Nu credeam sa ajung vreodata sa discut cu mama , seara la cina, postarile de pe blogul meu. Dar chiar s-a intamplat deoarece eu imi pun zilnic drept status la YM ultima postare de pe blog, postare ce devine accesibila tuturor din lista, inclusiv mamei. La inceput am fost putin ingrijorat, dar in final am zis ca nu trebuie sa-mi fie rusine cu gandurile si ideile mele, asa nebune cum sunt.

Mama mea, poate cea mai ambitioasa si perseverenta persoana pe care o cunosc, a ajuns de la calculatoare Soemtron si Aritma (pe care le folosea inainte de ‘89) la messenger si web 2.0. Chiar daca nu e cine stie ce realizare, am zeci de persoane in jurul meu care, ajunse la o anumita varsta, cedeaza in fata tehnologiei moderne. Pentru faptul ca rezista in batalia cu progresul tehnologic, o respect si sunt mandru.

PS: Uitasem sa zic ca si tata, desi nu prea pasionat de computere, se bucura de telefoane de ultima generatie si mp3 playere pe care le foloseste in autobuzul 301. Cateodata mai incinge mouseul la un Unreal Tournament, beginner level.