last night, in the middle of the bed, while watching Flash Fw and eating baked apples with cinnamon and honey bumm – something got me thinking..

now that i’ve created the atmosphere, i should cut to the chase -> i realized that i should do smth different, change and reinvent myself, be more oriented towards future (not only living and thinking so much in the present tense).

So, the objectives should be the starting point in planning. eh, professional flaw maybe.

And yes –  my New Year’s resolutions came earlier !?! ))

like we are doing the budget for 2010 now, i’m figuring out what i want from 2010, what should be my investment and what are the outcomes on “all” levels: professional, personal and academic.

I realized that i need to be done with living so much in the present, it’s great but in the long run maybe this way of thinking won’t pay up as i expected. just maybe. i should think more of what i want and need to do in order to get where/what i want.

this is high time that i should make my own commitments and figure out what i really want. i am satisfied with me right now, but if i think of a certain point in the nearby future, this “me” now maybe be not enough.

so, i’ve thought of prioritizing, about the “specific objectives” that help me achieve the general ones and allow to focus and stay focus on what is/ SHOULD be most important to me from the time being and for nearby future.

Cei neinteresati de nebunia mea sunt rugati sa paraseasca pagina. Nu ma supar. Zau.

Acum, mai nou, sunt suparata ca fac 20 de ani. Nu, serios. Cand am ajuns la varsta asta?  Zici ca fac 100. Mi s-a zis ca varsta nu are importanta. Cum nu are? Inaintarea in varsta inseamna ca imbatranesti, cand imbatranesti, inseamna ca trece timpul, cand trece timpul stai si te gandesti: “daca nu apuc sa fac tot ce mi-am propus? sunt prea multe.”. Nu stiu daca cei din jurul meu isi pun problema asa, dar eu cu siguranta sunt distrusa de ideea ca trece timpul prea repede. Tic tac, tic tac.

Va dati seama cat de afectata o sa fiu cand o sa fac 30, 40. Sa ajung eu acolo…

Si cu toate astea, nu mi-e frica de mine.

Fara a se dori o lista exhaustiva, iata mai jos cateva legi universal valabile care aplicate in mod constant pot conduce la obtinerea succesului.

1. legea iubirii- “iubeste-ti aproapele” se spune si in Biblie, asa ca incearca sa iti iubesti nu numai familia, rudele, prietenii, ci si alte persoane cu care interactionezi.

Iubirea ti se va intoarce.

2. legea cauza-efect- ai auzit de multe ori spunandu-se ca “nimic nu este intamplator”, totul se intampla pentru a respecta o ordine universala. Pentru orice lucru intamplat exista o cauza care a declansat acel lucru.

3. legea credintei – orice lucru in care credem cu putere se va implini. Daca esti convins ca vei avea succes, acesta va aparea la un moment dat.

4. legea atractiei – gandurile noastre atrag lucrurile respective in viata noastra. Gandirea pozitiva practicata in mod constant poate atrage in viata voastra toate lucrurile pe care vi le doriti. Devenim ceea ce gandim, asa ca atentie ce ganduri alegeti sa aveti.

5. legea evolutiei- atunci cand iti doresti sa fii mai bun cu fiecare zi ce trece simti cum te schimbi, cum evoluezi, iar evolutia continua inseamna insasi adaptarea la ceea ce inseamna viata- o continua transformare.

6. legea valorii- valorile noastre interioare si credintele sunt cele care ne ghideaza in viata. Tot ele ne ajuta sa ne cream viata pe care o dorim, in acord cu  noi insine.

7. legea alegerii( liberul arbitru)- Noi suntem cei care alegem ce sa facem, ce sa gandim, cum sa actionam in viata.

8. legea motivatiei- toate actiunile noastre sunt declansate de nevoile si instinctele noastre, de dorintele noastre interioare.

9. legea concentrarii- orice gand asupra caruia ne concentram in mod repetat va deveni parte din viata noastra interioara si apoi se va materialize.

10. legea optimismului- gandirea si atitudinea pozitiva va vor ajuta mereu sa fiti plini de energie, creativi si sa gasiti solutii la ceea ce vi se intampla in viata. Succesul si fericirea sunt adesea associate cu o gandire pozitiva, optimista.

11. legea schimbarii – totul in jurul nostru se schimba, implicit in viata noastra. Daca nu vom sti sa acceptam schimbarea si sa ne adaptam ei, vom deveni victimele ei.

12. legea pregatirii- cu cat ne pregatim mai mult profesional, cu atat vom putea avea succes mai repede. Toti adevaratii profesionisti stiu ca au obtinut succesul numai dupa o constanta si sustinuta pregatire.

13. legea compensatiei- in viata trebuie sa daruiesti intai pentru a primi.

14. legea perseverentei- orice rezultat durabil se obtine numai in urma unei activitati sustinute, prin urmarirea cu perseverenta a obiectivelor propuse si prin actionarea in consecinta.

15. legea creativitatii – orice actiune isi are punctul de pornire intr-un gand, intr-o activitate de creatie. Cultivati-va latura creativa a gandirii si a actiunilor voastre.

sursele: multiple

dupa o mica schimbare (de proportii, in acceptiune proprie*), devii o pasare phoenix! da frate! si, restul lumii parca asista la o renastere grandioasa, din propria-i cenushe, cum se credea pe vremuri ca se poate! individul devine un iuresh de relationare intensiva, reia vechile legaturi, isi face unele noi, programeaza escapade catre destinatii negandite, care inainte se gaseau la ani lumina departare; dar, iata: subit pare pana si saracul pluto, care nu mai e planeta, la doar o arunctura de bat! asa ca, ce naiba: hai sa-l vizitam si noi, ca odata suntem tineri! cel putin asa umbla vorba din batrani!
desigur, exceptia confirma regula.

ii fain cand ai un mascarici ! moama ce se mai aduna lumea, ce se mai rade, ce-i mai da apa la moara, ce mai alea alea. ii fain nu?! te razi, nu ?! ma rad si io cu tine, ce naiba! mai zic ?! mai fac o tumba ? ihi! mai zi, mai zi! mai sari! de ce naiba ne-am adunat aci!?
desi si publicul, uneori, e sictirit.

cand te apuca plansul de-atata ras parca nu mai vezi copacii de padure si nici padurea pe tine, sau doar asta crezi. ramai confuz si tamp si prost. si cam atat. ramai doar tu! si e bine?! well, ce e rau la urma urmei ?! mai da-o dreaq de padure! sa ramaie lupul cu ea si sa faca p saltimbacul cat vrea!
sa lasam asadar lupul cu partea grea!

cand viata e frumoasa, si pasarelele stralucesc de ciripituri diafane printre ramuri incarcate de flori de cires in nuante de primavara si de parfum zglobiu de je ne sais quoi, esti neinteresant si plicticos! te evita si vechile si noile si viitoarele cunostinte! numai rudele se bucura, saracele, tacit! dar si lor li se cam acreste si, anost fiind, te fura somnul si pe tine!
a lehamite de prea mult bine?!

cand iti iei adio de la lume si esti gata sa te incui in lacasul singuratatii aburinde (can you hear the dolphins crying? yet?), sar, ale dreaq, propuneri, noi si vechi, de unde nu te astepti! te iau pe sus, te-nvart, te ametesc, te seduc nerusinatele! caci toata lumea stie ca esti un masochist si ca abia astepti sa te faci ca te-mpiedici si sa pici! asa ca “ce-i mai facut?” “uite nimik!!” “eeee, cum nimik!” “apai: uite-asa!” “pai, hai sa vedem, s-admiram, sa vizitam, sa cantam, sa pozzzzam, sa dansam !!!” al naibii lup, s-a intors din crang cu tot cu hiene si iepuri si scena ambulanta de circ.
si … uneori o iei de la inceput!**

tema de studiu: cum facem sa ne sincronizam?

* cand iti iei nishte sireturi noi, care nu se mai desfac din 2 in 2 pasi, asta e o schimbare. schimbarea poa’ sa fie si in rau, totusi. Cum ar fi sa-ti iei sireturi noi si sa se rupa adidasii. halal investitie!
** cu adidasii rupti ?

“Cand ne-am schimbat mult, suntem indemnati sa presupunem ca am trait mai mult.”

N-am mai scris, am avut un weekend destul de aglomerat, cu mutatul, adormit tarziu, trezit devreme, curatenie, cumparaturi, baut bere, mancat covrigi si salam, baut bere ( am mai zis asta?).

Inaugurat balconu’ in prima seara (mai putin partea cu sexul- e destul de frig totusi ), primit observatii de la vecini, ignorat vecini, invitat oameni luni, facut praf, vecini batut in teava, noi hohote de ras, marti musafiri…etc

Gluma-i gluma, da’ tre sa zic…oficial am imbatranit, nu mai am 15, 16, 18, 20, nici macar 21 de ani. Blufez, de fapt nu ma simt deloc batrana, dar, cum  era normal, zilele astea am tot avut momente de aducere aminte. Cum era atunci? Cand am baut prima oara, cand am tras primul fum…

“Trecutul este ceea ce îţi aminteşti, îţi imaginezi că îţi aminteşti, te convingi că îţi aminteşti sau te prefaci că îţi aminteşti.”

Mi-e dor de zilele in care puteam sa rad sau sa zambesc din toata inima, cand credeam in prietenia aia puternica, de nedezlegat, dezinteresata, cand credeam in oameni si in sinceritate, cand credeam ca nimeni nu ma poate rani, ca toata lumea imi vrea binele.

Mi-e dor sa scriu scrisori si sa astept cu nerabdare raspunsuri, mi-e dor de jocuri, mi-e dor sa nu imi pese, sa nu imi fac griji, mi-e dor de prima mea camera, de zilele ploioase din Campulung, de cheta pentru bere, de cantari, mi-e dor sa visez cu ochii deschisi.

Mi-e dor de inocentza din mine, care s-a pierdut undeva pe drum, mi-e dor de copilul din mine, care se mai iveste din cand in cand doar ca sa se ascunda iar speriat (ce tare asta) . Mi-e dor sa fiu alintata.

“Trecutul este o mică compensaţie a viitorului pierdut. Trecutul este doar începutul unei alte etape.”

Prevad un “Later edit”, sau un alt post pe tema asta

Am vazut in sfarsit o tara aflata in plica criza economica, ce are parlamentari in plina campanie electorala. Si nu o campanie oarecare. O campanie finantata la greu.  Din 12 candidati cu poze care mai decare si cu slogane care mai decare mai tampite, noi trebuie sa alegem unul (lol). Grea decizie nu? Haide sa va prezint cate ceva din ce spun ei.

1. Constantin Rotaru (membru PAS – nu am auzit/nu ma bag)
2. Eduard Gheorghe Manole (fara partid, emblema usor securista, slogan : “Va dau tara inapoi” – bun … da ce cauta la tine? Si sper ca nu “inapoi” in timp!)
3. Dan Mircea Geoana (membru PSD+PC, destul de cunoscut, lupta pentru infrastructura, agricultura si agricultura potenta. Probabil si pentru cateva fonduri individuale asa cum este cunoscut PSDu’)
4. Hunor Kelemen (membru UDMR, slogan : “Spune lucrurilor pe nume! – partidul asta nu e ala care vroia sa faca maghiara limba oficiala in Romania?)
5. Sorin Mircea Oprescu (fara partid, slogan : “Hai Romania la VOT!” – emblema destul de ciudata, reprezentand o stea cu definitii in religie si etica. Ce am scos-o pe asta!)
6. Corneliu Vadim Tudor (membru PRM, slogan : “MedicameNTEEE!!” – glumeam. Defapt : “Mineriadaaa!”. Deci, BINGO! Nu are slogan, lumea nu l-a primit sa candideze, deci a facut anuntul cu o portavoce)
7. Traian Basescu (membru PD-L, slogan : “Basescu lupta pentru tine!” – il stiti ba ce dracu? E de-al nostru omu! Ala care legalizeaza prostitutia si pe Gigi, parca. Nu?)
8. Ovidiu Cristian Iane (membru PER, slogan : “O forta noua pentru Romania curata” – ma bucur ca baiatului ii place verdele. Foarte dragut din partea lui.)
9. Constantin Ninel Potirca (fara partid, slogan : “E timpul sa fim impreuna!” – sigla lui este o busola, caci sincer pare cam debusolat. Modelul perfect de presedinte fantoma! Ce.. numai alocatiile sa fie fantome?)
10. Remus Cernea (membru PV, sau “Partidul Verde”. Nu se stie cine stie ce… dar imi place mie asta ideea.)
11. George Crin Laurentiu Antonescu (membru PNL – el este tipul ala tupeist cu cazierul super curat si fara “bube” pe spate. Singura mea intrebare este cum il alinta nevastasa? Geo? Cri? Laur? Anto?… lamuriti-ma si pe mine.”
12. George Becal (membru PNG-CD, slogan : ”Vreau sã fac o Românie care sa Îi placã și lui Dumnezeu!” – Deci bai ha-halerelor! Votati-ma ce dracu’? Frate la ce ai facut atatea manastiri? Nu imi vine in minte acum decat replica din exorcistu’ : “GOD is not here today; priest!”

Ok. Acestea fiind spuse, SPOR LA VOT! Eu raman pe pricipiul “da eu cu cine votez?”

Dupa cum bine ati observat, blogul nostru si-a bagat “antenele” in majoritatea site-urilor la moda, pentru a atrage mai mult trafic. Astfel Trilulilu[x], FaceBook[x], MySpace[x], Google[x], Tweeter[x], Yahoo![x] si YouTube[x] gazduiesc minunatul nostru blog.

Asa ca fiti cu ochii in “paishpe”. Ne vedem pe cele de mai sus!

Vine vremea cand iti dai seama de anumite lucruri.Si constati cu stupoare ca privind de la suprafata,aceste lucruri nu sunt atat de negre pe cat ar putea fi daca privesti din profunzime.Exact cu problema asta ma confrunt si eu…Aici ma refer la multe lucruri care m-au prost dispus in ultima perioada.Dar sa nu mai am parte si de alte surprize sau de alte momente ca acestea in care sa-mi bat capsorul cu diferite tampenii,am luat hotararea sa ma debarasez de orice eventuala problema si de a incerca sa pornesc pe un alt drum mai rece,mai calm de la care,sper eu,sa nu primesc asa de multe”palme”.
Cateodata ai impresia ca esti singur pe lume si ca in viata,majoritatea lucrurilor care ti se intampla sunt impotriva ta.Ai impresia ca cineva are ceva cu tine,ca toti sunt contra vointei tale,ca nimeni nu te place…Si pentru ca clipele respective sunt atat de greu de ocolit,este bine sa incerci sa nu te mai concentrezi atat de mult asupra lor si sa te lasi indiferent.Lasa-i pe altii sa spuna ce vor,sa se descurce cum poate fiecare…Ce incerc eu acum sa subliniez este ca am luat imensa decizie prin care nu ma mai las afectata de spusele celor din jur si prin care voi incerca sa-mi recreez un spatiu comfortabil mie si celor dragi:)
Si cu astea,am incheiat ce am avut de spus:)Gud nait,pipal!

Cum sa o dai in bara intr-o relatie.
Cand intanlesti pe cineva si iti place, ai tendinta de a-ti schimba felul de a fi, urmarind foarte atent toate detaliile atat la tine cat si la cealalta persoana si incerci sa iti faci un mulaj pentru el/ea. Faci tot posibilul sa ii fi pe plac, sa ii asculti muzica tampita, sa urmaresti filme idioate si lista continua. Defapt incepem relatia prin minciuna, cu toate ca esti constient ca nu o sa rezisti mult sa te comporti asa, tu dai inainte in prostia ta.
Dupa un timp, incepi sa te schimbi. Nu iti mai place melodia aia, nu poti sa te uiti la filmul X ca e de cacat si nici actorii nu iti plac. Incetul cu incetul devi TU. E de cacat rau sa te schimbi peste masuri pentru cineva, stiind ca nu o sa poti ramane asa tot timpul pe care il petreceti amandoi.
E simplu, nu incerca sa fi cine nu esti. Daca ea/el nu te place asa cum esti tu de la inceput, clar nu o sa te mai placa cand iti arati adevarata fata peste cateva saptamani, luni poate un an in cel mai bun caz.
Trebuie sa aduci anumite schimbari cand incepi o relatie, dar nu incerca sa faci ce te depaseste.

I didn’t know that i can be so affected sometimes, that i can be so vulnerable when i face events that come unexpected and which i underestimated their impact on myself. i was never good at having patience, on focusing on a certain event in the nearby future and controlling the present so that i will finally get to THAT moment/event.

even if i am so optimistic, sometimes i find it difficult to put on my “things will turn out fine” face/attitude … i like the present tense, i always enjoy going with the flow… still, my control freak part is also kicking in when things are really hard to be estimated and tend more to be towards ‘possible’ and not towards ’sure’.

sometimes i minimize or maximize the situations and expect everybody to understand what i’m saying and level up with me. i realise that things can catch me off guard, though i caused them by saying what’s on my mind, what i think of that situation, what bothers me, so on.. i assumed this, but i didn’t expect to be such a mind/heartquake. gee, i still wait for replicas ) what i thought to be smth soft, with no immediate influence on me , but both with some “history” and “action”, i found out that the magnitude was considerable..huh?!

En dit is belangrijk voor mij, though i haven’t realised it at its magnitude until now..

Astazi ma simt din nou din alta lume, dar nu o sa ma las coplesita. Azi am de gand sa fac schimbari radicale in viata mea. Nu stiu de unde o sa incep…poate o sa incep cu dulapul sau cu lista mea de prieteni…hmmm…”prieteni”… Oricum, nu o sa stau prea mult sa meditez, macar o data in viata mea sa fac ceva din instinct, nu dupa ce imi petrec ore gandindu-ma daca e bine sau rau. Nu stiu daca e bine cum procedez, insa vreau o schimbare.

Stiu, o sa imi spuneti sa ma vopsesc sau sa ma tund…am facut deja asta, dar nu e de ajuns! Asa ca voi merge mai departe. Ceva din anturajul meu nu imi face bine, imi strica in fiecare zi dispozitia de la o vreme incoace. Saracul dulapul meu…imi vars nervii pe el si pe hainele mele… Este si asta un mod de a scapa de furia interioara, dar nu va inlatura cauza furiei, radacina ei.

De ce sa ocolim atat subiectul? Sa trecem odata la treaba si sa punem punctul pe “I”.

• Urasc sa fiu luata peste picior.

Oricine face acestu lucru poate sa isi ia ramas bun de la mine. Nu sunt genul care sa accepte tot felul de prostii, de vorbe spuse la caterinca. Sa fiu sincera, nici nu prea am simtul umorului, nu imi plac glumele, iar cand eram mica nici sa rad nu stiam…asa ca…imaginati-va!

• Nu imi place sa fiu indusa in eroare.

Nu ma face sa cred un anumit lucru pentru ca mai apoi sa imi zici ca am inteles eu gresit. NU! Cel putin fi sincer cu mine si spune-mi ca te-ai razgandit, poate pedeapsa va fi mai blanda.

• Nu imi place sa ma trezesti din somn.

Oh, Doamne…cea mai mare greseala! Andra poate sa confirme…pe ea mi-am varsat nervii ultima oara. Sorry!

• Nu imi place sa ma lasi sa astept.

Desi, de obicei, ajung mai devreme la locul stabilit as prefera sa fi acolo la fix. Nici mai devreme, nici mai tarziu. La fix. Sau daca promiti ceva, sa te ti de cuvant. Asa e frumos, nu cred ca sunt pretentioasa.

Ar trebui sa inchei aici caci timpul ma preseaza, am multe de facut… De acum incolo eu te las, nu ma mai intereseaza de tine. Nu o sa ma mai gandesc. O sa astept sa vina de la tine, eu am facut tot ce am putut… Nu pot sa te oblig si, in plus, nici nu vreau, nici nu am de ce… O sa vi singur la un moment dat, stiu asta! Asa ca….DE CE ATATA PANICAAAAAA???

Have a nice day :P

Asta e un bonus…Enjoy!

Zilele astea, reusind sa creez un negativ, mi-a trecut prin cap sa fac un “spot publicitar” legat de viitoarea mea melodie impreuna cu Ice, numita “Underground”. In melodie se vorbeste despre acest gen de muzica, prin exemplul unui MC trecut prin toate, ajuns in pragul reusitei. Ce pot sa mai spun? Sa asteptam melodia nu?

Am inceput astati sa “urc” toate acele filmulete inregistrate in momentele noastre de “dilatare expansionista” a creierului, inapoi pe blog.

Deci daca de azi vedeti o noua pagina : “Arhiva video”, este in teste (cel putin pana maine – se lucreaza continuu). Odata cu revenirea acestei pagini, suntem pregatiti sa ne reapucam de creatul filmelor de super proasta calitate audio/video/story.

Mda… până voi învăţa că oamenii sunt egoişti va trebui să sufăr. Offf… iubirea asta. Eu vreau să iubesc, să ofer multe, însă primesc doar răutăţi.

Totul este conform principiului. “Îmi pare rău că ai trecut prin asta. Şi eu am trecut prin mai multe”. Am ajuns să ne facem rău unul altuia, doar pentru că unul din nou a suferit mai puţin? În loc să ne iubim, îl rănim pe cel care ne oferă iubire, doar că ni se pare că a suferit mai puţin?

Nu ştiu ce au bărbaţii cu mine, dar se pare că sunt hotărâţi să mă pedepsească. Unul pentru că lui i se pare că sentimental a suferit mai mult decât mine, altul pentru că am avut parte de o familie şi o situţie materială mai bună. I-aş fi putut înţelege dacă se purtau urât cu mine pentru că nu le ofeream iubire, dăcă nu împărţeam ce-i al meu cu ei. Dar, cum nu am făcut asta… DE CE?

DE CE mă răniţi când eu vă ofer iubire?

În lumea asta nu mai există decât egoism?

Ma stiti, sunt marmota voastra simpatica. Modesta din fire si nebunatica in nestire, am nevoie de o schimbare mereu si de cele mai multe ori schimbarile astea le fac la capitolul casuta. Ma mut foarte des, de la an la an eu stau intr-un cartier nou, dar nu asta e problema problematica , ci obiceiul meu de a muta mobila prin casa.

Ma apuc  noaptea sa mut eu dulapul ala din colt ca nu imi mai place cum sta acolo. Sau sa mut masuta mai pe stanga si fotoliul sa il pun in stil feng-shui, pentru ca imi da mie o stare de mai bine.  Cand inca eram acasa, sub acoperisul parintesc si imi imparteam camera umila cu al meu fratior, nu prea aveam eu loc de desfasurare in activitatile astea nebunesti de schimbari de ambient. Insa cand prindeam momentul, si asta se intampla de obicei cand ai mei se duceau la tara si eu ramaneam singura pe acasa, ma apucam si mai schimbam locul canapelei din sufragerie ( aka livingul ) , mai faceam cate un aranjament floral prin bucatarie, mutam dulapurile din balcon si faceam eu niste combinatii de cand venea mama inapoi acasa nu mai gasea nimic.. Ce sa mai, munca serioasa .Si cu toate astea, mama marmota era destul de incantata de noile schimbari. Acelasi lucru se intampla la casa de la curte. In mansarda mea de care va tot povesteam cred ca am schimbat de atatea ori aranjamentul, incat ai mei nici nu se mai chinuiau sa urce sa vada noua fata , deja se multumeau daca le aratam o poza. E greu sa ai un copil asa ca mine, dar multumesc lui Dumnezeu ca m-au lasat sa imi cultiv creativitatea   Si daca ai mei dragi parinti nu mai erau publicul tinta pentru operele mele de arta, aveam unde sa ma duc . Tin minte ca munceam o zi intreaga la mansarda aia, faceam curatenie, schimbam covoare, mergeam pe camp sa iau papura si stuf ( vazusem eu prin nu stiu ce revista ca da bine ) strangeam flori de camp si imi faceam o vaza de toata frumusetea . Daca era toamna, schimbam si adunam frunze uscate, puneam nuci in cosulete, dumitrite in vaza si tot asa. Pe masura ce munceam la camaruta aia imi veneau tot mai multe idei si cred ca intr-o zi schimbam decorul de vreo 3 ori pana ajungeam la ceea ce voiam. Seara dupa ce terminam treaba chemam ‘publicul’ sa-si dea cu parerea si apoi ma relaxam ascultand muzica si privind mandra la ce iesise din mainile mele.

Acum e grav. In apartamentul in care m-am mutat nu mai pot face schimbari. Cel putin nu in camera mea. De ce ? Cu liniuta de la capat :

• pentru ca am ditamai patul kingsize si sa il pun in alta pozitie nu am cum, eventual daca il atarn si il fac suspendat poate asa mai castig si eu un pic de spatiu,
• pentru ca sifonierul este imens si ocupa foarte mult loc ,
• pentru ca mi s-a promis bataie daca mai mut mobila prin casa

Situatia nu e chiar asa de grava, mai pot face cateva mici schimbari, cum ar fi sa mut noptiera in partea stanga a patului din cand in cand, sa mai dau comoda vreo 10 cm mai in spate si cam atat    Ma gandesc serios sa imi atarn deasupra patului o perdeluta sa fac un fel de baldachin, ca deh am nevoie de schimbari care sa ma loveasca asa cand intru in camera. Ahhh si uitasem de balcon, acolo ma mai pot desfasura pana vine frigul. Ahh, too late, a venit deja.  In bucatarie nu am ce schimba.., pe hol deja sunt aranjate frumos, acum tratez cu fetele sa imi pun un fotoliu in colt la mine in camera, dar pentru asta trebuie sa tai un pic din pat Glumesc, nu tai din pat, ci doar ii demontez una din extensii sau mai pe romaneste spus : scot scandura care il face mai lat si asa reusesc sa imi pun si fotoliulll : D Asa ca sa-mi tineti pumnii !

p.s. Daca tot am vorbit despre schimbari, ce parere aveti de noul look al casutei mele ?

Maybe we like the pain. Maybe we’re wired that way. Because without it, I don’t know; maybe we just wouldn’t feel real. What’s that saying? Why do I keep hitting myself with a hammer? Because it feels so good when I stop.

simt cum ma pandeste o depresie. isi face incet incet drum pana in miezul sufletului meu si ma paralizeaza treptat. poate  e toamna de vina, incerc eu sa ma consolez. cu lacrimile ei si mocirla asta care ma inghite de tot, caci fiecare pas ma afunda mai tare.  sau poate e doar realitatea care vrea sa puna stapanire pe cugetul meu prea mult corupt de iluziile verii..

nu-mi plac schimbarile. sau iluziile destramate. nici oamenii ipocriti si falsele sperante. nu-mi plac zilele in care nu vreau sa deschid ochii si sa ma dau jos din pat. si nici sentimentul de gol, pustietatea asta care imi roade fiinta. nu-mi place sa fiu singura acum.

si imi lipsesti acum mai mult decat oricand. dar is incapatanata si nu vreau eu sa fac primul pas. pt ca daca iti pasa vei sti unde sa ma gasesti, iar daca nu, nu se merita sa mai imi pierd timpul cu asta. nu erau amenintari vorbele mele, erau rugaminti nerostite……