

Objectius competencials

• Cercar informació per internet fent servir enciclopèdies virtuals, webs temàtiques i cercadors (cerca intel·ligent).
• Utilitzar la càmera fotogràfica digital per obtenir fotografies del carrer.
• Utilitzar el bloc com a eina per il·lustrar una exposició oral.
• Escriure un text utilitzant el teclat i ambdues mans.
• Utilitzar el micròfon de l’ordinador per enregistrar la seva veu de l’explicació de la feina de rajoler.

Aspectes que es treballen

Cerca d’informació, lectura, vocabulari, escriptura, ús d’eines i aplicacions TIC, Descoberta de l’entorn …

Criteris d’avaluació

• Han escoltat amb interès les explicacions de l’entrevistat?
• Han mostrat una actitud positiva per aprendre?
• Han fet una bona observació del carrer?
• Han fet un bon ús del material?
• Han explicat amb coherència i ordenadament el que han après?

Eines i recursos

• Eines TIC:  Ordinador, càmera digital

• Recursos: Internet (Viquipèdia, Audacity, SlideShare, WordPress, …) llibres de consulta, fonts d’informació oral.

Nivell educatiu

Educació infantil P5

Organització a l’aula

Petit  i gran grup

Temporització

• 1a sessió: activar coneixements previs.
• 2a 3a i 4a  sessió: cerca d’informació (preparació entrevista, entrevista i  transcripció)
• 5a sessió: sortida al carrer i fotografies.
• 6a i 7a sessió: construïm el text oral per ser escrit.
• 8a sessió: enregistrament.
• 9a sessió: posada en comú.

La feina de rajoler MP3

Proposta d’avaluació

Quadre