Discuţia pe Rezistenţa Urbană, AICI

Număraţi-mă şi pe mine la filmul ăsta!

LE: Propunerile lui Bezbojnicul (Mulţumim!) pentru afiş şi banner:

Suprasaturat de blogurile pline de mondenităţi sau de cele din top zece care au un succes discutabil am ales două ţinte interesante.
Prima luată în colimator este Rezistenţa Urbană. Pseudonimele celor 5 autori ai acestui proiect colectiv sunt: Buciuman, Macabroo, Raiden, Ilau şi Quetric. De altfel se prezintă ei singuri:

Noi suntem progeniturile frustrării tale zilnice, fertilizaţi de incoerenţele vieţii sociale din ce în ce mai tumultoasă. Noi suntem bucuria pe care o simţi în faţa unei mari reuşite a semenilor tăi, dar şi refularea care îţi dilată venele când eşti pus faţă în faţă cu prostia omenească. Noi luptăm permanent pentru a readuce traiul la stadiul de bine, care nu a fost niciodată.

Blogul are câteva rubrici permanente, dintre care cele mai interesante sunt “Bucureştiul Nevăzut” şi “Probleme Urbane”. Probabil că mulţi dintre voi mergeţi pe stradă fară să daţi mare atenţie detaliilor arhitectonice ale clădirilor vechi din jurul vostru. Raiden, “arhitectul” Resistenţei Urbane, trage câteva semnale de alarmă privind dispariţia unor clădiri vechi din Bucureşti şi face o istorie foarte bine documentată a locurilor din oraş, acum dispărute, cum este cazul cartierului Uranus. Tot Raiden vânează lei. Nu e vorba despre moneda naţională, ci despre leii ornamentali care sunt prezenţi în arhitectura veche a diverselor clădiri din Bucureşti şi pe care dumnealui îi vânează cu aparatul de fotografiat. Un alt mini-serial captivant este cel despre cutremurul din 4 martie 1977, pe care băieţii l-au ilustrat foarte bine cu imagini şi articole, realizând în 4 episoade, un tur al principalelor puncte “fierbinţi” din Capitală la acea dată. Dar pentru că rezistenţii urbani sunt şi ei oameni şi trebuie să se mai hranească din când în când, puteţi afla şi unde se poate mânca cea mai bună shaormă din Bucureşti. Proiectul lor, Shaorma Review Tour, îşi propune să dea calificative celor mai cunoscute Shaormerii din metropolă. Testate riguros, cu tot cu usturoi şi ceapă, şaormele ingerate de rezistenţi sunt apreciate critic la cea mai înaltă rezoluţie. Cel puţin aşa garantează ei. O altă latură importantă a blogului este lupta cu intoleranţa şi extremismul de orice natură. Articolele critice ale lui Buciuman pe acestă temă sunt foarte controversate, în jurul lor stârnindu-se adevarate polemici. De altfel ei sunt implicaţi în susţinerea campaniei Asociaţiei Umaniste Române privind reintroducerea teoriei evoluţioniste în şcoli.

Claudiu Baciu

.

N-ati aflat?! Criza a afectat traficul rutier, masinile s-au rarit dramatically , odata cu multele business-meetinguri care au picat pe capete, basca retragerea privilegiilor de a avea masina de serviciu,  oferite de companii prea multor salariati.  Bugetele baietzashilor de bani gata si ale d-relor intretinute, care frecau menta pe bolizi si pe taxiuri, au scazut deprimant si pentru ei, sarmanii.  Dar iata ca,  nemiloasa, criza  da o lovitura si traficului pe net! Si bloggerii, cu nervii intinsi la maximum de buzunarele micsorate alarmant,  au lasat-o mai moale cu statul la palavre pe net  si s-au pus pe socotit si razsocotit bugetele de austeritate. Nas-pa! Rezistati, bloggeri, rezistati! Ceea ce imi doresc si mie.  (Oare unde  am pus pusculitza aia?! )

Poza colectata cu copy si paste de la Zaza: http://rapireadinserai.blogspot.com/2008/08/n-chestiunea-pasagiului-6-premonitorie.html care a scris mai multe articole in aceasta chestiune si are aici scrisorile care pot  fi trimise catre primarie, inclusiv adresele de mail: http://rapireadinserai.blogspot.com/2008/08/n-chestiunea-pasagiului-8-propunere-de.html

Dupa lupta impotriva comunismului, astazi avem de dus o lupta mult mai putin sangeroasa impotriva consumismului, dar care cere o rezistenta serioasa de asemenea. Cere mai mult decat o satira le adresa degringoladei politice si jafului general, un cantec voios de revolta si o demonstratie dupa care ne ducem la o bere, apoi acasa si apoi o lasam incet, incet asa cum e ori sa se rezolve de la sine.

Un grup de vajnici intreprinzatori in cardasie cu cine trebuie si poate vor sa demoleze Pasajul Victoria pentru a mai silui arhitectura centrului istoric al Bucurestiului cu o megaconstructie. Asadar au trecut la manevre subtile de imbarligare si afumare a opiniei publice. Cititi mai mult pe blogul Zaza. 

In acest caz se stie cine sunt cei care atenteaza la Patrimoniul Cultural al Romaniei. Se stie ce institutii inchid ochii cand de fapt ar trebui sa ii deschida. Vestea buna este ca le putem zgaltai bine si impiedica sa se comporte ca de obicei. Desigur trebuie sa fim dispusi sa dam putin din timpul nostru acestei probleme si sa facem dovada ca suntem capabili sa fim solidari cand e vorba de binele urbei. Sa scriem, sa telefonam, sa cerem socoteala institutiilor autorizate sa ne apere drepturile civile de ce n-o fac. Sa ajungem la proteste si, la nevoie, in instanta!  Actionarea in instanta este unul din cele mai dezagreabile lucruri dar, la nevoie, e cea mai serioasa solutie de a le arata jecmanitorilor ca esti hotarat sa iti pastrezi ceea ce iti apartine de drept. Cu jefuitorii nu ai alta cale.   

Ma raliez propunerilor altor catorva bloggeri de sprijinire a initiativei civice de conservare a Pasajului Victoria. Zaza a inceput o campanie acum o saptamana pe blogul ei.

O prima initiativa ar fi sa trimitem mailuri catre primarie, primarului general, de sector, arhitectului sef pentru planul urbanistic, celor de la directia cultura. Zaza sugera chiar sa ii inundam cu mailuri.

Eu propun dupa asta sa ii inundam si cu telefoane. Fiindca sunt tare curioasa daca primeste cineva vreun raspuns la mail. Fiindca tot s-a vorbit ca presa si televiziunea nu s-au prea implicat, putem incerca sa solicitam in scris ori telefonic si ajutorul lor. Poate daca scriu doar doi trei oameni unui ziar sau unei televiziuni despre o problema nu se intampla nimic dar daca scriu mai multi, volens-nolens, trag si cei de acolo concluzia ca e cazul sa “se sesizeze”.

Treaba asta mi-a smuls un acerb zâmbet în această dimineaţă. Via Piticu.