Mă enervează (nu pot zice că mă îngreţoşează, deşi nici departe nu-s) să văd peste tot politică. Mi se tot repetă că politica pune totul în mişcare (cred că e preluare după celebrul “money makes the world go round” ), că fără politică ne ducem naibii toţi, că fără politică şi politicieni nu se poate, că ei – ăştia la ţol festiv şi cravată, invitaţi prin talk-show-uri – deţin pârghiile puterii. Aşa o fi, doar că la noi nu există politică; există goana după ciolan, există troaca plină cu lături şi vărsături ale unor idioţi şi cretini cu aere de deştepţi mondiali, rămaşi la stadiul de lipitori de Dâmboviţa, care vor să fie şefi peste oamenii din ţara asta.

Ei, într-o lume de asta, aflată, cică, în campanie electorală – apropo, nu mă interesează campania asta cătuşi de puţin, pentru că e doar un nou prilej de bălăcăreală şi nu mă va convinge în vecii vecilor să-l votez pe vreunul – aşadar, cum spuneam, într-o astfel de lume, dominată de promovarea idioată a unor non-valori şi a declaraţiilor acestora, mi-a făcut plăcere ca, “frunzărind” netul, să descopăr un interviu cu un OM pe care am avut onoarea şi plăcerea să-l cunosc personal: doctorul HADRIAN BORCEA, şeful SMURD Bihor.

Nu-l voi caracteriza aici, ci repet ceea ce am scris câteva cuvinte mai sus: doctorul Borcea e un OM într-o lume în care OAMENII sînt din ce în ce mai puţini şi nu sînt atât de promovaţi ca politicienii-latrină.  Vă invit să cititi, pe bihoreanul.com, un interviu cu şeful SMURD Bihor, dar şi comentariile vizitatorilor. Toate, absolut toate, sunt pozitive.

Azi, la ora 16, a avut loc un accident de muncă. Unul dintre lucrătorii care muncesc pe șantierul de reamenajare și reabilitare a străzii Oboga din Sectorul 6 a avut nevoie de ajutorul unui echipaj SMURD.

Foto și text: quasiote

Ploaie. Apa pe sosea. Intuneric. Curba in urcare, inclinata foarte gresit. Viteza prea mare. Intrare pe pod. Linie continua. Vizibilitate zero. Canal ridicat in mijlocul benzii. Masina in fata ta. Fara centura de siguranta. Depasesti? Faci intrecere? Depasesti? Omori pe cineva? Da.

Ambulanta. Ambulanta. SMURD.

Noi, care ne cacam pe noi de frig prin fata pe la primarie. Vedem cum trec. Vrum, Vrum, Vrum. Sirenele urlau, luminile dansau, perfuziile curgeau. Eram mai multi, cu masinile parcate una langa alta. Si ne gandeam. Asta seara, accident.

– Fac pariu ca e la pod la uzina, unde te-ai suit si tu in copac, ba boule!
– Nu cred, probabil ca pe Mateias s-au facut praf.
– Ba, eu am o presimtire ca la pod.
– Hai sa mergem sa vedem.

Un cretin, a intrat cu viteza in curba respectiva, de la pod. A si depasit cretinul. A si lovit cu Mitsubishiul lui (model mai vechi) o prapadita de Dacie. Am auzit ca a si omorat o persoana. Masinile aratau rau….Dacia era acordeon. Cum dreacu’ sa depasesti acolo ma? Pai daca intri mai tare acolo, iesi pe contrasens automat. Mi-e frica sa mai ies pe strazi in Campulung. Masinile pustanilor merg pe basini, nu pe benzina sau dizal.

Medicii de pe o ambulanţă SMURD din Cluj-Napoca sunt acuzaţi că au refuzat să acorde primul ajutor unei tinere care a suferit o criză de epilepsie într-un autobuz. Potrivit martorilor, medicii şi-au motivat decizia prin faptul că fuseseră solicitaţi la un accident rutier, însă odată ajunşi la faţa locului, nu au găsit nicio victimă. Tânăra bolnavă de epilepsie a fost transportată la spital de o altă salvare.

Martorii povestesc că tânără a leşinat imediat după ce s-a urcat în autobuzul care face legătura între cartierul Gheorgheni şi centrul Clujului. „Şoferul a zis că opreşte în centru şi între timp oameni sunau la 112 să trimită o ambulanţă pentru a prelua pe femeia care era în stare de inconştienţă”, povesteşte unul dintre călătorii din autobuz.

În staţia din Piaţa Cipariu, autobuzul a oprit şi imediat a ajuns în zonă şi o ambulanţă SMURD care însă nu a preluat cazul pe motiv că au fost solicitaţi să intervină la un accident. „Pompierii au venit şi au plecat  fără să spună nimic. Au venit şi au stat câteva momente şi s-au dus. Au lăsat bolnavul aici. Era ambulanţa de la SMURD. Din păcate aşa e la noi. A fost SMURD-ul şi a plecat. Vă daţi seama?”, spune revoltat un alt călător.

Ambulanţa s-a blocat în parcare

În faţa refuzului echipajului SMURD de a acorda primul ajutor, călătorii au sunat din nou la 112. La faţa locului a fost trimis un echipaj de urgenţă de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Cluj,  care însă a rămas blocat pentru câteva momente într-o parcare din apropierea staţiei de transport în comun.

După mai bine de 15 minute de la apelul călătorilor, timp în care femeia a zăcut pe podeaua autobuzului în stare de inconştienţă, echipajul ambulanţei a reuşit să îi acorde primul ajutor medical şi apoi a fost transportată la clinica de primire a urgenţelor.

SMURD-ul fusese solicitat la un accident

Coordonatorul SMURD Cluj, Nicolae Moldovan, a declarat că ambulanţa SMURD se îndrepta spre un pieton, care a fost victima unui accident de circulaţie produs tot în zona unde era oprit autobuzul. Numai că echipajul SMURD nu l-a mai găsit pe pietonul accidentat.

„Echipajul nostru a fost solicitat pentru un pieton lovit de o maşină şi, în timp ce căutau adresa, pentru că s-au primit informaţii vagi, a venit cineva să întrebe dacă au venit pentru o persoană leşinată în maşină. Echipajul a plecat de la locul respectiv să caute o altă adresă. Până la urmă se pare că acea victimă a fost transportată la spital de către un autoturism privat”, a spus Nicolae Moldovan.

În perioada 21 – 25 octombrie, la Băile Felix, Hotel Internaţional va găzdui prima Conferinţă Naţionala de Medicină de Urgenţă şi Salvări în Situaţii Speciale, “Search and Rescue 2009″. Manifestarea este organizată de Asociatia SARTISS în parteneriat cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana al Judeţului Bihor, SMURD Bihor, Universitatea din Oradea – Facultatea de Medicină şi Farmacie, Spitalul Clinic Judeţtean de Urgenţă Oradea, Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din Romania, precum şi cu Fundaţtia pentru SMURD.
Vicepreşedintele SARTISS, dr. Mihai Botea transmite că evenimentul va fi structurat pe 4 secţiuni: Managementul Situaţiilor Speciale, Trauma în situaţii speciale, Situaţiile speciale în structurile pentru primirea urgenţelor şi Varia, adresându-se tuturor profesioniştilor implicaţi în acţiunile de salvare din România, indiferent de profesia de bază (medici, pompieri, salvatori montanietc.). Lucrările Conferinţei se vor derula în zilele de 22 – 24 octombrie, cea de 21 octombrie fiind dedicată deschiderii oficiale. Totodată, în 25 octombrie, participanţii se vor relaxa făcând cunoştinţă cu ospitalitatea bihoreană, într-un decor extrem de pitoresc. De menţioat, de asemenea, că zilele 20 şi 21 octombrie vor fi rezervate cursurilor şi workshopurilor preconferinţă.
Potrivit lui Botea (foto), “în cadrul Conferinţei am dorit să ne adresăm în mod particular situaţiilor speciale de salvare prin prisma celor mai importante elemente care le caracterizează: de la situaţiile complexe ale traumatologiei aplicate, prezentarea de strategii, proceduri şi protocoale moderne, practica anesteziei în departamentul de urgenţă, până la managementul accidentelor în diverse situaţii speciale. Identificând necesităţile sistemului de urgenţă din România, organizatorii şi-au propus să deschidă cât mai multe porţi de acces către ceea ce înseamnă sistemele moderne de căutare – salvare. Totodată, pentru a materializa unul din conceptele moderne ale salvărilor în situaţii speciale, cel de interoperabilitate a salvatorilor şi a serviciilor implicate, organizatorii au decis că nu se pot detaşa sau separa conceptele pe domenii de activitate, unitatea ideilor, tehnicilor şi procedurilor fiind esenţială tuturor celor implicaţi în aceste misiuni. În consecinţă toţi participanţii vor avea aceeaşi posibilitate de interacţiune indiferent de formarea profesională de bază”.
Detalii suplimentare pot fi citite pe pagina web sartiss.ro. De asemenea, vicepreşedintele Mihai Botea stă la dispoziţia celor interesaţi la numărul de telefon 0762245046. El poate fi contactat şi prin E-mail: drmob78@yahoo.com .

*foto: sartiss.ro

O unitate de intervenţie SMURD a fost inaugurată ieri la Brăila , fiind prima din reţeaua care va funcţiona în judeţ , alături de staţiile de la Ianca şi Însurăţei. La ceremonia de inaugurare, ce a avut loc pe platoul din faţa Palatului Administrativ, au participat ministrul Sănătăţii – Ion Bazac, secretarul de stat – Raed Arafat , preşedintele Senatului –  Mircea Geoană , însoţit de o echipă de miniştri PSD , precum şi autorităţi locale.

Cei prezenţi au asistat la defilarea gărzii de onoare a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Dunărea” Brăila şi au primit detalii de la Raed Arafat despre cele trei mijloace de intervenţie speciale destinate judeţului Brăila. Echipajele vor funcţiona în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Brăila şi vor asigura asistenţa medicală pentru întreaga populaţie a judeţului, de aproximativ 400.000 de persoane.

Cele trei echipaje de prim-ajutor , coordonate de inspectorul zonal dr. Angel Trifan , vor asigura în permanenţă urgenţele de toate tipurile , pe teritoriul judeţului Brăila , alături de personalul de specialitate din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă. Brăila devine cel de-al 26-lea judeţ unde autorităţile înfiinţează o unitate SMURD , urmând ca până la sfârşitul anului să mai fie inaugurate încă 7 unităţi în ţară. În prezent, în România funcţionează 119 echipaje de prim-ajutor, 15 echipaje de reanimare şi două echipaje aeriene de salvare.

Sursa: Obiectiv Vocea Brăilei

Astazi public a doua (si ultima) parte din discutia pe care am avut-o cu Raed Arafat (citeste prima parte a interviului aici). Dupa cum am vazut si din comentariile de ieri, foarte multa lume il apreciaza pe medicul Arafat care a adunat un nucleu de oameni de nota 10 si a lansat si adus SMURD-ul la nivelul la care se afla acum. Probabil ca este una dintre putinele institutii de stat in care oamenii au incredere; iar totul se datoreaza in special lui Raed Arafat. Cred ca as fi si in asentimentul vostru daca as multumi SMURD-ului pentru munca depusa. Si va reamintesc ca noi putem sa ii ajutam macar prin completarea unei simple hartii, prin care sa donam catre ei cei 2% din impozitele platite. Nu ne costa nimic! Detalii aici si la Fundatia pentru SMURD.

Enjoy!

Razvan Pascu: Imi spuneati de piedici care v-au fost puse. De ce? Pentru ca oamenii nu intelegeau?
Raed Arafat: Piedici erau din cauza mentalitatii, dar nu neaparat pentru ca nu intelegeau. Unii au inteles foarte bine ceea ce se va intampla. Nu intotdeauna piedicile se pun pentru ca nu se intelege. Uneori  se intelege foarte bine si se stie ca lezeaza anumite situatii si interese. Normal ca aparitia unui sistem modern poate leza anumite interese care nu erau neaparat in favoarea pacientului.

Razvan Pascu: In momentul acesta se poate pune problema desfiintarii Ambulantei?
Raed Arafat: Niciodata nu s-a pus o astfel de problema, numai ca a fost folosit foarte mult acest argument impotriva dezvoltarii SMURD-ului de catre anumite grupuri, ca “vedeti ca asta o va desfiinteze, o sa va distruga”. S-a folosit aceasta sintagma, chiar daca SMURD-ul nu are cum sa inlocuiasca Ambulanta. In primul rand sunt activitati ale Ambulantei pe care SMURD-ul nu le face deloc si sunt  activitati ale SMURD-ului pe care Ambulanta nu le face. Sunt servicii complementare, nu sunt servicii egale. Competentele sunt diferite, modul de interventie, domeniile de interventie sunt diferite. Ambulanta face foarte mult consultatii, transport, diferite tipuri de cazuri la care SMURD-ul nu se deplaseaza. SMURD-ul intervine in cazuri de calamitati, de dezastre, de accidente colective. Fara el ai simti lipsa unui sistem de interventie complex. Aceste lucruri s-au observat in ultima perioada. La accidentul de la Petrila, la diferite accidente care au fost, in diferite situatii in care s-au mobilizat echipamente si resurse pe care altfel nu le aveai si pe care le regasesti acum in structura SMURD. Plus combinarea cu partea de descarcerare a SMURD-ului, partea propriu-zisa de salvare, nu partea medicala de salvare. Partea de operatiuni de salvare, descarcerare, aviatie, tot – astea toate sunt structuri care cu SMURD-ul au reusit sa aduca asistenta de urgenta, complementar serviciului de Ambulanta, la un nivel mult mai ridicat.

Razvan Pascu: Am vazut ca SMURD-ul s-a extins destul de mult acum…
Raed Arafat: Da, si ne vom extinde conform programului de guvernare si conform normalului. Nu poti sa ai o jumatate de tara intr-un fel si o jumatate in alt fel. Noi acum extindem sistemul sa fie aproape standard si identic in toata tara. Numai in urmatoarele doua luni vom mai avea inca 8 judete in care va porni SMURD-ul. Singura diferenta este ca nu putem avea peste tot echipaje de terapie intensiva mobile din lipsa de medici. Asta inseamna ca vom avea peste tot echipaje de prim ajutor si acolo unde putem deschidem si echipaje de terapie intensiva.

Razvan Pascu: Asta inseamna fonduri…

Raed Arafat: Indiferent, noi trebuie sa dezvoltam sistemul de urgenta si sunt doua modalitati. Fie dezvoltam pe structura sistemului de Ambulanta, ceea ce inseamna ca serviciul de ambulanta trebuie expansionat si costurile sunt mult mai mari decat daca as face asta pe structura Pompierilor. De ce? Pentru ca pe structura Pompierilor as avea un pompier care este polivalent, este si pompier, dar si paramedic, ceea ce inseamna ca il pot folosi la mai multe lucruri. Si pe structura Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta intr-o unitate de pompieri, paramedicul de pe masina SMURD-ului va putea fi folosit si ca pompier in alta situatie. La Ambulanta, daca angajez personal suplimentar, asta va fi pentru toata viata. Nu are alte activitati pe care le desfasoara. Luam exemplul Bucuresti:  pana in 15 mai 2008, Pompierii Bucuresti aveau un anumit numar de interventii, 18-20 de interventii/24 ore, interventii majore. De cand a pornit SMURD-ul, au sarit de 200 de interventii. Este o eficientizare a unei structuri, fara costuri exorbitante. Daca ar fi sa iau de la 18 interventii si sa le multiplic pana la 200 costurile, va dati seama ce ar insemna asta? Da, sunt costuri suplimentare: combustibil (pe care il preia Ministerul de Interne), materiale (pe care le preia sistemul sanitar), dar totusi am crescut de la 18 la 200 de interventii.

Razvan Pascu: Si pe oameni cine ii plateste?

Raed Arafat: Oamenii oricum erau angajati ca pompieri, noi doar i-am instruit in sistemul de paramedici. Au capatat o competenta in plus. Ei chiar daca sunt pe masina de incendiu, sunt foatre utili pentru ca si pe masina de incendiu am pus echipamente de prim ajutor si pot acorda primul ajutor. E un model care exista in foarte multe tari din lume. Exista in Franta, in Germania, in SUA, in Canada, in Finlanda, inclusiv in tarile din Orientul Mijlociu, in Iordania spre exemplu, unde combinatia activitatii de pompier cu activitatea de personal paramedical si de personal de asistenta medicala de urgenta si prim ajutor este ceva standard. Si noua ne-a trebuit aici mai mult timp pentru ca a trebuit sa schimbam mentalitatea oamenilor, pentru ca toata lumea spunea “Ce sa caute pompierul?” Si nimeni nu intelegea ca pompierul daca il instruiesti poate sa faca mult mai multe decat doar sa stea sa astepte sa iasa la un incendiu sau la un accident, poate sa fie folosit eficient sa salveze vieti si in alte situatii, fara sa triplezi sau sa cvadruplezi costurile.

Publicitate

—

Razvan Pascu: Cui doriti sa multumiti pentru sprijin?

Raed Arafat: Multora, daca stam sa enumaram, nu i-am termina. De la colegi care au ajutat, la oameni care au inteles. Dar eu spun totusi ca au fost oameni care au avut viziunea de a accepta. Prof  Mircea Chiorean, seful de la terapie intensiva de la Mures, care a acceptat sa sprijine acest sistem de la inceput si care a suportat multe lovituri in cap, pentru ca l-a sprijinit in prima faza. Colonelul Nicu Liviu de la Mures care a acceptat sa adopte SMURD chiar fara sa fie act legislativ in acest sens (si va dati seama ce greu era sa faci asta intr-o unitate militara, sa faci ceva neprevazut in lege), generalului Craciun Ionel, care era seful structurii de Pompieri pe toata tara si care a dat acordul. Pot sa multumesc foarte mult si celor care au sprijinit la nivel guvernametal. Am avut oameni care au sprijinit la nivelul fiecarui Guvern. Poti sa o iei asa: noi nu am avut guverne impotriva si guverne "pentru", am avut oameni impotriva si oameni "pentru". Am avut oameni care au sprijinit, in anul ‘93, spre exemplu, am avut noroc cu prof Oproiu, care era atunci secretar de stat in Ministerul Sanatatii si care ne-a sprijinit cu aducerea cladirii, cu tot ce am facut. La nivelul Ministerului de Interne, mai multi ministrii au sprijinit. Dar pot sa mentionez inclusiv Ioan Rus si secretarul de stat Toma Zaharia, fara ei nu am fi rezolvat in primul rand partea de aviatie a SMURD-ului si nu am fi evoluat la nivelul la care suntem acum, pentru ca au impins lucrurile. Sau fostul ministru de interne Dudu Ionescu. La nivelul Ministerului Sanatatii iarasi, am avut pe Haidu Gabor. Trebuie recunoscut si rolul fostului ministru al sanatatii Eugen Nicolaescu, pentru ca intr-adevar in sistemul de urgenta a avut o viziune si a sprijinit atat SMURD-ul cat si sistemul de Ambulanta si unitatile de primiri urgente. Si actualul ministru pentru ca lucrurile astea continua. Si se dovedeste ca daca este o chestie care functioneaza bine, continua. Daca actualul ministru nu vroia, putea sa blocheze foarte mult lucrurile, si totusi evoluam. Si astea sunt doar exemple ce v-am dat. Trebuie sa mentionam si autoritatile locale, de diferite culori politice. Dar poate ca un aspect care trebuie subliniat este mass media, care a avut un rol extrem de important si populatia, pentru ca oamenii intr-adevar au sprijinit. Daca ne uitam, numai in ‘97-’98, faptul ca am reusit in Mures, sa colectam prin cheta publica 183000 marci adica 100000 de dolari in doar trei luni si sa cumparam prima masina nou-nouta de reanimare adevarata SMURD-ului, si asta numai mergand de la casa la casa si colectand bani in strada, si numai prin voluntari si elevi de la scoli, asta zice foarte mult.

Razvan Pascu: Si daca nu era Raed Arafat?
Raed Arafat: Bine, iti trebuie un catalizator. Nu era numai doctorul Raed Arafat, mai erau cu mine inca cativa colegi care daca nu erau cu mine tot timpul la inceput si nu lucrau ca voluntar (unii dintre ei inca mai sunt cu noi si lucreaza in structura SMURD-ului, medici, asistente, poate si pompieri) poate nu eram acum unde suntem. Putea doctorul Arafat sa porneasca totul, dar nu putea sa duca mai departe singur, asta este cert. Trebuia sa vina si altii.

Razvan Pascu: Ma gandeam ca se pregatesc investitii majore in turism si contracte cu tour-operatori straini. Sunt interesat cum vedeti dvs. evolutia serviciilor medicale pentru turistii straini?

Raed Arafat: Turismul este foarte important pentru Romania, iar turismul pentru turistii straini, intotdeauna naste o intrebare: Ce se intampla cu ranitii? Care este nivelul sistemului de urgenta, cum functioneaza? Dezvoltarea sistemului de urgenta este o premisa de a incuraja turismul intr-o tara. Si de a atrage turisti de un anumit nivel. Pentru ca pe turistii tineri, care vin cu rucsacul in spate nu-i intereseaza, vin. Turistii care vin cu mai multe fonduri de cheltuit, de regula firmele care ii aduc sunt interesate de aceste aspecte. Si atunci, daca vrei sa aduci turisti straini, de un anumit nivel, trebuie sa ii asiguri ca ai si serviciile de urgenta si tot ce le trebuie.

Razvan Pascu: Cum este o zi din viata dvs.?
Raed Arafat: Ca astazi, de dimineata pana seara. Este o zi  plina. Cand sunt la minister este plina de sedinte, dar si de activitati paralele de a rezolva diverse lucruri pentru unii si pentru altii, lucru care nu este normal pentru sistemul nostru, sa stai sa rezolvi pentru unii si pentru altii problemele lor.

Razvan Pascu: Adica oamenilor le este frica sa ia decizii?
Raed Arafat: Nu neaparat. Inca sistemul nu functioneaza atat de bine incat sa functioneze singur fara sa mai ajunga la decizii la nivel de sus. Si asa se ajunge la discutii pentru cazuri care trebuie transferate intre spitale, internate si care nu sunt preluate si asa mai departe.

Razvan Pascu: Dar dvs delegati munca?
Raed Arafat: Da, ce se poate delega. Si acesta este un alt aspect, pentru ca daca ma suna pe mine nu se rezolva asa cum se rezolva daca suna pe altcineva. Si aici poti delega multe aspecte, dar sunt si aspecte pe care daca nu le rezolvi cu mana ta, nu le rezolvi deloc, nici daca le delegi. Si asta este iarasi o anomalie a sistemului.

Razvan Pascu: De cand v-am cunoscut prima data acum peste 2 ani, de fiecare data cand va intalnesc telefonul va suna continuu. Bateria la telefon la cat timp o schimbati?

Raed Arafat: Am un telefon foarte bun, dar uneori il mai incarc o data in timpul zilei.

Razvan Pascu: Ce faceti in timpul liber?
Raed Arafat: Garda. Este altceva cand faci din munca ta un hobby. Atunci nu mai e o problema.

Razvan Pascu: Daca ati avea 1 milion de euro, ce ati face cu ei?
Raed Arafat: Tot ceva pentru sistemul de urgenta, cred. Mai pastrez ceva, un pic asa. 

Razvan Pascu: Un spital privat? Nu v-a tentat niciodata?
Raed Arafat: Nu, pentru ca urgenta nu poate sa fie o practica corecta intr-un sistem privat. Daca sistemul privat este unul comercial.

Razvan Pascu: Dar ati vazut ca au aparut o multime de firme private…

Raed Arafat: Nu comentez aici, pentru ca am intra intr-o discutie pe care nu am termina-o nici maine. Ca si concept, urgenta este o medicina sociala, pentru toata lumea. Nu exista medicina de urgenta pentru cei care platesc si pentru cei care nu platesc. In momentul in care o tara face asa ceva, tara respectiva a facut o greseala majora in sistemul sanitar. Sistemul de urgenta este un sistem egal pentru toti.

Razvan Pascu: Din ce ati vazut pana acum, ce tara va place cel mai mult?
Raed Arafat: Nu este o tara perfecta, dar ca si organizare de sistem de urgenta, poate in proportie de 70-80% ca in Franta, cu mici modificari adaptate si de la alte tari: englezi, americani, nemti, ca sa ajungi sa ai sistemul intr-adevar cat mai aprope de perfectiune. Dar sistemul care este poate cel mai complet din punct de vedere al acordarii asistentei de urgenta, la momentul actual si care este cel mai aproape de cetatean, este cel francez.

Razvan Pascu: Concediu va luati? Ati avut vreodata concediu? Asa … sa mergeti la o agentie de turism sa spuneti ca vreti 7 zile all inclusive?

Raed Arafat: Nu, asa ceva nu.

Razvan Pascu: V-ati plictisi intr-un astfel de concediu, nu?
Raed Arafat: Cred ca in primele doua zile.

Razvan Pascu: Si oricum factura la Roaming ar fi prea costisitoare.

Raed Arafat: Asta asa este.

Razvan Pascu: Multumesc pentru interviu!

Razvan Pascu

Multumiri pentru fotografii: revista Avantaje

Expresia o stiu de pe vremea cand tigarile Kent si whisky erau foarte populare, dar le consumam numai prin reprezentantii nostri. Daca nu ma insel , d-nii Oprescu si Basescu au intrat cam in acelasi timp in politica. Primul mi-a devenit simpatic reamintindu-mi de expresia din titlu. Si-a dat arama pe fata cand l-a insultat pe dl. dr. Arafat, care voia sa generalizeze  SMURD-ul. Actualul primar avea pentru Bucuresti salvarile dumnealui si-a prietenilor cu care consuma inainte de1989, Kent si whisky… Voiam sa zic ceva si despre actualul presedinte, dar cititorii mei le stiu pe toate ce merita cunoscute. Inchei cu zicala: ori vorbeste cum ti-e PORTUL, ori te-mbraca cum ti-e vorba…

Dupa cateva discutii pe mobil, am ajuns in biroul lui Raed Arafat din cladirea Ministerului Sanatatii intr-o seara pe la ora 6. Raed Arafat, fondatorul SMURD in Romania, este subsecretar de stat in Ministerul Sanatatii inca din guvernarea trecuta, semn ca oamenii capabili rezista totusi schimbarilor politice. Este un om impunator si cu toate acestea cald, iar firea sa impunatoare lasa usor in urma masivitatea biroului de cel putin 3 metri inaltime. Ii place sa glumeasca, dar este un om ferm, deschis si direct. Timpul sau e calculat la minut, iar jumatate din el este dat peste cap de sedinte neprevazute sau telefoane neasteptate.

L-am cunoscut pe Raed Arafat acum mai bine de 2 ani, iar in restul timpului i-am urmarit activitatea cu ajutorul presei. Este unul dintre putinii oameni din Romania pe care ii apreciez foarte mult si carora le sunt recunoscator pentru ca stiu si simt ca fac ceva pentru noi toti, inclusiv pentru mine. Iar discutia amicala pe care am avut-o, mi-a aratat inca o data ca, desi se spune ca oamenii nu sunt perfecti, unii oameni sunt totusi foarte aproape de ceea ce se numeste Excelenta.

Razvan Pascu: Cine este Raed Arafat?
Raed Arafat: Un nebun care crede in ce face si care si-a facut din munca un stil de viata, care este intr-adevar o nebunie, pentru ca foarte putina lume face din munca un stil de viata.

Razvan Pascu: Stiu ca v-ati nascut la Damasc…
Raed Arafat: Asa este, da.

Razvan Pascu: Ce va mintiti din copilaria dumneavoastra in Damasc?
Raed Arafat: Nu in Damasc. Eu am trait intr-un oras din Cisiordania, in orasul Nablus, care actualmente este in Palestina. Inainte era in zona Teritoriilor Ocupate (cum erau numite). Pana ce am ajuns in Romania, acolo am trait, in Nablus. La Damasc doar m-am nascut si am trait trei zile dupa nastere, asa cel putin mi-a spus mama. In Nablus am facut inclusiv liceul. Ce imi aduc aminte ca am facut si ce imi place foarte mult ca am facut, pe langa, bineinteles familia, prietenii, este si inceputul activitatii de voluntariat in urgenta. La 14 ani mergeam in spital la serviciul de urgenta, la pompieri, tineam chiar cursuri de prim ajutor de baza pentru colegii de clasa.

Razvan Pascu: Stiati din timp ce vreti sa faceti. Erati hotarat de mic.
Raed Arafat: Eram hotarat bine.

Razvan Pascu: Se face scoala acolo?
Raed Arafat: Da, scoala era foarte buna acolo si trebuia sa iei bacalaureatul, care era stiintific si literar. Eu eram bineinteles la cel stiintific. Si dupa ce terminai bacalaureatul puteai sa aplici la universitati.

Razvan Pascu: In strainatate sau acolo?
Raed Arafat: Si acolo puteai dar nu era facultate de medicina in Teritoriile Ocupate si sa te duci sa inveti medicina in Israel era aproape imposibil, iar in Iordania era imposibil din cauza lipsei de locuri.

Razvan Pascu: In Israel de ce nu?
Raed Arafat: Situatia de atunci nu iti permitea ca cetatean din teritoriile ocupate sa obtii un loc intr-o universitate Israeliana. Putea sa fie ceva extrem de rar sa se intample, eu nu am auzit oricum sa se fi intamplat vreodata.

Razvan Pascu: Probabil ca nici acum nu s-a schimbat situatia, nu?
Raed Arafat: Mmm, da. Sunt unii care pot sa aiba acces printr-o bursa sau ceva, nu stiu, nu pot spune asta. Iar in Iordania locurile erau putine. Plus ca am avut nebunia ca am vrut sa plec, sa vad cum este in alta parte. Si asa am ajuns in Siria, unde am stat foarte putin, si unde mi-a venit acceptul din Romania, si am venit in Romania. Bineinteles, contrar dorintei tatalui meu care nu vroia ca eu sa fac medicina, el vroia ca eu sa fiu inginer. Si eu am venit in ideea ca devin inginer, si cand am ajuns aici am schimbat pe Medicina.

Razvan Pascu: Dar era o traditie in familie?
Raed Arafat: El era inginer. Pe partea mamei mele era traditia de farmacisti si medici. Familia mamei mele era toata de farmacisti si medici.

Razvan Pascu: Si ati ajuns in Romania, pur si simplu dintr-un noroc pentru noi…
Raed Arafat: Nu stiu pentru cine era norocul. Ideea este ca am venit in Romania pentru ca aici am fost acceptat. Nu era o perioada usoara in Romania. Am ajuns chiar in perioada cand incepusera sa faca economie, reduceri la multe lucruri. Taiat de curent noaptea in camin, ulei si zahar la cartela.

Razvan Pascu: A, deci aveti amintiri frumoase din studentie…
Raed Arafat: Am fost la Pitesti pentru anul pregatitor de limba romana si am slabit in doua luni de zile vreo 16-17 kilograme. Cand m-am intors acasa mama mea nu m-a recunoscut. Nu aveam voie sa cumpar mancare de la alimentara, trebuia numai mancare de la cantina.

Razvan Pascu: Familia dumneavoastra este bogata?
Raed Arafat: Nu, am o familie obisnuita. Da, tatal a fost cineva, a avut bani, dar nu pot  sa zic ca s-a situat printre cei mai bogati, dar nici printre saracii zonei. In limita clasei medii de sus sa zicem.

Publicitate

—

Razvan Pascu: Despre studentie ce va amintiti?
Raed Arafat: Ei, multe. Cand am ajuns la Cluj pentru Medicina am fost surprins. Clujul era mult mai relaxat decat Pitesti. De abia atunci mi-am dat seama ca la Pitesti vroia cineva sa obtina o lauda pe spatele studentilor de acolo, ca s-a facut economie mai mare acolo. La Cluj intr-adevar era situatia mai buna. Aveai acces mai usor la anumite lucruri. Catre sfarsitul facultatii, situatia insa s-a inrautatit cu economiile, cu curentul, deci inainte de revolutie. Ce imi amintesc este legat de colegi, de viata de acolo. La Cluj a fost o chestie care era mai ciudata pentru ca nu prea puteai avea usor relatii cu colegii romani. Era totul monitorizat. Strainii erau pusi in grupuri, camine separate. Ce imi aduc aminte este ca la un moment dat am luat chiar la gazda, ceea ce era ilegal, dar am hotarat sa merg la gazda cu doi colegi de la Facultatea de Medicina. Si la mijlocul sesiunii a venit militia si ne-a scos de la gazda si ne-a dus la camin inapoi.

Razvan Pascu: Cum erati dumneavoastra? Ca un soricel de biblioteca care citea mult sau erati mai jovial?
Raed Arafat: Eram mai mult din acela care citea zilnic. Plus ca imi placea foarte mult ca aduceam cartile mele din afara, in engleza, ultimele pe fiecare chestie. Am avut probleme din cauza asta. Am avut profesori cu care am lucrat foarte bine dar si profesori care se suparau ca nu inveti din cursul lui si inveti dintr-o carte anume. Totusi, amintirile sunt foarte placute de la Facultatea de Medicina. In anul trei am inceput sa fiu intr-adevar foarte multumit, pentru ca de atunci am inceput sa lucrez la clinica de chirurgie. Cu prof Kaufmann, care atunci era seful clinicii si care a fost, sa spunem, mentorul meu pe medicina pentru urmatoarea perioada. Tot atunci am fost acceptat intr-o echipa de urgenta care era chemata de acasa cand este o interventie de chirurgie vasculara. Am ajuns sa lucrez cu el mana a treia, mana a doua. Cam asta a fost cea mai frumoasa amintire din facultate.

Razvan Pascu: Deci tot legat de munca….
Raed Arafat: Da, tot legat, pentru ca asa cum am mai spus, pentru mine, medicina nu este neaparat o munca. E o chestie pe care o iubesc si nu pot sa o separ. Nu ma vad nefacand medicina. Nu ma vad stand numai intr-un birou. Si acuma, ca sunt subsecretar de stat, cand ma duc la Mures fac, daca pot, cate o garda, ceva. Imi place sa ma duc sa fac garda si sa lucrez, inclusiv de Revelion, de Craciun si consider ca este foarte important sa nu se piarda legatura cu medicina sub nicio forma. In final, daca pierzi legatura cu medicina, situatia va fi mult mai rea inclusiv pentru functia pe care o am, pentru ca daca aici te rupi de realitate, atunci orice faci este departe de realitate.

Razvan Pascu: De unde nebunia de a face SMURD-ul? A fost o idee, nu? De aici a pornit?
Raed Arafat: Nu e numai o idée, este mai mult o idée combinata cu o convingere totala pentru o chestie ca e bine si important de facut.

Razvan Pascu: Ati vazut-o in strainatate?
Raed Arafat: Primul lucru care m-a atras catre medicina de urgenta a fost un film pe care il vedeam in copilarie, cu paramedici. Si din care nu puteam sa pierd un episod, indiferent ce se intampla. De acolo cred ca a fost imprimata chestia asta cu urgenta. Am mai vazut una alta, dupa care, cand am ajuns sa ma duc la spital cu vecinul nostru care era directorul spitalului celui mai mare din oras, si am intrat in sala de operatie, si am vazut, am ramas fixat clar, de la varsta de 14 ani ca vreau medicina, nu altceva. Pentru mine era o pasiune. Alti colegi mergeau in vacante sa se joace in strada, sa mearga undeva, sa faca altceva, pentru mine vacanta insemna de dimineata pana seara la spital, la 14 ani.

Razvan Pascu: Bun, si in Romania nu aveam medicina de urgenta? Nu era suficient de buna? De ce a trebuit sa mai facem altceva?
Raed Arafat: Nu, in Romania, ca si in multe tari din fostul bloc de Est, medicina de urgenta era inca destul de rudimentara, am putea spune, in 1989. Nu s-a investit in ea, organizatoric avea probleme majore, si inca mai lucram la acest lucru, chiar si dupa 20 de ani, putea atunci sa o ia in orice directie. Se practica urgenta, la diferite specialitati, dar nu la modul in care se practica in alte tari care deja  dezvoltasera sisteme mai avansate. Prima incercare a fost cu o masina de terapie intensiva care sa plece din spital. O masina cu medic care sa mearga la urgente. La Cluj a esuat modelul.

Razvan Pascu: Dar cum erau ambulantele inainte? Erau doar cu asistenti?
Raed Arafat: Nu, unele ambulante aveau si medici de medicina generala, dar fara pregatire in medicia de urgenta. Dupa care s-a facut partea de spital (sa iesim din spital la urgente) -  asta a fost prima incercare in Mures. Ulterior s-a combinat cu pompierii, nereusindu-se la momentul respectiv sa se colaboreze cu serviciul de ambulanta sau cu alte structuri (s-a incercat inclusiv cu Crucea Rosie, dar nu s-a reusit in ‘90). Si atunci am mers pe lucrul cu Pompierii care a devenit o traditie.

Razvan Pascu: Pompierii tineau de Ministerul de Interne, nu?
Raed Arafat: Da, si care erau si sunt structura militara. Dupa care am dezvoltat sistemul si la Oradea,in ‘93 si la Sibiu in ‘94, tot la insistenta pompierilor. Ei au ajutat foarte mult acest lucru. Si bineinteles s-au gasit colegi medici si asistenti care sa vrea sa se implice in treaba asta.

Razvan Pascu: Si finantare?
Raed Arafat: La inceput totul era prin voluntariat. Inclusiv masina am cumparat-o eu, am primit donatii din afara, pentru echipament. Totul era pe baza de voluntariat. Dupa aceea, in ‘93 am creat prima camera de resuscitare dupa un model vestic in spitalul Mures. In ‘94 am creat prima unitate de primiri urgente – dupa conceptul modern al medicinei de urgenta, contrar tuturor rezistentelor care au fost si luptei foarte mare care a fost. Incet-incet, in ‘97 am reusit sa multiplicam modelul cu camera de resuscitare si cu SMURD la Timisoara si Craiova. La Constanta am reusit sa pornim camera de resuscitare, dar nu SMURD; de abia anul trecut am reusit sa pornim si SMURD-ul.

Citeste continuarea interviului aici.

*Multumiri pentru foto – revista Avantaje

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) “Crişana” al judeţului Bihor anunţă că în data de 13 august, noaptea, în jurul orei 3, garda de intervenţie din cadrul Staţiei Aleşd a fost solicitată să intervină la ieşirea din oraşul Aleşd, pe DN1. Acolo, un autovehicul aflat în trafic a lovit un cal aflat pe marginea drumului. Potrivit ISU “Crişana”, echipajul ajuns la faţa locului a acţionat cu accesoriile din dotare pentru degajarea în afara părţii carosabile a animalului mort, astfel că circulaţia pe acel tronson de drum a fost fluidizată în scurt timp.
Salvatorii de la ISU “Crişana” nu au avut parte de o perioadă tocmai liniştită. În intervalul 13 – 14 august (ora 8), SMURD a fost solicitat să intervină la 13 cazuri. La un număr de 4 dintre acestea a intervenit echipajul din Oradea, iar la celelalte 9 cazuri echipajele de paramedici din substaţiile Aleşd, Marghita, Săcuieni, Beiuş, Ştei şi Tinca. Biroul de Presă al ISU “Crişana” transmite că au fost asistate 13 persoane, dintre care 10 adulţi şi 3 copii, acestea fiind stabilizate şi transportate, după caz, la spital.

Marţi dimineaţa (8 august), la ora 8, Detaşamentul Pompieri Oradea a fost solicitat să intervină pe strada Tuberozelor pentru degajarea unei persoane surprinsă de o surpare de teren. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) “Crişana”, incidentul s-a produs în timp ce, victima (o femeie în vârstă de aproximativ 50 de ani) efectua săpături pe un teren viran, în incinta unei fabrici dezafectate.
La locul evenimentului s-au deplasat două echipaje de intervenţie (un echipaj medical de la SMURD şi unul de la descarcerare) care au intervenit pentru degajarea victimei.
Din păcate, în urma evaluării funcţiilor vitale, medicul SMURD a constatat decesul persoanei.

Dacă cineva i-a căutat pe Messenger pe amicii de la Salvampont-Salvaspeo Bihor, în weekendul care tocmai a trecut nu a avut succes. Status message-ul era ceva de genul “extremely busy – thanks to the tourists…”.
Încă de vineri dimineaţa, de la orele 8, salvamontiştii au fost solicitaţi în ajutorul unui turist care suferise o fractură de picior în zona cabanei Padiş. Victimei i-a fost acordat primul ajutor şi a fost predat echipajului SMURD care a urcat din Ştei.
Circa două ore mai târziu, prin 112, a fost semnalat cazul unui cioban care a căzut într-o râpă stâncoasă în zona Valea de Izvor, din apropierea Remeţiului. Pentru intervenţie, s-a făcut apel atât patrula Salvamont (care efectua asistenţa în zona Şuncuiuş – Vadul Crişului), cât şi la echipajele SMURD şi ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean din Aleşd. Mulţumită şi implicării personalului silvic, victima a ajuns în scurt timp la Spitalul din Aleşd, unde a fost internată pentru tratament şi menţinerea sa sub observaţie.
Vicepreşedintele executiv al Serviciului Judeţean Salvamont-Salvaspeo (SJSS) Bihor, Adrian Marin mai spune că în jurul orelor 14, un nou apel, venit prin dispeceratul naţional Salvamont, semnala dispariţia a 2 turişti în parcursul subteran din Cetăţile Ponorului. Au intervenit salvamontiştii care efectuează permanenţa la refugiul Salvamont din Poiana Glăvoi. La circa 45 minute de la solicitare, cei doi au fost recuperaţi nevătămaţi şi s-au reunit cu grupul din care făceau parte.
Două ore mai târziu, se solicita din nou intervenţia Salvamont, de această dată în zona Şuncuiuş, în apropierea Peşterii Vântului. Un turist francez, în vârstă de 25 de ani, s-a accidentat în timpul unui ture de mountain-bike. În cădere, casca de protecţie i-a alunecat şi a suferit un puternic traumatism cranian soldat cu o plagă hemoragică, lovindu-se de o stâncă. Patrula Salvamont din zonă a intervenit prompt, iar accidentatul a fost evacuat pâna la drumul public, fiind preluat de un echipaj de Ambulanţă, sosit de la Aleşd. Victima a fost transportată de urgenţă la Spitalul Judeţean, unde a fost şi internată. Din informaţiile obţinute ulterior, după sutura majoră a pielii scalpului şi efectuarea unor investigaţii multiple, se pare că francezul a scăpat fără urmări grave.
Sâmbătă, 8 august, în jurul orelor 13:30 (atât prin 112, cât şi prin numărul 0SALVAMONT), s-a semnalat un accident în parcursul subteran din Cetăţile Ponorului, la mijlocul distanţei între cele doua binecunoscute intrări. Adrian Marin relatează că o turistă din Sibiu (în vârstă de 47 de ani) a alunecat de pe o stâncă udă şi a căzut, contractând cel puţin o fractură la picior. Salvamontiştii din Glăvoi au intervenit rapid, intervenţia începând la circa 30 minute de la apel. De aceasta dată, datorită stării victimei, a dificultăţilor parcursului subteran, dar şi a potecii de urcare accidentate (în fundul dolinei 2, cu o diferenţă de nivel de peste 100 m şi o pantă medie de 60 grade), a fost nevoie de 3 ore până când accidentata a fost predată celor de la SMURD. (SJSS precizează că din cauza acestui accident, exerciţiul demonstrativ de salvare, organizat special pentru tabăra MASH, a fost amânat pentru ziua următoare).
Ziua nu a fost nici pe departe terminată pentru salvatorii montani. Un alt echipaj Salvamont, care efectua lucrări de amplasare a unor indicatoare turistice şi table informative în zona Valea Sighiştelului – Vârtop, a fost solicitat să acorde ajutor unui cuplu de tineri atacaţi de viespi şi care au suferit înţepături multiple. Cei doi tineri, alături de o a treia persoană alergică la veninul de albine/viespi, au fost ulterior transportaţi la Spitalul din Ştei, unde li s-a aplicat tramentul necesar.
Duminică, 9 august, a fost o zi ceva mai liniştită, dar nu fără acţiune. Salvatorii montani au asistat şi ei la un exerciţiu demonstrativ organizat în cadrul taberei MASH. Vedeta evenimentului a fost un elicopter.

*foto: Salvamont Bihor

În apropiere de intersecţia cu strada Mărţişor

Nu, nu va speriati.. SMURD-ul nu s-a inchis datorita crizei…cel putin inca… de serviciul de Ambulanta clasic nu mai zic… la aia e minune daca au medic pe masina… dar paramedic…

hmm…paramedic este un neologism intrat de curand in limba noastra, si, pun pariu, ca daca veti merge pe strada sa intrebati ce e ala paramedic…unii nu o sa stie sa raspunda…sau cine stie ce bazaconii spun )

mda..cum spuneam, paramedic este un cuvant nou, care NU exista in DEX, cel putin inca;)… am fost curios sa vad ce inseamna, de fapt cam ce explicatie da DEX-ul…si nu am aflat… stiti, sunt fan Dr. G: Medical Examiner… si acolo aparea destul de des, cam in fiecare episod, acest cuvant, de exemplu: His wife called 911. But, when paramedics arrived, he has already  died. Suna cam sinistra fraza.. dar asa se mai intampla uneori…

dar, totusi, ce e ala paramedic? Ar trebui sa ii dam o definitie, nu? In speranta ca voi afla ceva, am cautat pe wikipedia: paramedic (bineinteles ca in engleza). Dupa ce am citit articolul despre … paramedic, am ajuns la concluzia ca este un medic cu competente/specializare in medicina de urgenta, care acorda ingrijiri medicale la locul accidentului, deasemenea, care intervine in situatii de criza ce pericliteaza viata unei persoane, care acorda o parte din ingrijiri care se pot acorda intr-un spital, de exemplu: intubare traheo – pulmonara (adica iti baga o sonda pe gat, cand nu mai poti respira), resuscitare, are dreptul sa foloseasca defibrilatorul (chestia aia cu care te electrocuteaza cand esti pe moarte), perfuzii, anestezic general, mici interventii chirurgicale… deci, paramedicul este o persoana competenta, specializata in medicina de urgenta

si daca nu ma credeti, click aici.

va urma partea a2a… sper ca pana la urma sa apara in DEX.