O cincime dintre copiii romani nu merg la gradinita, o treime dintre absolventii de liceu nu se mai obosesc sa sustina bacalaureatul, iar un sfert dintre scolari nu sunt capabili sa rezolve nici macar probleme elementare de matematică.

O cincime dintre copiii români nu merg la grădiniţă, o treime dintre absolvenţii de liceu nu se mai obosesc să susţină bacalaureatul, iar un sfert dintre şcolari nu sunt capabili să rezolve nici măcar probleme elementare de matematică. Învăţământul românesc îşi menţine rezultatele mediocre, comparativ cu sistemele din state precum Ungaria, Cehia sau chiar Bulgaria, cei care ar trebui să fie beneficiarii acestuia, preferând în proporţie de 20% să nu îşi ducă studiile la bun sfârşit. Situaţia reiese din raportul privind Starea Învăţământului, elaborat de Ministerul Educaţiei şi prezentat în exclusivitate de Gândul.

Conform documentului, ce a fost înaintat Parlamentului spre dezbatere, România se află pe ultimele locuri în Europa în privinţa raportului dintre numărul de elevi şi studenţi din sistem şi numărul total al tinerilor care au vârsta necesară şcolarizării. Astfel, rata de participare la toate nivelurile de educaţie înregistrată de România este de numai 56%, faţă de media UE de 63%, mai prost decât România stând doar Bulgaria şi Cipru (55%). Culmea, în timp ce ministerul se laudă cu faptul că abandonul şcolar a scăzut, în anul 2007-2008, cu 0,1%, atingând procentul de 1,9%, pe unele paliere, cum ar fi învăţământul profesional, acesta a ajuns la un nivel record pentru ultimele două decenii: 8,5%. Cauzele sunt: starea materială precară a părinţilor, lipsa de atracţie a meseriilor pentru şcolari precum şi nehotărârea elevilor de a urma un anumit drum în viaţă, mulţi schimbându-şi din mers opţiunile şcolare .

Cifrele vorbesc de la sine dacă ţinem cont de faptul că, în România, elevii sunt pregătiţi în medie 14 ani, speranţa de viaţă şcolară în Polonia, Slovenia şi Estonia fiind de 18 ani. Chiar şi cei care ajung să finalizeze liceul nu par motivaţi să obţină diploma de bacalaureat. Dovadă stă faptul că, deşi MECI raportează că 89% dintre cei care s-au înscris la bac au promovat examenul maturităţii, dacă iei în considerare doar elevii care au terminat clasa a XII-a în anul în care au susţinut bacalaureatul, procentul e de doar 63%.

Un sfert dintre elevi sunt submediocri la matematică şi ştiinţe

În timp ce rezultatele obţinute de către elevi la tezele cu subiect unic creează o imagine idilică asupra performanţelor acestora, evaluarea naţională organizată de minister în anul 2007 scoate în evidenţă decalajul dintre notarea la clasă şi competenţele şcolarilor. Dacă, la tezele unice, peste 90% dintre elevii de clasa a VIII-a au obţinut notă de trecere la matematică, la istorie şi la geografie, iar 72% au avut medii mai mari de cinci la limba română, evaluarea MECI arată că un sfert dintre elevi nu sunt în stare să rezolve corect nici măcar o pătrime dintre sarcinile primite, aceeaşi proporţie obţinând calificativul nesatisfăcător în privinţa ştiinţelor naturii. Dacă mai amintim şi faptul că scorurile elevilor la citire situează România pe locul 47 din 57 în cadrul testărilor internaţionale, tabloul este complet.Practic, şcolarii români îi întrec la citire pe cei din Muntenegru şi Azerbaidjan, dar sunt în urma celor sârbi şi bulgari. În privinţa evaluărilor OECD- PISA (ce monitorizează rezultatele educaţionale la lectură, matematică şi ştiinţe), România se situează pe locul 34 din 43, la toate domeniile testate. Îngrijorător este şi faptul că pentru prima dată în ultimii 20 de ani s-a înregistrat o reducere a ratei brute de cuprindere a absolvenţilor de liceu în facultăţi. Cu alte cuvinte, dacă în anul 2006, 68% dintre tinerii care au obţinut diploma de bac se înscriau la facultate, în anul 2007, ponderea a scăzut la 62%. Coincidenţă sau nu, cam acelaşi procentaj se înregistrează şi în cazul studenţilor care reuşesc să termine facultatea. Mai exact, doar 65% dintre cei care încep o facultate reuşesc să obţină şi diploma de licenţă.

Unu din patru absolvenţi de facultate e şomer

Mai rămâne să ne întrebăm cine sunt dascălii care îi pregătesc pe elevii români. Raportul face lumină şi în acest sens. În condiţiile în care populaţia şcolară este în scădere, reducându-se, în ultimii opt ani, cu 216000 de persoane, raportul elev pe cadru didactic din şcolile româneşti continuă să fie unul dintre cele mai ridicate, la nivel european. În timp ce în România, un dascăl pregăteşte în medie 15,7 elevi, în Bulgaria raportul este de 11,7, în Ungaria de 12,3, iar în Cehia de 11,9. Pe lângă criza de cadre didactice, problema este şi pregătirea acestora. Căci, în învăţământul profesional şi în cel preşcolar din mediul rural, ponderea personalului didactic necalificat atinge 10%. Organizarea claselor lasă de asemenea de dorit, 12,5% dintre profesori având normă parţială, procent de trei ori mai mare decât cel înregistrat în Bulgaria. Normă întreagă au mai ales profesorii din învăţământul primar (93%), în timp ce la gimnaziu doar 71% sunt în respectiva situaţie.

Nivelul scăzut al şcolarizării se reflectă şi în rezultatele de pe piaţa muncii. Doar 23% dintre tineri îşi găsesc loc de muncă, cel mai bine descurcându-se absolvenţii de studii superioare (58%) şi cei care au urmat şcoli profesionale (57%), la polul opus aflându-se cei care au făcut doar liceul (21%) şi cei care au doar 8 clase (14%). La fel stau lucrurile şi în cazul şomerilor, unul din patru tineri care a terminat facultatea primind ajutor din partea statului. Comparând însă cu media europeană, (18%), România nu stă chiar foarte prost la acest capitol, cea mai dramatică situaţie înregistrându-se în Spania, unde o treime dintre tineri sunt şomeri.

S

De curând am participat la o activitate care m-a scos din SNSPA şi m-a obligat să interacţionez cu un mediu academic eterogen…100% românesc, în orice caz: organizare care a lăsat de dorit, lipsă de informare pentru participanţi, regrupare îndoielnică a resurselor, desfăşurare superficială pentru misiunea dificilă a grupului, ceea ce a dus (din punctul meu de vedere) la eşecul acţiunii. Ziua respectivă m-a făcut să mă întreb (din nou) de ce mecanismele organizaţionale din învăţământul superior sunt atât de anchilozate.

Unul dintre motive ar fi că organizaţiile de la nivel superior din învăţământ nu sunt conduse de “manageri” ci de “profesori” (universităţile) sau (alte organizaţii de la acest nivel) de “funcţionari”. Pentru ca o organizaţie să îşi realizeze misiunea în condiţii eficiente este nevoie de management adecvat, în primul rând. Un management performant ar face ca toate blocajele (inclusiv cele atât de dificile, care ţin de controlul calităţii în învăţământul superior) să se dizolve. Din câte am observat, unele organizaţii dintre cele amintite au noroc şi sunt conduse de un om/o echipă cu abilităţi manageriale dezvoltate. Altele, însă, au o astrogramă mai modestă şi se mulţumesc să plutească în oceanul prezentului, cu credinţa că orizontul va fi senin în continuare.

(M-am gândit în ultimele zile că mai există încă o categorie în modelele de învăţământ, pe lângă cele comentate săptămâna trecută – “medieval”, “contractual”, “partenerial”,”spiritual” – este modelul “paralel” în care profesorul şi studentul trec pur şi simplu unul pe lângă altul prin sălile de curs: nu au nici o relaţie, nici “feudală”, nici contractuală, nici partenerială, nici sufletească…)

Probabil că Facultatea de Comunicare este prea altfel decât celelalte şi, venind din interior cu o stare de spirit mai viu colorată, nu mă potrivesc cu exteriorul…

Fără subiecte afişate pe net la Bacalaureat

Eugenia Mihalcea
Sâmbătă, 26 Iulie 2008
Liceenii care vor termina clasa a XII-a în vara anului 2009 nu vor mai avea parte de subiectele de la Bacalaureat afişate cu câteva luni înainte pe internet, conform proiectului de metodologie pentru desfăşurarea examenului, publicat ieri pe site-ul Ministerului Educaţiei.

După scandalul care a inflamat în această vară Bacalaureatul, reprezentanţii ministerului nu au decis modificări majore în ceea ce priveşte probele examenului sau sistemul de supraveghere. Mare parte a responsabilităţii este pasată preşedinţilor Comisiilor de Bacalaureat, care vor fi instruiţi şi care vor fi responsabili de faptele tuturor profesorilor aflaţi în subordine.

„O prevedere importantă a noii metodologii de Bacalaureat completează atribuţiile preşedintelui Comisiei de Bacalaureat din centrul zonal de evaluare, care trebuie să se asigure că membrii Comisiei nu fac publice informaţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise evaluate în cadrul centrului respectiv“, se arată în metodologie.

De asemenea, profesorii evaluatori au ca nouă atribuţie asigurarea confidenţialităţii cu privire la conţinutul lucrărilor scrise pe care le evaluează, dar şi obligativitatea de a preda telefoanele mobile pe întreaga perioadă de evaluare. Dascălii care corectează nu mai au voie să facă sublinieri sau menţiuni pe lucrările examinate.

Tezele unice rămân valabile

În ceea ce priveşte tezele cu subiect unic, deşi contestate de elevi, părinţi şi profesori, ca modalitate de admitere la liceu, conducerea Ministerului Educaţiei a publicat ieri pe site-ul propriu, la www.edu.ro, un proiect de metodologie în care nu se anunţă renunţarea la acest tip de evaluare, ci mai degrabă împământenirea lui, prin înfiinţarea unei Comisii naţionale speciale. Proiectele de metodologii sunt supuse dezbaterii publice, astfel că toţi cei interesaţi pot face propuneri, până pe 25 iulie, pe adresa de e-mail info@cnceip.ro sau, în scris, pe adresa Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar (str. General Berthelot, nr. 26, Bucureş ti, sector 1).

VARIANTĂ

Profesorii cer examen-grilă

Renunţarea la probele orale ale Bacalaureatului şi supravegherea cu personal din afara sistemului de învăţământ sunt doar două dintre propunerile făcute ieri de către reprezentanţii organizaţiei educaţionale EDU CER. Profesorii consideră că probele orale şi cele practice ale examenului de Bacalaureat sunt „total nerelevante“. De asemenea, ei cred că probele scrise ale examenului ar fi mult mai „veridice“ dacă ar fi de tip grilă, iar evaluarea grilei cu răspunsuri ar fi făcută imediat după terminarea probei.

EDU CER mai cere ca proba de comunicare să fie corectată independent de către trei profesori, din alt judeţ decât cel în care s-a susţinut examenul. Reprezentanţii organizaţiei au prezentat forma examenului de Bacalaureat 2009, în viziunea lor, care ar trebui să aibă: o probă scrisă de „comunicare“, o probă scrisă, tip grilă, la disciplina principală corespunză- toare filierei/profilului/specializă rii în care s-a pregătit elevul, una sau două probe scrise, tip grilă, la discipline la alegerea candidatului, dintr-o listă elaborată de minister.

Testarea, susţinută în universităţi

În urmă cu două zile, rectorul Universităţii Politehnica Bucureşti, Ecaterina Andronescu, propunea, în cadrul conferinţei „Învăţământul, încotro?“, organizată de Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR), susţinerea examenului de Bacalaureat în universităţi, cu profesori universitari. Ca structură, rectorul spunea că s-ar putea simplifica de la şapte materii la doar trei. Ecaterina Andronescu a precizat că, împreună cu mai mulţi rectori care sunt de acord cu această propunere, printre care şi cel al Universităţii Bucureşti, Ioan Pânzaru, va trimite o adresă Ministerului Educaţiei, prin care va cere susţinerea în universităţi a examenului.

CLASA A VIII-A

Principalele modificări la tezele cu subiect unic

> se înfiinţează Comisia Naţională pentru tezele cu subiect unic

> profesorii evaluatori vor participa obligatoriu la cursuri de formare în domeniul evaluării

> perioada de evaluare a fost extinsă la 6 zile

> perioada de reevaluare a tezelor a fost extinsă la 3 zile

> elevii de la clasele cu frecvenţă redusă sunt obligaţi să susţină tezele în clasele a VII-a sau a VIII-a

CLASA A XII-A

Noi propuneri la Bacalaureat

> preşedintele Comisiei de Bacalaureat trebuie să se asigure că membrii comisiei nu fac publice informaţii cu privire la con- ţinutul lucrărilor evaluate în cadrul centrului respectiv

> profesorii evaluatori trebuie să asigure confidenţialitatea cu privire la conţinutul lucrărilor scrise pe care le evaluează

> în timpul evaluării, profesorii nu vor face sublinieri

> din comisii face parte şi inspectorul şcolar de sport

PROPUNERE

Universitarii vor un Bac redus

Un tip de Bacalaureat cu mai puţine probe şi fără afişarea subiectelor pe net este cerut de către Federaţia Alma Mater. Astfel, profesorii universitari consideră că forma actuală de organizare a examenului, cu subiectele afişate cu câteva luni înainte pe internet, încurajează frauda.

„Biroul Executiv Alma Mater a analizat disfuncţionalităţile desfăşurării examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie 2008, şi consideră că Bacalaureatul, examen care ar trebui să fie prima treaptă spre accesul în universitate, devine pe an ce trece un examen formal, lipsit de credibilitate şi de relevanţă pentru un candidat la studii superioare“, se arată în comunicatul federaţiei sindicale.

Reprezentanţii profesorilor universitari propun diversificarea tipului de Bacalaureat în funcţie de orientarea şcolară şi profesională a elevului, compatibilizarea acestui examen cu strategia de asigurare a calităţii procesului instructiveducativ. La Bacalaureatul din această vară, Ministerul Educaţiei a efectuat controale, pe toată durata examenului, în urma cărora au fost eliminaţi 268 de elevi, care au fost prinşi copiind, şi 98 de profesori care i-au lăsat să se inspire. Totodată, Ministerul Educaţiei a depus sesiză ri la Direcţia Naţională Anticorupţ ie (DNA) în legătură cu grave nereguli descoperite la Oradea şi Sighetul Marmaţiei.

Stire care nu toata lumea a auzito!!! Sa zicem ca s-ar egala sansele de reusita …. se elimina subiectele (variantele 100/materie) dar eveluarile scrise sunt grila ….100% oare??? Ceva foarte dubios…. acum 2 ani nu s-a copiat??? De ce nu s-au schimbat si atunci sistemul de organizare al BACului? Nasol ! Astept pareri !