3 October 2007

3 October 2007

Programul de duminica seara la Biserica Penticostala Emanuel va fi unul special pentru că îi vom avea ca invitaţi pe:

cântăreţul Ovidiu Liteanu şi păstorul Gabi Zăgrean din Beclean .

Va fi un program de evanghelizare, deci vă asteptam la ora 18, împreună cu prietenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu ca şi mântuitor personal.
Este vremea ca şi ei să-L descopere !!!

3 October 2007

Of, of…
Ieri am fost la shooting foto cu inca niste colegi pentru nu stiu ce bannere de Craciun care sa promoveze universitatea din Sibiu. Normal ca m-am bucurat ca am fost remarcata (poate a fost si noroc cu noua mea tunsoare. Da, m-am tuns si toti au picat in fund cand m-au vazut, asa de mult a placut!). Na… si ne-au dus la Paltinis la cabana ULBS-ului si acolo ne astepta un brad impodobit, un covor pufos, pereti in lemn si un foc de vatra. Era superb, era atmosfera aia din filmele de Craciun. Langa brad erau puse cutii de cadouri cu fundite… Doamne cat mi-a placut. A venit pro-rectorul sa pozeze cu noi. A venit un fotograf profesionist, ne-a aranjat pe acolo… Noi a trebuit sa venim frumos imbracati si sa facem o poveste intre personajele din poze. Adica sa fie o relatie intre ele, sa nu fie ca mamelucii.
Am vazut fotografiile doar pe aparat, inca nu le-am primit, dar din cate am vazut eu, au iesit genial!
Am inteles ca o sa fie bannere mari prin oras cu noi. Hm, oau!
Dupa ce am terminat sesiunea, ne-au pus la masa, ne-au dat si felu’ 1, si felu’ 2, si dulciuri, si sucuri, vin, de toate. A fost ca de Craciun. Mi-am petrecut Craciunul cu colegii mei, haha.
Nici nu mai vroiam sa plec de acolo, atata mi-a placut de mult.
Pe drum inapoi m-am gandit si mi-am dat seama ca eu acum fac tot ce imi doream eu candva si nu credeam ca se va implini vreodata… Sunt la actorie, facem un spectacol de Craciun care include si muzica si dans (cum sa nu imi placa asa ceva, ca e aproape ca un musical?!), cam cum vezi in filme, facem dansul Craciunitelor, tot cum vezi in filme, mai pregatim inca un spectacol (da Doamne sa fie bine!), mai suntem chemati si la shooting foto… si-o sa aparem pe bannere…
Cred ca ar trebui sa-mi amintesc de astea mai des… Desigur… niciodata nu e de ajuns. Intotdeauna mai vrei cate ceva, intotdeauna te visezi mai sus, mai departe… Da’ ce faci cand ajungi si acolo? Ce faci cand iti atingi visu’? Iti implinesti destinu’ si atata ti-a fost… Sau na, nu stiu, poate nu-i chiar asa tragic.
Da, imi dau seama ca am multe… si nu stiu daca gresesc cand spun ca as vrea mai mult… Dar vreau mai mult. Si vreau sa fiu in locul ala pe care l-am visat de cand ma stiu… Si nu stiu daca anul asta va fi posibil. Sau poate va fi, daca trebuie sa fie acum. Toate la timpul lor. Cred ca am invatat si sa astept… asta e ceva e acum un an sau doi nu concepeam. De ce sa astepti cand ai putea sa ai totul de-a gata?
Visul meu ce a renascut prin septembrie la sfarsit (parca suna a “Wake me up when September ends”!) e inca aici… Si va mai fi, si nu se va stinge pana nu-l voi implini… Stiu ca nimic nu-mi garanteaza ca il voi implini anul asta sau la anul sau cine stie cand…
Ca am mentionat de “Wake me up when september ends”, pe care o ascultam in adolescenta… acum cateva seri vorbeam cu o colega pe mess si ne trimiteam poze din tineretile noastre… M-am uitat peste poze de-ale mele de acum cativa ani si mi-am dat seama cat m-am putut schimba de mult… Si prin ce etape am trecut. E ca si cum n-ar fi fost… Nu inteleg de ce am impresia asta… Parca am trait de cand ma stiu aici, printre colegii mei de la Sibiu. Chestia e ca nu-ti pot ramane indiferenti niste oameni pe care-i vezi in fiecare zi, de dimineata pana seara. Chiar am ajuns ca o familie… desi, se spune, trecem acum printr-o criza. Eu nu inteleg unde e criza. Nici ceilalti nu au inteles-o… Dupa aia am auzit din toate partile ca ar fi criza si culmea e ca am inceput si noi sa credem. Deci, cum e si criza in lume: totul e psihologic. Eu una sunt mult mai deschisa si ma simt foarte bine in clasa.
Whatever… am multe de spus… si am spus destule pana acum. Maine merg acasa…

E soare si 15 grade C la sfarsitu’ lui noimbrie.E bine asa,da parca era mai fain daca si ningea.Stau 6 zile acasa si primele doua au fost cam aiurea,tot plictiseala,tot acelasi cacat,badly need a chaaange.Macar e si ceva bun,cu tot valul asta de plictiseala ma culturalizez mai mult,citesc mai mult/zi decat citeam cand ma duceam la scoala,a si nenea Dostoievski e un geniuuuu,mad genius! Crima si pedeapsa urca usor si cu pasi repezi pe locul 1 al topului meu de carti citite si sunt ceva la numar.Oricum Dosto’ bate orice “mare scriitor” contemporan gen,Coelho,Brown,Rowling,Stephenie Mayer,alde astia cu best-seller-uri actuale.Ii bate ca pe bebelusi la fundulet,deci recomand neaparat Crima si pedeapsa lui Dostoievski.Pe de alta parte,ca cinefil ce sunt,pot sustine exact ce am scris mai sus si pot adresa aceleasi cuvinte de lauda si regizorului Quentin Tarantino cu Inglariuous Basterds,da frate,asa se face un film! E nebun si filmul si regizorul,recomand din inima celor ce stiu sa aprecieze capodoperele cinematografiei,si celor ce au dat cu prezentu’ la premiera Twilight:New Moon,le urez un mare “Duceti-va dracului,ca ne-am saturat de voi!”.Si fiindca tot am discutat de “viciile” astea ale mele,si le-am alaturat,pot spune ca au si reactii adverse,ca in cazul meu,ce s-au soldat cu lentile de -0.5 ))),fuck that!

Oricum,toate sunt bine in mare,vreau mai repede vacanta de iarna.Si la cea dintre semestre se anunta nebunie mare,excursie gen,la Sibiu,eheeee,Sneakers Adidas Stan Smith leather si KFC ,las-o asa! Hai cu ciocolata calda langa brad si cu cartea de citit….ah si revelionul ala..!

V-am pupat,multa sanatate cititorilor mei,in numar redus!

One day in my final week in Sibiu as part of my work I was able to spend half a day in the nearby countryside. Sibiu is a county town, but much of the county (‘judet’ in Romanian) is rural. The next few days will show pictures from a rural village in Sibiu judet.

3 October 2007

Craciunul bate la usa, Revelionul bate la usa. Inseamna ca si vacanta bate la usa. Cred ca e pentru prima oara in viata mea cand nu vreau vacanta pentru ca asta inseamna ca trebuie sa plec la Sibiu. Si cum mie nu imi este deloc dor de Sibiu nu vreau sa plec. Dar trebuie ca daca nu se supara mama, bunica si mai stiu eu cine.

N-am idee ce cadouri o sa fac de Craciun, daca o sa fac. Ma bucur in schimb ca in sfarsit m-am hotarat ce o sa fac de Revelion. Nu o sa merg la Hosman (ceva sat de langa Sibiu) cu fostii colegi. Probabil se vor “supara” unii. Dar pur si simplu nu am chef de Revelion la tara. Mi-ar fi placut la cabana de pe Valea Moasei, dar nu a fost sa fie. Mi-e dor totusi de niste artificii si de un Revelion orasenesc. Asa ca am gandit eu bine si “mult” si am hotarat sa raman in Sibiu de Rev. Vine prietenul meu si o sa imi petrec perioada “revelioneasca” alaturi de el, de mama si de bunica. Iar in noaptea de pe 31 pe 1 o sa fiu cu el prin Piata Mare. Si sunt sigura ca va fi frumos. Vom da candva si o fuga pana la Paltinis. Si in rest, vom vedea. Si de abia astept sa ma intorc apoi in Bucuersti in 2010.

Ieri am primit cupoanele de calatorie cu trenul. 12 calatorii pana in 31 decembrie 2009. N-am cum sa le consum. O sa dau intr-o zi o fuga pana la Sinaia si o sa merg la Sibiu cu trenul pe ruta ocolitoare si o sa fac 10 ore in total.

In rest ma bucur ca am un weekend prelungit. Dar trebuie sa invat pentru partiale si alte teste.

Buh-bye!

2 October 2007

An encounter with graphic art pieces coming from the collections of the Musée des beaux-arts de Rennes and signed by famous Breton artists in the late 19th century and the first half of the 20th century, the exhibition The Breton Muse on show until February 7, 2010, at Sibiu’s Brukenthal Palace, in the Polyvalent Hall of The Blue House (first floor), is part of the cultural events organized by the cities of Rennes, France and Sibiu, Romania, to celebrate the ten years of their twining association.
more…

Şi în acest an, Muzeul „ASTRA” întâmpină sărbătorile de iarnă cum se cuvine. Pe parcursul a trei zile: 4, 5 şi 6 decembrie 2009, colindători de toate vârstele din întreaga ţară vor vesti Naşterea Domnului şi vor garanta începerea Noului An sub auspicii bune.

Sub genericul „datini şi obiceiuri de iarnă” muzeul organizează diverse manifestări, dedicate tuturor categoriilor de vârstă: vernisări de expoziţii (de icoane pe lemn pictate de Lucia Nica; de fotografie antropologică), concerte de colinde, reiterări de obiceiuri specifice acestei perioade (capra sau turca) din diferite zone ale ţării: Alba, Braşov, Mureş şi Neamţ şi bineînţeles Sibiu.

Astfel, vineri, 4 decembrie, începând cu orele 13, se va vernisa expoziţia de icoane pictate pe lemn: A-semănare în griuri de lumină (expoziţie cu vânzare, Piaţa Mică, Nr. 11); în intervalul orar 16⁰⁰- 18⁰⁰, în cadrul Târgului de Crăciun, pe scena din Piaţa Mare se va desfăşura un spectacol susţinut de copii cu dizabilităţi de la Şcolile speciale din judeţul Sibiu, care va continua şi în intervalul 19⁰⁰- 21⁰⁰, ocazionat şi de Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi.

Sâmbătă, 5 decembrie, pe scena din Piaţa Mare, vor fi susţinute spectacole de datini şi obiceiuri de iarnă, în trei intervale orare: 10⁰⁰- 12⁰⁰ (copii de la Şcoli din judeţul Sibiu); 15⁰⁰- 17⁰⁰ (grupuri folclorice din ţară); 19⁰⁰- 21⁰⁰ (grupuri folclorice din ţară).

Tot sâmbătă, începând cu orele 16⁰⁰, se va vernisa expoziţia de fotografie: Imagine…festival…datină…iarnă (sala de expoziţie a Centrului de informare turistică, Primăria Municipiului Sibiu).

Duminică, 6 decembrie, de ziua Sfântului Ierarh Nicolae, Complexul Naţional Muzeal “ASTRA” Sibiu, alături de grupuri păstrătoare de tradiţii din judeţul Neamţ şi Braşov, vor colinda comunitatea de la Noul Român, prilej de a redescoperi frumuseţile Centrului Cultural-Memorial Doctor Gheorghe Telea Bologa.

Pe toată durata Târgului de Crăciun, Muzeul „ASTRA” prin amabilitatea organizatorilor, va comercializa la unul dintre standuri, produse de sezon (tradiţionale şi de inspiraţie tradiţionale), prin Galeriile de Artă Populară, Asociaţia Creatorilor Populari din România şi Departamentul Creatorilor Populari cu Dizabilităţi.

Astfel de produse pot fi achiziţionate şi de la Galeriile de Artă Populară din Piaţa Mică, inclusiv de la Galeria anotimpurilor, ambele aflate la parterul Casei Artelor (Piaţa Mică, Nr. 21).

Vă invităm să vă cuminecaţi cu atmosfera caldă a acestor evenimente, locuri şi oameni, primenindu-vă, astfel, pentru Sfintele Sărbători şi Noul An.

Dana Botoroagă

Muzeograf, Muzeul Civilizaţiei Transilvane „ASTRA”

Ovidiu Baron
—–
Serviciul Marketing-PR
Complexul National Muzeal “Astra”
Sibiu, Piata Mica Nr. 11
Tel. 0269 21 80 40

Prezentarea muzeului în evidenţa CIMEC

(Anterioarele “episoade” le găsiţi aici)

Pe arșiță, furtuna se iscă, parcă,  din nimic. O pală de vânt fierbinte ridică hârtiile uscate și cateva pungi de neylon care închipuiră în aerul încins și compact o coadă de zmeu. Urmară, apoi, în trombă, vârtejuri împleticite ce năvăleau ca armiile spulberând cu săbii de aer gunoaiele. Resturile uscate dansau ca niște lăstuni cu traiectorii imprevizibile bucurându-se de această ultimă reprezentație fără spectatori. Ba! Aveau un spectator. Mai mult mort decât viu, cu coastele de fier înroșit, cu botul sângerând, un șoarece zdrențuit se uita cu un ochi parcă întemnițat în pleoapă la spectacolul acestor flenduri zburătoare.

”Așa am făcut și eu cu partidele… Le-am dinamitat și spulberat din interior! Zdrențe le-am făcut! Futu-i în gură de mizerabili! Auzi! Să mă conteste ei pe mine! Pe mine?! Care-s cel mai tare dintre zei! Zeus! Nu așa mi-au zis intelectualii mei? … Chiar! Cine l-a învins pe Zeus? … Că și ăla a fost vândut și trădat… Nu se poate să fie altfel… Să-l sun pe Cărtărăscu să-l întreb… Unde mi-oi fi pus telefonul?… Și unde-mi sunt gărzile?!  Gărzi! Găăărzi!” urlă șoricelul, în mintea lui, scoțând în fapt doar un chițăit anemic.

Vântul se întețise. Palele fierbinți și sprințare se trasformaseră într-o draperie grea și compactă care mătura pământul și ridica și obiecte mai grele.

”Să mă ascund dracului undeva! Acuș mă transform în șoarece zburător… Cum au făcut ăia, ticăloșii ăia, Elena și Guzganul Rozaliu? Parcă s-au dat de-a tumba… Ia să-ncerc.”

Își adună puterile și punându-și țeasta în pământ, încercă să se rostogolească. Un obiect mare și dur îl lovi, îl înhăță exact în poziția în care era – cu capul între picioarele din spate – și-l purtă cu el în înalturi. Când i se domoliră bătăile inimii, ținându-se cu toate puterile de marginile a ceva lucios, inspectă obiectul zburător în care se afla ostatic.  Era într-o pâlnie metalică care se îngusta înspre un valț cu spirale lucioase, de parcă ar fi fost din porțelan. Șterse cu dosul lăbuței praful sedimentat sub buza pâlniei și încercă să descifreze semnele încrustate în alamă. ”He… herm… sper că n-o fi Hermeneutica lu Heidegger… Mamă! De unde știu eu asemenea cuvinte?” se șocă șoricelul. ”O fi că de la Pleșu… se lăsă el purtat pe aripile înșelătoare ale amintirilor. ”Păcat c-a plecat și ăla… Mă mai învăța niște feluri de mâncare savante… privighetori și alte drăcovenii la țiglă. Auzi! Să mănânci privighetori! Ce barbarie! Ei se înfruptau cu bunătăți savante și eu făceam scorbut de la conserve!” se indignă brusc și se înroși să-i plesnească grumazul. ”Și eu să nu condamn comunismul?! Când ei stăteau ca niște boieri și le plesneau burdihanele, toți comuniștii ăștia, iar eu umblam pe mări și oceane, pradă furtunilor și piraților! Și eu să nu-i condamn? Dar m-am spălat ca Pillat din Pontul Euxin. Să văd acum pe unde scot cămașa… Unde aterizez cu hârzobul ăsta… De la ce-am plecat?”

Șoricelul Traian se aplecă peste marginea pâlniei și se uită în jos. Sub el se bulbuceau cârlionțați nouri cumulo-nimbus. Prin spărturile lor se zăreau crestele albite ale munților, așezările umane trasate parcă cu rigla și câmpurile la fel de geometric delimitate, în diferite nuanțe de verde. Se uită din nou la ideogramele săpate în metal.

- Herm… herman…, lustrui din nou cu lăbuța curățând praful și depunerile, hermannstadt! Ce p… mă-sii o fi însemnând hermannstadt? Daca aș avea telefonul l-aș suna pe Pareologu… Am cacarisit-o, vorba lui… Băăăi! Al cui ești și unde p… mea te duci? Hermannstadule! Dirijabil sau parașută, ce-oi fi?! bătu el cu lăbuțele posterioare în pereții de alamă. Parcă aș fi ăla care a zburat cu balonul cu heliu să prindă leptoape! … De pe lista mea neagră de bloggeri…

- Hermannstadt e numele unui oraș, se auzi o voce strunjită, gravă, cu accent germanic evident, de parcă ar fi râșnit consoanele. Și nu mai bate cu labele! continuă vocea cea gravă amplificată de vaporii norilor și devenind astfel și mai înfricoșătoare în tăcerea desăvârșită. Ne vom dezechilibra din cauza ta și ne vom zdrobi de stânci. Tu. Eu sunt rezistent.

Șoricelul era cu adevărat terifiat. După trasformarea sa, din una dintre personalitățile mondiale într-un biet șoricel, șirul traumelor îi șubrezise nervii și-i biciuise simțurile.

- Tu cine ești? Și chiar ești viu? Sau ești mic și te-ai nimerit și tu în râșnița zburătoare luată de vânt? șopti el cu atenția încordată și urechile ciulite să poată percepe de unde ar putea veni răspunsul.

- Sunt Klaus, cine să fiu? Merg la o întrunire în Alpi, râșni vocea. Șamanizam și eu și – independent de voința mea – ai nimerit și tu în vehicolul meu. Dar tu cine ești? Wer bist du? se miră Vocea.

- Parcă eu mai știu cine sunt…

- Du bist eine kleine mäuse, Ich sehe…

- Și ce faci în Alpi, adică … acolo unde te duci? Ai fost chemat să râșnești ceva?

- Asta-i doar maschinnen… Merg să stabilesc o echipă. Si să lămuresc niște capete pătrate că … endlich… Nu am dialog cu pasageri clandestini. Unde te las?

- Vin cu tine… îndrăzni Traian. Și … când te transformi în … cine ești? Santa Klaus parcă ai spus.

- Johannis Klaus, herr mäuse.

- Auzi! N-ai putea să bagi și PD-L-ul în guvernul tău? izbucni șoricelul cu disperare, din senin și fără nicio legătură.

- Nein. Kategorisch nein! A fost depășit momentul când se preconiza un astfel de …

- Aranjament? încercă să-l ajute șoricelul, plin de speranță.

- Eu nu fac aranjamente. Eu am principii.

- Dar … Totuși … Poate … În ultima clipă … Se poate reveni.

- Domnule  mäuse, până aici! și, cu o hurducătură, mașinăria de proveniență germană îi făcu un șfunc șoricelului. Acesta se bălăbăni și dispăru printre nori.

- Kleinen bastard! mormăi râșnița nemțească și își continuă, impasibilă, zborul.

(va urma ) Update pe care-l va solicita Cell61

2 October 2007

Pentru cei care ne-au solicitat invitații prin email sau direct pe blogul Galei pentru Supervoluntari, după cum v-am trimis și pe email, invitațiile se ridică de mâine, miercuri, 25 noiembrie, după cum urmează:

SIBIU: de la sediul Direcției Județene pentru Tineret Sibiu (str. Mitropoliei nr. 36 – clădirea din continuarea liceului O Goga și de lângă Prefectura Sibiu), între orele 9-15.

BRAȘOV: de la sediul SOCOM Igiena (bd. Victoriei nr. 10 / a doua stație cum mergeți către Centrul Civic - ușa cu interfon de lângă atelierul de coafură-frizerie, o căutați pe dna. Aurica Popa), între orele 9-16.

Dacă nu ați solicitat încă invitația, mai aveți timp până în 30 noiembrie!!

I have 15 minutes to get dressed and go to class.

will she make it?

Here are some of the locals using the fountain to cool down.

2 October 2007

Zilele astea ma tot gandeam cu ce album sa incep, si deoarece inca nu m-am hotarat, o sa recomand/promovez intre timp un single: ParadigmA – Follow Me.

Haideti sa va zic povestea single-ului – din perspectiva mea! Vara trecuta eram la DrumFest si cineva din trupa ParadigmA mi-a dat aceasta piesa sa o ascult, pentru feedback . Cu toate ca nu era finalizata la vremea aceea am ramas uimit de cat de bine suna . Initial m-am gandit ca poate doar mi se pare , dar am vazut aceeasi reactie pozitiva si la alte persoane care au ascultat-o. Asa ca, din august am tot asteptat lansarea piesei…care s-a intamplat in sfarsit in noiembrie!

In momentul de fata, dupa cateva saptamani de la inceperea promovarii ei pe internet, piesa are un succes destul de mare, pentru o trupa relativ necunoscuta in mass-media romaneasca. Un lucru care merita amintit despre trupa este faptul ca a obtinut locul 2 si titlul ”Best Rock and Metal Band” in cadrul concursului “Global Battle of the Bands - Romania 2009″, iar daca sunteti interesati sa aflati mai multe despre trupa o puteti face aici http://www.myspace.com/trupaparadigma. Follow Me se difuzeaza deja la unele posturi de radio (de exemplu CityFM), dar eu sper ca in curand sa o putem auzi si la posturi de radio mai cunoscute. Asa ca ascultati piesa, descarcati-o (gratuit) si daca va place, promovati-o.

Anul acesta am primit nominalizări de la 35 organizații, instituții și grupuri informale care lucrează cu voluntari din Sibiu și Brașov. Dorința noastră a fost de a scoate la iveală cât mai multe inițiative de voluntariat din cele două județe

Au trimis aplicații pentru Gala din Sibiu: Serviciul de Voluntari Agnita, ARAPAMESU, fundația CON-A, Amicii Munților, Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen, Pro Vita, EMMA, SMURD, Societatea Studenților Mediciniști Hipocrates, AIESEC, AEGEE, Acord, Arca lui Noe, Dianthus Mediaș, școala Moșna, grupul Salve, școala Rășinari, Muzeul de Istorie Naturală, CȘEI 1, Gustave Gundisch Cisnădie.

Au nominalizat voluntari și proiecte la Gala din Brașov: APIS Feedback – Centrul Pilot de Voluntariat, Clubul pentru Protecția Naturii și Turism, 34life, Păpușa de Porțelan, Pro Democrația, Cercetașii României, Asociația pentru Parteneriat Comunitar, AIESEC, Hospice Casa Speranței, Projects Abroad, As. Debate, Fundația Dinu Patriciu, grădinița Heidi, Liceul Teoretic G Moroianu Săcele, Grup Școlar Industrial Râșnov, Antipa BV Snac.

2 October 2007

în prima zi de vot, traficul blogului Galei pentru Supervoluntari a explodat 2000 de vizite și încă numărăm Așadar până în 30 noiembrie aveți ocazia să votați și să decideți cine va fi cel mai simpatic voluntar din județele Sibiu și Brașov, premiu ce va fi decernat laolaltă cu alte 14 categorii, în 3 decembrie (Sibiu) și 5 decembrie (Brașov). Tot până în 30 noiembrie poți cere invitația!

Programul de duminica seara la Biserica Penticostala Emanuel va fi unul special pentru că vom avea ca invitaţi pe:

cântăreţul Ovidiu Liteanu şi                     păstorul Nelu Filip din Timişoara .

Va fi un program de evanghelizare, deci vă asteptam împreună cu prietenii care nu-L cunosc pe Dumnezeu ca şi mântuitor personal.
Este vremea ca şi ei să-L descopere !!!