Kolozsvar, Cluj-Napoca, Romania, 2009

View Larger Map

Kolozsvar, Cluj-Napoca, Romania, 2009

View Larger Map

“The lesser light… from a fading autumn to a waiting winter”

“Photo of the day”

A fost odata ca niciodata……..

Soma (ambrozia, amrit) este considerata bautura zeilor. Ea le dadea viata eterna sau puteri iesite din comun. Ea mai este considerata ca implicata in scrierea faimoaselor Vedas.

Trei, din multimea de povesti legate de soma, imi par mai importante.

1. Culoarea fetei lui Shiva
In luptele care s-au dat intre zeii buni si cei rai au fost implicati si oamenii. Datorita inteligentei lor, foarte curand, ei au descoperit metode cu care puteau sa le vina de hac zeilor. Disperati, zeii, s-au adresat zeului suprem pentru o solutie. Solutia gasita a fost bautura Soma, care le dadea “viata fara de moarte”. Aceasta bautura a fost obtinuta din mare cu ajutorul unui sarpe. Din pacate in procesul “fabricarii” somei, sarpele a scuipat si veninul sau in licoarea fermecata. Shiva pentru a salva licoarea de efectele otravii a baut otrava. Astfel fata si gatul sau au devenit albastre.

2. Usturoiul
Dupa obtinerea somei, zeul suprem a luat-o si inainte de a da-o zeilor i-a oferit-o consoartei lui. Licoarea nu a fost pe placul iubitei si aceasta a scuipat-o. Pe locul unde a cazut a crescut o mica planta. Aceasta planta este Usturoiul.

3. Saptamana
Zeul suprem ajunge in fata zeilor si le ofera bautura. Primii care o primesc sunt zeii buni. Unul dintre cei rai (dragonul) banuieste insa ca doar cei buni o sa primeasca licoarea si se strecoara printre ei (intre “soare” si “luna”) si astfel primeste si el licoarea imortalitatii. Realizand ca fost inselat zeitatea suprema ii reteaza capul. Chiar si asa, cele doua parti (capul si corpul) au ramas vii. In cultura hindului, Rahu (capul dragonului) si Ketu (coada dragonului) sunt venerate Duminica (Rahu) si Luni (Ketu).

Somesoara (Someshoara) este zeitatea hindusa care guverneaza soma. Cateva rauri din Romania au numele de Somes. Exista in nord, raul Somes cu Podisul Somesan si Campia Somesana. In Apuseni avem Somesul Rece si Somesul Cald. Banuiesc ca Somes este varianta romaneasca a vechiului Soma.

Ambrozia este o alta denumire pentru Soma. Ambra (chihlimbar) ar putea sa aiba ceva legatura cu aceasta bautura a zeilor. Se considera ca chihlimbarul “suge” boala din corp.

Una din modalitatile sub care este reprezentat zeul Soma este aceea de taur (vaca ?!).

Ma impresioneaza podurile. Le vad la televizor… Stiu cate ceva despre materiale si structuri, dar nu de aici mi se trage. De cand ma stiu, orasul era/ este dincolo de Somes. La cinci kilometri. De dincolo de Somes cumparau parintii bomboane si lebenita.   Dincolo de Somes se gaseau, mai tarziu, cisme de cauciuc, patine, mingi, ghete…Patru ani ma regasesc dincolo de Somes; ani de liceu…Somesul nu mai conta atat de mult…Aveam si  bicicleta… Drumul spre casa dura o jumatate de ora. Multi ani am uitat de Somes. Recent, am planuit sa revad locurile copilariei. Inclusiv oraselul  de dincolo de Somes. Am discutat cu cei ramasi in zona. Nu este nici o problema: ma vor lua din satul natal si in maxim doua ore ajungem in orasel. Poate mergem si in Tara Oasului, la Certeze…M-am lamurit: nu pot sa-mi puna la dispozitie o bicicleta.  Cu masina nu se poate trece Somesul; trebuie sa ocolim vreo saizeci de kilometri , cu intrare  obligatorie in unul dintre cele doua orase mari din zona:  Satu Mare sau Baia Mare…Deci am variante…In urma cu exact 70 de ani, tata a lucrat la drumul, pietruit si largit,  spre oraselul vecin.  A lucrat si la digul din amontele viitorului pod. Apoi a inceput razboiul… Apoi a venit comunismul…Comunistii n-au facut multe drumuri si poduri. Podurile si drumurile inseamna relatii, legaturi, comunicare. Pe bacnotele europene, pe euro, sunt desenate poduri; unii pot verifica!  N-am  incredere in liderii neglijenti cu  drumurile  si podurile oamenilor; astfel de lideri dispretuiesc  nevoile altora; nu pot demonstra, dar cred ca au bucurii cand distrug relatiile altora.

This week I attended a volunteer weekend on Somes Island sponsored by AustraLearn. We were a group of nine kids from Massey and Victoria University. It was the best weekend I’ve had since I arrived, I couldn’t have imagined a better temperature. I was able to wear a long-sleeve and jeans and I was still warm. The one thing I wish I had was sunglasses. The sun was really intense all weekend and having it reflecting off of the water from all angles made it even worse. That aside it was GORGEOUS like most of New Zealand is.

Our very first task once we got off the ferry was to carry a huge and heavy sewage pipe up a giant hill to the top of the island, I have bruises on my shoulders to prove this. Then we moved onto extreme planting. This entails tracking across a rock beach carrying plants, spades, and crystal rain, then scale the cliff without falling into the water. Once we got to our the hillside we had to climb it, like a mountain goat, keep our balance as we tried to dig holes in the rocky soil to plant some plant. It was EXTREME! And tons of fun and no one got hurt so it was all good. Then I got to go plant some pointy, prickly plants in the sheep’s pen. There were like 5 two week old lambs! That evening we went out in search for the blue penguins by the beach. It was a success! We were able to find three different ones and wake them up with many flash photos.

The next day we shoveled a giant pile of weeds into bags to be shipped off the island. In this pile was hundreds of geckos, every time we moved more weeds we found a bunch more squirming  around. We tried to save most of them so they could find a new habitat but we know of one casualty. (we stepped on it and the tail kept wiggling, oops) Attached to the tarps were like 20 slugs. They weren’t very fast but they looked cool, they were leaf slugs so it looked like they had leaf veins and everything. Then we went tramping along the paths trimming along the way. On the way back we saw a Tuatara, an endangered lizard and there are only 500 left in the world.

Overall it was a super cool trip. It was a lot of work and I am soar from all of the climbing and manual labor but I also go to see many things I never would have. But I did really enjoying getting back to my flat and having a nice hot shower.

Toata inregistrarea, necenzurata, o puteti vedea cu un click, pe Timis Online sau la mine pe Vodpod, in dreapta textului !

Vine o vreme in viata cand… ei bine… nu-i asa… de ce nu… asta este… nu prea iti trag boii la jug. Nimic nu pare sa mearga bine. Esti destituit sau schimbat din functie, iata, aud ca din doua posturi de ambasador, nevasta-ta te plictiseste, copii te privesc cu dispret si, mot pe baleguta, amanta te ia de prostu’ satului. Ok, toti te iau de, dar ea te si face sa simti asta.

Nu trebuie sa disperi, o sa te muti, o sa-ti lasi barba, o sa mergi la sala si nici dracu’ nu o sa stie de tine. O sa treaca. Macar esti linistit, cariera ta nu o sa fie afectata de incident, or sa te mute in Albania probabil, unde oricum ai fi ajuns in maxim 2 ani .

E clar ca rama te-a tradus intr-un mod jegos. Ca stia de camere e evident, deoarece daca o sa ai sange sa vezi filmarea, vei observa cum de fiecare data cand e cu spatele la camera, se ridica pe varfuri, sa-i arate mai bine derriere-ul. Tu ai fost o victima, ai facut ce orice barbat ar face fara macar sa clipeasca, iti zici, asta e, suerte!

Suerte pe ma-ta, dobitoc retardat, ca daca ar fi dupa mine, te-as bate in piata publica!!! Cacastoare ambulanta, tu ne reprezinti pe noi, lumea ne vede prin tine! In special pe noi, barbatii romani  .

Ai un stil la impreunat, mizerabil, fricos; nu stii ce sa faci, ai vrea, dar ti-e frica, esti indecis, te razgandesti, ti se face sete, pui mana sa te convingi ca e inauntru… Gasesti motive sa nu stai in rama ; ba te pisi , ba iti suna telefonul, ba iti da aia cu perna in cap. WTF? adica CPM!

Un prostea, care nu stie nici macar sa si-o traga! Cum naba sa gestionezi, ma, afacerile Romaniei in alta tara, cand tu…? E simplu, ai ajuns in curu’ gol cu una, treci pe pilot automat! Nu mai ai ce gandi, lasi creierul ala vechi, primar sa faca ce stie el mai bine. Ce vrei mai mult, tipa aia ar provoca erectii si unui tetraplegic!  Am murit de ciuda, imi venea sa intru eu calculator sa te incurajez, sa aplaud, orice, numa’ sa te vad odata impetuos, român pur sange . Ne-ai facut de ras, ţap batran si pentru asta nu te iert!

Englezu’ ala de l-au prins inaintea ta, ala a fost cu doua profesioniste, DOUA!, tu vita n-ai putut sa misti nimic in fata uneia.

Lasand gluma la o parte, trista concluzie e ca pana la urma, ca peste tot in viata, iti trebuie coaie, iar in Ministerul de Externe, ca si in toata politica asta de rahat lipsesc cu desavarsire bilele! Pai tu ar trebui sa te bati cu altii pentru tara ta, sa faci misculatii, sa prostesti daca trebuie, sa fii machiavelic, tupeist etc.

Ma gandesc cu groaza, ca daca nu ai putut sa o combini pe una sa stea  potolita, pana faceai ce dracu’ faceai acolo  -  ca ala sigur  nu era sex  -  cum rahat gestionai ma, trebile noastre in Israel? Tocmai pe tine, Sabiuta Sangeroasa, te-au trimis la cea mai fraiera natiune de pe pamant! La unii care habar nu au sa negocieze. Nu m-ar mira absolut deloc daca nu cumva am contractat ceva credite pe 200 de ani, cu dobanda de 400% , de la israelieni.

Ma duc sa ma arunc in Somes ca prea m-am incalzit! Auzi tu mă’, asta si Israelu’!

Plus o aspirina, ca ma ia la tample!

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Maramures

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Maramures

Judetul Maramures este situat in nordul tarii si are un relief divers: dealuri subcarpatice transilvanene, podis si munte. Principalele unitati montane sunt Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si lantul vulcanic Ignis-Gutai-Tibles. Maramuresul este alcatuit din patru zone: Tara Chioarului, Tara Lapusului, Tara Maramuresului si Tara Codrului udate de raurile Tisa, Viseu, Iza, Lapus si Somes. Clima este temperat continentala si este diferentiata in functie de varietatea formelor de relief. Judetul Maramures este impartit in mai multe unitati administrativ-teritoriale: 2 municipii (Baia Mare si Sighetu Marmatiei), 11 orase (Baia Sprie, Borsa, Cavnic, Dragomiresti, Salistea de Sus, Seini, Somcuta Mare, Ulmeni, Targu Lapus, Tautii Magheraus si Viseu de Sus) si numeroase comune.

Ardusat, comuna, N 47.6457305 E 23.3651733

Cunoastere

Ruinele Castelului Degenfeld

Biserica Greco-Catolica

Monumentul ridicat in centru comunei in memoria a trei soldati cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial

Natura

Arborele Sequoia, monument al naturii, vechi de 300 de ani (adus din SUA)

Peisaj Natural de o frumusete deosebita

Distractie

Zilele comunei (august)
Targ bilunar

Odihna

Oportunitati de agrement

Sport

Pescuit Sportiv

Vanatoare

Arinis, comuna, N 47.477536 E 23.2103348

Cunoastere

Monumentul eroilor romani cazuti in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial

Ferma piscicola Arinis

Sport

Pescuit Sportiv la ferma piscicola Arinis

Odihna

Oportunitati de agroturism

Natura

Peisaj Natural de o frumusete impresionanta

Baia Mare, municipiu, N 47.6597223 E 23.5794067

Cunoastere

Turnul Stefan, anexa a catedralei „Sf. Stefan”, stil gotic, 40 m inaltime (folosit pentru supravegherea strategica a orasului si pentru supravegherea eventualelor incendii)

Casa „Ioan de Hunedoara”

Centru istoric Baia Mare

Casa „Iancu de Hunedoara” (1446)

Muzeul de minerologie

Muzeul judetean de arta si etnografie populara

Muzeul judetean de istorie si arheologie

Localul Monetariei Imperiale (1734)

Vechiul han „Vulturul Negru” (1790)

Casa Lendvay

Turnul Macelarilor (sec XV) – conform legendei aici ar fi fost impuscat Pintea Viteazul

Biserica de lemn din Chechis (1630)

Biserica „Sf. Treime” (1717-1720)

Catedrala „Adormirii Maicii Domnului” (sec XX)

Cladirea prefecturii judetului Maramures, stil maramuresean traditional

Casa de cultura (1971)

Teatrul Dramatic (inaugurat in sec XVIII, actualul sediu fiind refacut in 1976)

Monumentul Ostasului Roman, dezvelit in 1960 in Campia Tineretului din Baia Mare si inchinat eroilor romani cazuti pe campul de lupta in cel de-al Doilea Razboi Mondial

Sfatul batranilor

Statuia Minerului, amplasata in Piata Revolutiei, opera a artistului Vida Ghezea

Sport

Terent de fotbal, baschet, tenis, rugby

Odihna

Numeroase posibilitati de cazare

Distractie

Sarbatoarea Castanelor (septembrie)

Baia Sprie, oras, N 47.6609941 E 23.6947632

Cunoastere

Biserica reformata (1889)

Biserica ortodoxa „Adormirea Maicii Domnului”, stil rasaritean (1793)

Biserica romano-catolica din piata, stil neoclasiv (1847-1855)

Primaria orasului Baia Sprie, stil baroc (1793)

Centrul vechi al orasului

Fantana lui Stoll

Casa Samuel Csaszi (1754)

Capela Calvaria, altar cilindric (1848)

Monumentul eroului sublocotentent Horia Daniel, cazut in timpul tragicelor evenimente din decembrie 1989

Parcul de Sculptura moderna (cuprinde statui ridicate de artisti contemporani)

Natura

Rezervatia fosilifera Chiuzbaia

Rezervatia „Creasta Cocosului”

Lacul Albastru (monument al naturii)

Lacul Bodi

Sport

Partie de schi

Pescuit Sportiv

Terenuri de fotbal, baschet, tenis

Distractie

Ziua orasului Baia Sprie (august)

Serbatile Zapezii (februarie)

Baiut, comuna, N 47.615537 E 23.9951706

Cunoastere

Biserica de lemn „Sf. Petru si Pavel” (1830)

Monumentul mineritului

Natura

Rezervatia „Taul Negru” (turbarie oligotrofa care gazduieste planta carnivora Roua Cerului)

Rezervatia Naturala „Pestera cu Oase” (rezervatie speologica)

Izvorul Mineral Pulsatoriu din Poiana Botizii

Trasee turistice

Baiut reprezinta un punct de plecare pentru drumetii spre Ogna Sugatag-Sighet, Gutai, Lapus-Grosi-Tibles-Botiza-Maramuresul Istoric

Distractie

Ziua Comunei (august)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Sport

Zona de schi

Bicaz, comuna, N 47.4595495 E 23.0280304

Cunoastere

Biserica din lemn (1723)

Barsana, comuna, N 47.821454 E 24.0480423

Cunoastere

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, monument istoric, patrimoniu UNESCO (1731)

Manastirea cu hramul „Sf. 12 Apostoli”

Bistra, comuna, N 47.8699561 E 24.1996193

Natura

Parcul National Muntii Maramuresului (cu paduri virgine si cvasivirgine, specii endemice rare in Romania, dar si in Europa)

Distactie

Mira la Hutuli (mai)

Bocicoiu Mare, comuna, N 24.1996193 E 24.0104485

Cunoastere

Muzeul de etnografie Pipas din satul Tisa

Schituri arheologice

Natura

Baile Craciunesti (apa mineralizata)

Movila Naturala

Lacul Teplita

Raul Tisa

Sport

Pescuit Sportiv

Distractie

Duminica cultural-Sportiva (august)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Zona de agrement Teplita

Baile Craciunesti

Bogdan Voda, comuna, N 47.6911613 E 24.2706871

Cunoastere

Biserica de lemn, monument istoric (1720)

Grupul statuar Bogdan Voievod, opera sculptorului maramuresean Ioan Marchis

Cetatea de scaun a Voievodului (sec XIII-XIV)

Casa de lemn „Deac Vasile Mosu”, monument etnografic, pastreaza caracteristicele arhaice ale spatiului de locuire traditional

Natura

Raul Iza

Sport

Pescuit

Boiu Mare, comuna, N 47.3998597 E 23.5795784

Natura

Rezervatia Naturala „Pestera Boiu Mare”

Cheile Lapusului

Borsa, oras, N 47.6523221 E 24.6615601

Cunoastere

Complexul turistic Borsa

Monumentul eroilor cazuti in al Doilea Razboi Mondial

Biserica din lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1700)

Natura

Rezervatia „Pietrosul Rodnei” (rezervatie geomorfologica, floristica si faunistica)

Rezervatia „Cornu Nedeii-Ciungii Balasanii” (ocroteste cocosul de mesteacan si stancile calcaroase)

Rezervatia „Salhoi-Zambroslaviile” (rezervatie geologica si botanica)

Rezervatia mixta „Pestera” si „Izvorul Albastru al Izei” (protejeaza izbucul de la obarsia Izei)

Rezervatia „Piatra Rea”

Sport

Schi practicat pe mai multe schi, 2 partii pentru avansati (Telescaun si Patrat) si una pentru incepatori (Partia Prostilor)

Distractie

Mersul la fete si sezatorile (februarie)

Botiza, comuna, N 47.6626127 E 24.1496658

Cunoastere

Biserica veche din lemn

Manastirea din Botiza

Odihna

Statiuni de apa minerala si sulfuroasa pentru tratament

Natura

Ape minerale

Distractie

Serbarile localitatii

Budesti, comuna, N 47.7293943 E 23.9455605

Cunoastere

Biserica din lemn ce adaposteste camasa din zale si coiful celebrului Pintea Viteazul, patrimoniu UNESCO (1643)

Trei biserici vechi din lemn (monumente istorice)

Schitul „Sfintilor Imparati Constantin si Elena”

Distractie

Festivalul de folclor „Nu va uitati ca-s micut” (de Rusalii)

Calinesti, comuna, N 47.784442 E 23.9742279

Cunoastere

Biserica din lemn „Nasterea Maicii Domnului”, monument istoric, Susani (1780)

Monumentul eroilor romani cazuti in cel de-al Doilea Razboi Mondial (inchinat celor 64 de militari din satul Calinesti cazuti la datorie)

Monumentul Eroilor (inchinat celor 49 de militari cazuti la datorie in cele doua razboaie mondiale)

Biserica din lemn de la Josani (1680)

Portile de lemn in stil maramuresean

Natura

Izvoare de apa minerala

Padurea Secatura

Sport

Vanatoare

Pescuit

Distractie

Invartirea Valenarilor (iunie)

Campulung la Tisa, comuna, N 47.9857856 E 23.7721825

Cunoastere

Biserica reformata (sec XIII)

Distractie

Ziua Campulungului

Expozitii de sculpturi in lemn

Cernesti, comuna, N 47.520099 E 23.7498665

Cunoastere

Muzeul de artisti contemporani Florean

Bisericile de lemn din Izvoare

Natura

„La Valea babei” (bai cu proprietati curative)

„La Brebeni” (apa minerala sulfuroasa)

„La Trestia” (calcedonia albastra, piatra semipretioasa)

Fondul de vanatoare pe Bloaja

Sport

Vanatoare

Pescuit

Distractie

Festivalul Stuparilor (august)

Coas, comuna

Cunoastere

Bisericuta din piatra (sec XVIII)

Biserica din lemn, sat Intrerauri

Natura

Rezervatia Cheile Lapusului

Copalnic Manastur, comuna, N 47.5000396 E 23.6800003

Cunoastere

Biserica din lemn din satul Carpinis

Biserica din lemn din satul Laschia

Biserica din lemn din satul Copalnic

Ruinele bisericii de piatra din Berinta

Natura

Defileul Raului Cavnic

Varful Florii

Distractie

Sarbatoarea comunei (septembrie)

Dansuri populare traditionale „Joc intre hotare” (iulie)

Sport

Pescuit

Coroieni, comuna, N 47.3699895 E 23.7704659

Cunoastere

Biserica de lemn Draghia

Manastirea „Sf. Ilie” din satul Coroieni

Natura

Rezervatia Naturala „Cheile Babei”

Distractie

Festivitati traditionale de Craciun si Paste

Odihna

Oportunitati de agroturism

Cupseni, comuna, N 47.5497682 E 23.9297676

Cunoastere

Manastirea Satra

Cinci biserici traditionale (monumente istorice)

Natura

Muntele Satra

Distractie

Sarbatoarea portului popular (mai)

Coltau, comuna, N 47.595803 E 23.520656

Cunoastere

Castelul Teleki

Dragomiresti, oras, N 47.6676994 E 24.2940331

Cunoastere

Muzeul Tarancii Romane

Biserica greco-catolica din lemn

Manastirea cu hramul „Sf. Ilie”

Biserica ortodoxa

Natura

Baile cu apa sulfuroasa

Masivul Tibles

Bazinul Baicu

Sport

Vanatoare

Pescuit

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivalul folcloric „Cate flori pe Iza-n sus”

Targ saptamanal

Dumbravita, comuna, N 47.5997971 E 23.6496162

Cunoastere

Biserica de piatra Rus (1815)

Biserica de zid si piatra Carbunari (1888)

Popasul Regal

Baile Carbunari (cu ape sulfuroase recomandate in tratarea diverselor afectiuni)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Expozitia de icoane pe sticla

Festivalul Portului si Cantecului

Desesti, comuna,N 47.7709452 E 23.8571548

Cunoastere

Biserica din lemn „Sf. Paraschiva”, patrimoniu UNESCO (1770)

Natura

Rezervatia Naturala „Mlastina Iezerul Mare”

Taul lui Dumitru

Sport

Sporturi de iarna (schi, snowboard, sanie)

Gardani, comuna, N 47.5442065 E 23.3057785

Cunoastere

Castelul Blomberg

Natura

Arborele secular ginkgo biloba

Distractie

Festivitati traditionale de Craciun si Paste

Giulesti, comuna, N 47.8252574 E 23.9283943

Cunoastere

Muzeul „Ilie Lazar”

Biserica din lemn din satul Manastirea

Troita din satul Berbesti

Distractie

Traditia oalelor in pom din Giulesti

Grosi, comuna, N 47.6200498 E 23.6185455

Cunoastere

Manastirea „Hraba”

Natura

Stejarul de peste 300 de ani

Grosii Tiblesului, comuna

Cunoastere

Cabane turistice

Natura

Rezervatia Naturala Arcer-Tibles Bran (150 ha)

Trasee turistice

Localitatea Grosii Tiblesului reprezinta un punct de plecare in drumetii spre Muntii Tiblesului

Sport

Vanatoare

Distractie

Festivalul de traditii si obiceiuri (august)

Ieud, comuna,N 47.6799518 E 24.23069

Localitate in care a fost descoperit Codicele de la Ieud, cea mai veche carte religioasa romaneasca (1392)

Cunoastere

Biserica de lemn din Deal cu hramul „Nasterea Maicii Domnului”, patrimoniu UNESCO (sec XVII)

Patru biserici vechi din lemn

Biserica din zid

Muzeul satului Ieud

Cimitirul evreiesc

Natura

Ape sulfuroase recomandate pentru tratarea afectiunilor reumatice si gastrice

Cadru Natural de o frumusete deosebita

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

„Intalnirea cu fiii satului” (august)

Leordina, comuna, N 47.7864028 E 24.2490578

Cunoastere

Cimitirul militar imprejmuit cu gard din piatra, loc in care au fost inmormantati 12 militari germani

Monumentul „In memoria camarazilor cazuti”

Miresu Mare, comuna, N 23.331356 E 23.331356

Cunoastere

Biserica din lemn Stejara

Monumentul eroilor inchinat eroilor cazuti in cele doua razboaie mondiale din Miresu Mare

Monumentul Eroilor din satul Tulchies

Natura

Padurea Bahna

Distractie

Vanatoare

Moisei, comuna,N 47.6500094 E 24.5510101

Cunoastere

Monumentul Martirilor de la Moiseni (eroii cazuti in cele doua razboaie mondiale)

Manastirea Moisei (monument istoric)

Biserica din lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1672)

Natura

Izvorul Albastru al Izei

Pestera Iza

Rezervatia biosferei „Pietrosul Rodnei”

Rezervatia Naturala „Izvorul Batrana”

Sport

Vanatoare

Pescuit

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Zilele comunei Moisei

Oarta de jos, comuna, N 47.4500315 E 23.1301689

Cunoastere

Biserica din lemn Ortita (1828)

Siturile arheologice Oarta de Sus

Expozitia etnografica Oarta de Sus

Odihna

Oportunitati de agroturism

Ocna Sugatag, comuna, N 47.7822505 E 23.9361191

Statiune balneoclimaterica.

Cunoastere

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1700)

Natura

Rezervatia „Creasta Cocosului”

Rezervatia Padurea Craiasca (44 ha), loc in care se gasesc unele dintre cele mai frumoase exemplare de gorul si zada (un conifer cu frunze cazatoare)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Strand

Targ comunal (in fiecare joi)

Petrova, comuna, N 47.8300978 E 24.2097473

Cunoastere

Manastirea „Izvorul Tamaduirii” din Vatra Luminata

Vizita la stana traditionala Gaboran Alexandru din Paltin (cu degustare de borcut)

Sport

Vanatoare in Padurea Petrovenilor

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Targ saptamanal (sambata)

Manifestarile Eminescu

Festivitati traditionale de Craciun si Paste la care turistii sunt invitati sa ia parte

Poienile de sub Munte, comuna, N 47.8200708 E 24.4329071

Cunoastere

Biserica din lemn (sec XVII)

Cimitirul german imprejmuit cu lemn si sarma (aici au fost inhumati aproximativ 90 de militari germani)

Natura

Lacul glaciar Vindirel

Flora si fauna specifice Carpatilor Meridionali

Distractie

Pescuit

Poienile Izei, comuna, N 47.6977473 E 24.1137886

Cunoastere

Biserica din lemn „Sf. Paraschiva”, patrimoniu UNESCO, pictura din interior realizata de Gheorghe din Dragomiresti (1604)

Muzeul local „Casa Taraneasca”, vechi de 200 de ani, imprejmuit cu gard din nuiele impletite in stil coada de randunica

Natura

Izvoarele de apa minerala „Tarmure”, „Stramtori”, „Valea Lontroasa”

Padurile de foioase Scarisoara si Ticera

Padurea de conifere Delnita

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Vanatoare

Pescuit

Remetea Chioarului, comuna, N 47.529952 E 23.5479927

Cunoastere

Cetatea Chioarului

Biserica din lemn greco-catolica „Sf. Arhangheli” (1800)

Bisericile de lemn din satele Posta, Remecioara, Berchez

Natura

Cheile Lapusului

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Repedea, comuna, N 47.8296368 E 24.3997765

Cunoastere

Biserica ortodoxa ucraineana (1901)

Natura

Valea raului Repedea

Muntii Maramuresului

Rezervatia Naturala Varful Farcau-Lacul Vinderelul-Varful Mihailescu (100 ha)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste unde turistii sunt invitati sa ia parte si sa se familiarizeze cu obiceiurile maramuresene

Rona de Jos, comuna,N 47.9193333 E 24.0192032

Localitate atestata documentar in anul 1360.

Cunoastere

Biserica din lemn, monument istoric (1665)

Cimitirul Evreiesc

Distractie

Festivalul „Joc si Cantec pe Valea Ronisoru”

„Intalnirea cu Fiii Satului”

Rona de Sus, comuna, N 47.9004627 E 24.0404892

Cunoastere

Castelul Apaffi

Statuia „Sf. Ioan de Nepomur”

Biserica ucraineana greco-catolica

Biserica „Sf. Ioan”

Calea Crucii (Kalvaria)

Manastirea cu hramul „Adomirii Maicii Domnului” din Rona de Sus

Natura

Baile Sarate Costiui

Rezervatia de Larice-Costiui

Rezervatia de gorun „Dealu Mare”

Odihna

Oportunitati de agroturism

Sport

Pescuit

Distractie

Zilele poeziei ucrainene

Festivalul „Ronisoara, apa lina”

Piete si targuri (in fiecare zi de marti)

Rozavlea, comuna, N 47.7298562 E 24.2198753

Cunoastere

Biserica de lemn „Sf. Arhangheli”, monument istoric (1717)

Casa Tomsa

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Roza Rozalina (august)

Sacalaseni, comuna, N 47.5799997 E 23.5703087

Cunoastere

Biserica de lemn din Coruia, monument istoric

Biserica de lemn din Culcea, monument istoric

Biserica de lemn din Sacalaseni, monument istoric

Cimitirul evreiesc din satul Coruia

Natura

Padurea comunala

Balta Sacalaseni

Raul Lapus

Sport

Vanatoare

Pescuit

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Sarbatoarea Cireselor din satul Coruia

Sarbatoare comunei

Sacel, comuna, N 47.630462 E 24.4305038

Cunoastere

Moara taraneasca in conservare „Moara lui Mecles”

Ceramica dacica de Sacel

Centre de sculptura in lemn si de confectionare de masti populare

Atelierul si cuptorul olarului Burnar Tanase

Natura

Rezervatia Naturala mixta „Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei”

Pestera Ponor

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Sarbatoarea pacurarului la Pasul Setref

Sarbatoare oierilor „Ruptul Sterpelor”

Expozitia „Obiecte de ceramica”

Satulung, comuna, N 47.5667973 E 23.4259415

Cunoastere

Castelul Teleki, vechi de 300 de ani, resedinta de vara a nobilului Geza Teleki

Salistea de Sus, oras, N 47.6524378 E 24.361496

Cunoastere

Biserica din lemn „Sf. Nicolae” (1650)

Biserica din lemn „Sf. Nicolae” (asa-numita Biserica Bulenilor), cu picturi originale in interior si icoane din secolul XVIII (1722)

Natura

Muntii Tibles

Raul Iza

Sport

Pescuit

Distractie

Targ saptamanal (in fiecare zi de marti)

Salsig, comuna, N 47.5433954 E 23.3057785

Cunoastere

Manastirea Faget

Baze de tratament

Natura

Valea Borjug

Deal Salsig

Cehu Silvaniei

Sport

Pescuit

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Sapanta,comuna, N 47.972456 E 23.6981964

Localitate renumita prin Cimitirului Vesel, opera lui Stan Patras (1935)

Cunoastere

Biserica ortodoxa

Manastirea Sapanta

Muzeul „Stan Ioan Patras”

Natura

Rezervatia Naturala „Mlastina Poiana Brazilor” (3 ha)

Pastravarie

Sport

Pescuit

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Sarasau, comuna, N 47.9499257 E 23.819561

Cunoastere

Biserica locala, monument istoric (1640)

Casa parohiala cu Biserica Reformata (monument istoric)

Natura

Lac amenajat pentru pescuit Sportiv

Sport

Pescuit Sportiv

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Ziua localitatii (septembrie)

Sarbi, comuna, N 47.7567523 E 23.9398956

Cunoastere

„La batoza”, o instalatie arhaica tarneasca, practic o moara actionata de un firicel de apa

Seini, oras, N 47.7457878 E 23.2848358

Cunoastere

Cetatea Seini

Obeliscul inaltat in memoria lui Erdusy Sylvester Ianos

Sinagoga (1904)

Biserica reformata calvina (1796)

Biserica romano-catolica (1421)

Biserica ortodoxa din piatra „Sf. Arhangheli’, proiectata de Alex Berinde (1882)

Complex turistic „Viile Apei”

Natura

Rezervatia Naturala Padurea cu pini Comja

Distractie

Ziua orasului (iulie)

Zilele Sylvester Janos (septembrie)

Sieu, comuna

Cunoastere

Biserica din lemn (sec XVII)

Biserica Noua

Biserica din lemn “Cuvioasa Paraschiva”

Natura

Valtori

Stane

Panorame deosebite

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivalul de muzica populara “Floare mandra de pe Iza”

“Intalnirea cu fiii satului”

Sighetu Marmatiei, municipiu, N 47.9299162 E 23.8983536

Cunoastere

Inchisoarea Sighet (a functionat ca inchisoare comunista orientata catre eliminarea elitelor Romaniei)

Memorialul Durerii din Sighet (infiintat de fundatia Academia Civica)

Muzeul Maramuresului cu sectiile de etnografie, istorie si stiinte Naturale

Muzeul satului maramuresean

Memorialul victimelor totalitarismului

Casa-muzeu Elie Wiesel

Manastirea Barsana

Muzeul Culturii evreiesti

Casa muzeu Dr. Ioan Mihalyi de Apsa

Primaria Sighetu Marmatiei

Parcul Central

Distractie

Festivalul de datini si Obiceiuri de iarna Marmatia (decembrie)

Zilele orasului (octombrie)

Cavnic, oras, N 47.6600692 E 23.8916588

Atestat documentar la 1336.

Cunoastere

Biserica romano-catolica “Sf. Varvara” (1812)

Stalpul Tatarilor (1717)

Logolda, ruinele unei topitorii de aur (secolul XIX)

Natura

Paltinul secular (inalt de peste 30 m si cu un diamentru de 1,3 m)

Distractie

Festivitati traditionale organizate de Craciun si Paste

Somcuta Mare, oras, N 47.502243 E 23.4681702

Cunoastere

Cinci biserici vechi (ortodoxe romano-catolice, greco-catolice, reformate si penticostala)

Biserica din Valenii Somcutei (patrimoniu UNICEF)

Natura

Rezervatia Naturala Pestera Valenii Somcutei (5 ha)

Poiana de narcise de la Padurea Stejaru

Padurea Fersig

Pestera de la Valenii Somcutei

Defileul Raului Lapus

Distractie

Expozitia de taurine

Zilele localitatii (iunie)

Festivalul de colinde “Victor Negrea”

Serbarile Chioarului

Odihna

Zone amenajate pentru agrement

Distractie

Pista de carting

Terenuri de handbal, baschet, fotbal, tenis

Targu Lapus, oras, N 47.4540943 E 23.8599014

Cunoastere

Biserica ortodoxa veche cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1906-1912)

Biserica romano-catolica cu hramul “Inaltarea Sf. Cruci” (1752)

Sala regatului Martorilor lui Iehova

Biserica penticostala Betel (1979)

Biserica Baptista “Sf. Treime”

Biserica ortodoxa noua cu hramul “Inaltarea Domnului”

Biserica reformata (1839-1863)

Biserica greco-catolica cu hramul “Buna Vestire”

Muzeul Florian

Manastirea de calugari din Rohia cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”

Manastirea “Inaltarea Sfintei Cruci” Satra

Natura

Rezervatia Naturala Cheile Lapusului

Lacul Lighet

Sport

Terenuri de fotbal, baschet, tenis

Pescuit spotiv

Distractie

Sarbatorile Lapusului

Viseu de Sus, oras, N 47.708722 E 24.4308472

Cunoastere

Capela de pe Valea Vaserului

Bisericile de lemn de arhitectura gotica din Viseu de Sus (construite dupa 1835)

Biserica ortodoxa , ctitori preotul Vasile Rosca si Simeon Pop (1832-1844)

Biserica romano-catolica cu hramul Ioachim si Ana, ctitor preotul Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino, (1912-1918)

Manastirea de pe Valea Scradei

Biserica ortodoxa, ctitor preotul Sebastian Sarcu (1933-1937)

Schitul “Nasterea Maicii Domnului”

Cimitirul evreiesc

Cartierul germanilor (Taptarai)

Mocanita de pe Valea Vaserului

Trenul cu aburi care duce pana la statia Cozia

Muzeul de istorie

Muzeul de etnografie

Centrul de mestesuguri

Casa de cultura Viseu de Sus

Biblioteca oraseneasca

Ateliere de ceramica

Ateliere de tesatorie

Atelierul mesterului popular Tulean Gheorghe

Atelierul de prelurat piei, mesterul Skurka Iosif

Casa din lemn a lui Ilie Lazar (1826)

Natura

Muntii Maramuresului

Valea Vaserului

Odihna

Valea Vinului, un loc deosebit de frumos pentru agrement

Izvoare cu apa minerale (numite de localnici ‘borcut’)

Sport

Schi

Ciclism

Echitatie

Motocross

Off-road

Zbor cu parapanta

Distractie

Festivitati cu caracter traditionale organizate cu ocazia fiecarei sarbatori religioase

Sisesti, comuna, N 47.629884 E 23.6997414

Cunoastere

Biserica de lemn din satul Surdesti cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (patrimoniu UNESCO)

Biserica de lemn din satul Plopis cu hramul “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (patrimoniu UNESCO)

Complexul muzeal Vasile Lucaciu ce cuprinde Biserica “Sf. Uniri a tuturor romanilor” , Scoala romaneasca, Casa Parohiala, Izvorul Romanilor, Absida Bisericii de lemn (1675), Capela eroilor din Primul Razboi Mondial, Biserica de piatra “Cuvioasa Paraschiva” (1794), Clopotnita din lemn (sec XIX), Biserica de zid “Adormirea Maicii Domnului” (1820)

Natura

Izvoare de ape ape sulfuroase recomandate pentru tratarea diverselor afectiuni

Peisaj Natural deosebit de frumos

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Udatoriu de la Surdesti (a doua zi de Paste)

Stramtura, comuna, N 47.7756752 E 24.1376495

Cunoastere

Biserica din lemn din satul Glod (secolul XVIII)

Biserica din lemn din Stramtura

Natura

Izvoare de ape minerale

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Ziua comunei (septembrie)

Targul “La podul Slatioarei” (in fiecare zi de vineri)

Suciu de Sus, comuna, N 47.4335452 E 24.0346527

Cunoastere

Manastirea “Sf. Treime” din Breaza

Biserica veche din lemn (patrimoniu UNESCO)

Monumentul istoric “Anastasie Mot Dambu”

Natura

Peisaj Natural de o frumusete deosebita

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Targul saptamanal (in fiecare zi de miercuri)

Valea Izei, comuna, N 47.93 E 23.88

Cunoastere

Biserica din lemn din satul Valea Stejarului, monument istoric (1634)

Casa muzeu Kazur

Lacas de cult ortodox in Valea Stejarului

Lacas de cult catolic

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivalul Nuntilor

Zilele localitatii

Valea Chioarului, comuna, N 47.4298292 E 23.4793282

Cunoastere

Biserica din lemn Valea Chioarului

Biserica din lemn Varai

Biserica din Fericea

Natura

Pestera din Varai

Distractie

Sarbatoarea de cosit iarba si facut placinte crete de la Mesteacan

Dansul Cosercilor (ianuarie)

Ulmeni, oras, N 47.4668609 E 23.3044052

Cunoastere

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1729)

Biserica reformata (sec XVI)

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1650)

Casa memoriala Peter Dulfu

Foto: Alice Drogoreanu

După câteva ceasuri bune, ajunserăm în Satu-Mare.

- Mergem la I.P.J.? – întrebai.

- Ce să facem acolo? – se miră plutonierul. Mergem direct la Perla, dacă-s profesionişti ne aşteaptă acolo!

Negăsind vreo fisură acestei logici, acceptai, mai cu seamă că terminaserăm coniacul de ceva vreme. Îndrumaţi de trecători amabili, nimerirăm localul destul de uşor. Înăuntru, trei mese fuseseră alăturate, astfel că un grup ceva mai numeros se afla în jurul lor.

- Am scris şi eu pe blog, Nopţi albe la Talin – tocmai spunea Bogdan.

- Du-te! – păru mirat Chinezu. Asta n-am citit-o! Când ai postat-o?

- Înainte de noaptea polară… – propuse Darius o versiune plauzibilă.

- Eu mi-am desfiinţat blogul – se confesă Xreader. La ce-mi folosea?…

- Este o întrebare bună! – interveni domnul Onici care, coborând din maşină gata beat, avea chef de discuţii, astfel că-şi trase un scaun alături de grup. Zic aşa: Omul îşi face blog din dorinţa de-a-şi exprima simţămintele şi de-a comunica cu semenii, într-un mod mai igienic decât faţă către faţă, când răsuflarea interlocutorului poate deveni un impediment serios. Astfel că, întâi, îţi alegi platforma, dacă nu ai un domeniu cumpărat, apoi completezi toate datele, reglezi setările, alegi un design care, cât de cât, să te reprezinte, îţi alcătuieşti un blogroll incipient, în care-i treci pe cunoscuţi şi pe bloggerii de top, şi stabileşti rubricile; de regulă, bagi Ce-mi place, Ce mă enervează şi Dedicaţii, unde pui melodii de pe Youtube… Apoi, îţi cauţi prietenii pe messenger şi le spui să-ţi comenteze. Când vin alegerile, spui că toţi politicienii sunt o apă şi-un pământ, dând în mod subtil de înţeles că tu ai fi mai bun decât toţi la un loc, apoi mai urmăreşti când moare câte unul mai celebru şi arăţi tuturor cât eşti de răvăşit, neuitând să-i treci numele la tag-uri, pentru trafic…

Cunoscându-mă pe mine, cei mai mulţi au presupus că volubilul conviv trebuie să fie domnul plutonier-major Onici, astfel că Trexel, în timpul peroraţiei, făcu semn ospătarului că plânge masa.

- Exact! – aprobă George Onan cuvintele plutonierului.

Ajuns într-un local decent după ani de recluziune în birturi sordide ori pe malul Someşului, George era dispus să aprobe pe oricine şi orice, cu atât mai mult acum, când mai era şi proaspăt scăpat din arest. Cum autopsierul mâncase urdă şi bău afinată, probele incriminatoare refuzau să iasă din adâncurile purtătorului lor ocazional, iar suspectul nu putu fi reţinut mai mult de douăzeci şi patru de ore, doar pe baza unor supoziţii. În uliţă, îşi revăzu colegii de pahar de la Roy şi, luându-se după ei, ajunse în chip firesc să mănânce şi să bea la Perla, probabil cel mai elegant local din municipiul reşedinţă de judeţ.

- Sunt, însă, şi bloguri culturale, unde spui ce-ai mai citit ori postezi scrieri de-ale tale… – interveni romanciera Oana.

- Sau bloguri de atitudine – completă Crina -, în care înfierezi tot ce este reprobabil. De pildă, sunteţi la curent cu cazul acelei femei în vârstă care…

- Ce mai doresc domnii? – interveni ospătarul, învăţat în prealabil de către Bogdan să întrerupă în mod amabil orice tiradă despre baba care s-a plimbat cu salvarea.

Comandarăm clătite simple, cu puţin gem, pentru Caius şi George, apoi eu şi domnul plutonier aleserăm o supă de vânat cu fructe şi un platou cu specialităţi asortate.

- Mergem întâi pe vin? – propusei.

- Mergem! Alb, sec, de opt ani… – completă pentru ospătar.

Poate nu în cel mai potrivit moment, sosi şi locotenentul Petrescu. Cum părea dornic să ne informeze asupra cazului, Onici trebui să-i facă semn să aştepte să terminăm de mâncat. La sfârşitul mesei, cum comesenii mai povestiră una-alta, domnul plutonier încercă să rezume:

- Aşadar, cazul vostru ar fi cam aşa: La lansarea Indiciilor, nu ieşeau zece lei la încasări, de unde aţi presupus că cineva ar fi sustras un exemplar. Găsind sub pod pagina 26 din volum, utilizată pentru necesităţi fireşti, aţi ajuns la concluzia hazardată că domnul George, aici de faţă, ar fi autorul furtului şi al gestului nu tocmai pios. Cum nu s-a depus nicio plângere în final, George nu mai poate fi acuzat de furt, chiar dacă l-a săvârşit, neputând fi acuzat nici că ar fi defecat sub pod, numeroase argumente contrazicând această ipoteză. Enumăr câteva: faptul că suspectul nu mai mâncase de săptămâni bune, detaliul că exemplarul său era intact, pasiunea sa evidentă pentru scrierile autoarei în discuţie! Totodată, părăseşte cercul de suspecţi şi cetăţeana Marcela, dat fiind că însăşi autoarea a povestit în ce împrejurări a dat acel autograf neconvenţional. Bun! În plus, cei trei domni aici de faţă, Chinezu, Trexel şi Xreader, s-au îmbătat cu votcă ieftină, venindu-le chef de bancuri proaste pe mobil.

- Nu eu, ăsta! – făcu Trexel, arătându-l pe Darius.

- Mă rog… – reluă Onici. Apoi, domnul autor de romane poliţiste, Bogdan Hrib, printr-o asociere de idei a cărei logică îmi scapă, a presupus că cei trei au fost răpiţi, autorul neputând fi, în opinia sa, decât Horaţiu Vidal, fostul său coleg de clasă din Moldova, care-l pâra când copia şi nu-i dădea pase la orele de sport. Într-un fel, înţeleg toate acestea, însă rămâne de neînţeles să intri în apartamentul unui oarecare Horaţiu Velimirovici şi să te apuci de scotocit, mai cu seamă când colegul tău de clasă se numea Andrei Ababei…

„Şi eu i-am zis Vidal, m-am luat după ăsta! Bine că nu s-a prins colonelul!” – îşi zise locotenentul Petrescu. „Chiar! Că pe Vidal îl luasem dintr-o carte! Ababei era măgarul! Ce chestie, i-am încurcat!…” – îi fulgeră lui Bogdan.

- Rămâne, însă, problema ochilor… – încercă Petrescu să mai dreagă ce se putea.

- Mda… E o problemă, într-adevăr. Dar, puteau să fie ochi de sticlă, ori de miel. Nu ştim. Iar autopsierul, în loc să-i dea cu prune, cireşe, lapte şi bere, îi dă cu urdă şi afinată! Poate-ar vrea să căcăm noi ochii în locul lui… Acum, că i-a băut, putem accepta! Oricine a mai făcut câte-o poznă la beţie…

- Normal! – întări George. Care eu le-am spus…

- Eu cred aşa… – interveni Oana. Un psihopat, aflat în libertate, alege victime dintre cei depistaţi cu cancer incurabil. Îi urmăreşte, îi surprinde lipsiţi de apărare, moment în care îi ucide cu sânge rece şi începe să-i tranşeze. Apoi, strecoară diferite organe în casele unor oameni cu infirmităţi, toţi trataţi cândva la Spitalul Judeţean numărul doi, crezând în mintea sa bolnavă că astfel îi ajută, ori dorind să-i persifla… Cum se zice?…

- Persifleze! – o ajută Crina.

- Aşa! Astfel, el pune ochii în casa unuia orb, urechea o plasează unui surd, piciorul, unui şchiop şi mâna, unuia care… Cum se cheamă ăla? – solicită din nou ajutorul, gândindu-se la un ciung.

- Neîndemânatic, stângaci, inabil… – propuse Crina.

- Şi, probabil, – reveni domnul Onici – unuia dus cu pluta îi va lăsa nişte neuroni pe noptieră! Doamnă, nu contest talentul dumneavoastră scriitoricesc, însă, ceea ce este de dorit în literatură, adică fantezia debordantă, chiar frizând maladivul, mai mult încurcă în activitatea poliţienească.

- Dar, Horaţiu Velimirovici ar putea fi orb! – îşi dădu Trexel cu părerea. Poate de aia nu are nimic în casă, ca să nu se lovească de mobilier…

- Posibil… – făcu plutonierul. Însă, orb fiind, poate-şi ţine intenţionat ochii în frigider, socotind că-i tot aia şi ca să nu-l mai deranjeze inutil în orbite! Hai, că deja delirăm! Mai bine luăm încă un rând…

- Exact! – întări George Onan.

- Ce e deasupra? Hotel? – întrebă dintr-o dată Bogdan.

- Da – confirmară câţiva. De ce?

- Trece o fufă! O recunosc după paşi…

- Merg să verific! – spuse domnul plutonier, curios încă din Timişoara asupra capacităţilor paranormale ale prozatorului moldovean.

Cum mărturisi ulterior, într-adevăr întâlni pe una, ajunsă deja pe scări.

- Totuşi, nu-i o dovadă ştiinţifică. În definitiv, putea s-o nimerească, la noi e plin de curve!…

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Salaj

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Salaj

Judetul Salaj

Este asezat in partea de vest a Romaniei si se suprapune pe platforma Somesana.

La nord se invecineaza cu Maramures si Satu Mare, la vest cu Bihor, iar sud si sud-est cu Cluj.

Relieful judetului este reprezentat de zone de dealuri si depresiuni.

Zalau,municipiu, N 47.1802625 E 23.062706

Este resedinta si cel mai mare oras al judetului.

Cunoastere

Catedrala Ortodoxa Sf Vineri

Biserica Ortodoxa Sf Treime

Biserica Ortodoxa Sf Stefan

Biserica Ortodoxa Pogorarea Sf Duh

Catedrala greco-catolica Adormirea Maicii Domnului

Casa de cultura a sindicatelor

Casa de cultura municipala

Biblioteca Judeteana

Muzeul judetean de istorie si arta

Galeria de arta Ioan Sima

Distractie

Masurisul de la Pria (sarbatoare pastorala)

La Fantana Dorului, festivalul folcloric din Simleul Silvaniei

Mihai Viteazul, sarbatoare campeneasca la Guruslau

Ecouri mesesene, festivalul dansului femeiesc

Simleul Silvaniei, oras, N 47.227146 E 22.7974892

Cunoastere

Ruinele cetatii Bathory, stil renascentist (sec XVI)

Biserica romano-catolica

Sinagoga (1876), devenita primul muzeu al Holocaustului din Romania

Manastirea Bic

Biserica Ortodoxa Sfintii Apostoli

Biserica reformata (1730)

Distractie

Zilele orasului

Festivalul “La Fantana Dorului”

Festivalul International de tuns oi

Strand termal

Voces Primavera “Zilele Bathory”

Jibou, oras, N 47.2579126 E 23.2553101

Cunoastere

Castelul Beldy

Castelul Wesselenyi, stil baroc (sec XVIII)

Biblioteca oraseneasca

Cehu Silvaniei, oras, N 47.4199574 E 23.2800293

Cunoastere

Biserica Reformata (1519)

Biserica de lemn Sf Arhangheli (sec XVII)

Biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (1781)

Biserica de lemn Sf Arhangheli de la Horoatul Cehului (1749)

Fantana de piatra (sec XV)

Natura

Rezervatia naturala “Lunca cu lalea pestrita” din Valea Salajului

Stramtorile Ticaului

Parc dendrologic

Agrij, comuna, N 47.0670818 E 23.0966949

Cunoastere

Sit arheologic in satul Rastoltu Desert – “Valea Caselor”

Sit arheologic “La piatra”

Biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din satul Rastoltu Desert

Almasu, comuna, N 46.9449888 E 23.1305122

Cunoastere

Cetatea medievala

Castelul Csaky

Monumentul eroilor din primul si al doilea razboi mondial

Biserica cu turn de lemn Sfaras

Biserica reformata Stana

Biserica ortodoxa din Mesteacanul

Biserica ortodoxa Almasu

Babeni, comuna, N 46.9448716 E 23.1311989

Cunoastere

Biserica din lemn cu hramul “Sf Mihail si Gavril” din satul Pirosca

Biserica din lemn cu hramul “Sf Mihail si Gavril” din satul Poienita

Natura

Pietrele “Mosul si Baba” din satul Poienita

Lunca raului Somes

“Stana Clitului”

“Poienita”

Distractie

Targuri lunare

Balan, comuna, N 47.1566884 E 23.3104134

Cunoastere

Manastirea cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” din Baleni

Biserici din lemn in comuna Balan si satul Chechis

Natura

Rezervatia naturala “Gradina Zmeilor” din satul Gilgaul Almasului

Bobota, comuna, N 47.3802193 E 22.7653885

Cunoastere

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” din Dersida

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” din Zalnoc

Biserica ortodoxa din Bobota

“Masa lui Pintea” din Zalnoc

Cimitirul Eroilor

“Fantana lui Sincai”

Distractie

Expozitii la Muzeul Satului

Serbari anuale

Bocsa, comuna, N 47.295298 E 22.9135323

Cunoastere

Muzeul “Simion Barnutiu”

Distractie

Celebrarea zilei de nastere a lui Simion Barnutiu

Boghis, comuna, N 47.1499177 E 22.7681351

Cunoastere

Biserica reformata (1792)

Castelul Baronului Banffy (1720)

Odihna

Baile Termale Boghis

Distractie

Zilele Banffy Boghis

Ziua Barbatilor

Balul Strugurilor

Buciumi, comuna, N 47.0450953 E 23.0477715

Cunoastere

Castelul Roman Buciumi

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril” (1835)

Muzeul satului

Pescaria Bretonilor

Natura

Peisaje naturale deosebit de atractive

Distractie

Sarbatoarea castrului uman Buciumi

Camar, comuna, N 47.2997219 E 22.6158714

Cunoastere

Biserica-monument din lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”

Odihna

Posibilitati de agroturism

Carastelec, comuna, N 47.2992563 E 22.695179

Cunoastere

Biserica Romano-Catolica

Distractie

Zilele localitatii

Chiesd, comuna, N 47.3820791 E 22.8828049

Cunoastere

Bisericile din lemn (monumente istorice)

Muzeul Satului

Gorunul lui Mihai Viteazul

Natura

Zona numita “Putul Vaca”

Zona “Ghergheli”

Zona “Padurea Mare”

Zona “Cabana Silvica”

Distractie

Zilele comunei

Expozitii la Muzeul Satului

Coseiu, comuna, N 47.3199741 E 22.9808235

Cunoastere

Biserica Reformata Coseiu

Tunelul Infundat

Pivnite construite din vremea dacilor

Natura

Padurea Hegyes

Distractie

Zilele Archidului

Crasna, comuna, N 47.1631081 E 22.8701019

Cunoastere

Monumentul ridicat in onoarea lui Nicolae Titulescu

Pivnitele pe Dealul Strugurilor

Natura

Lacul Crasna

Distractie

Zilele Crasnei (septembrie)

Targ saptamanal de animale

Zilele tineretului (iulie)

Creaca, comuna, N 47.2003271 E 23.2108498

Cunoastere

Castrul roman Porolissun

Biserica de lemn din satul Brebi

Biserica de lemn din satul Creaca

Biserica de lemn din satul Jac

Biserica de lemn din satul Prodanesti

Biserica de lemn din satul Borza

Biserica de lemn din satul Brusturi

Distractie

Zilele comunei Creaca (mai)

Cristolt, comuna, N 47.2065083 E 23.4353828

Cunoastere

Biserica din lemn “Sf. Arhangheli” din satul Muncel, monument istoric (sec XVIII)

Natura

Cele doua piscuri-Nadis si Pietrosu-impodobite cu paduri de foioase

Distractie

Ziua comunei (august)

Cuzaplac, comuna, N 46.9687738 E 23.1943703

Localitate atestata documentar in anul 1219.

Cunoastere

Biserica Reformata din piatra, monument istoric din satul Petrindu

Biserica ortodoxa din lemn, monument istoric din satul Cublescu

Bisericile ortodoxe din satele Petrindu si Tamasa

Distractie

Expozitii de animale

Dobrin, comuna, N 47.2800442 E 23.1305122

Cunoastere

Biserica de lemn din Dobrin

Distractie

Zilele localitatii (noiembrie)

Dragu, comuna, N 47.0323436 E 23.3938408

Cunoastere

Biserica de lemn “Sf. Vasile cel Mare”

Biserica din lemn “Sf. Mihail si Gavril” din satul Voivodeni

Castelul Alexius si Georgius Bethlen

Parcul dendrologic din Dragu

Natura

Peisaje naturale minunate

Fildu de Jos, comuna, N 46.9203726 E 23.062191

Cunoastere

Biserica de lemn din Fildu de Jos (1630)

Biserica “Pogorarea Sf. Duh”

Porti din stejar cu sculpturi specifice

Monument istoric (1727)

Galgau, comuna, N 47.1999772 E 23.3322144

Cunoastere

Biserica de lemn din Galgau

Biserica de lemn din Barsau Mare

Biserica de lemn din Fodora

Natura

Culoarul Vaii Somesului

Zona montana Francenii de Piatra

Garbou, comuna, N 47.1596066 E 23.4120369

Cunoastere

Asezare din epoca bronzului, sat Bezded

Castelul Haller, stil baroc

Capela

Poarta (1766)

Fantana si Fundatiile

Asezare din epoca bronzului (sat Garbou)

Biserica din lemn “Adormirea Maicii Domnului” din satul Solomon (sec XVIII)

Distractie

Targ anual organizat cu ocazia Rusalelor

Halmasd, comuna, N 47.1500345 E 22.619133

Cunoastere

Biserica “Sf. Dumitru”

Moara de apa de pe Valea Morilor

Natura

Padurea Lapis

Hereclean, comuna, N 47.2428811 E 22.9954147

Cunoastere

Monumentul lui Mihai Viteazul de la Guruslau

Biserica de lemn Bocsita

Conacul Sebes din Panic

Distractie

Serbarea campeneasca in cinstea voievodului Mihai, sat Guruslau (august)

Hida, comuna, N 47.0615861 E 23.3164215

Cunoastere

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”, sat Baica

Biserica de lemn “Adormirea Maicii Domnului” din satul Paduris

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli” din Miluani

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli” din Racas

Biserica de lemn “Sf. Arhangheli” din Sanpetru Almasului

Conacul Hatfaludy din Hida

Conacul Morca

Cimitirul eroilor din Al Doilea Razboi Mondial

Natura

Gresiile de pe Stanca Dracului (rezervatie naturala)

Rezervatia naturala “Poiana cu narcise” de la Racas

Distractie

Targul de animale (in fiecare zi de luni)

Horoatu Crasnei, comuna, N 47.129834 E 22.879715

Cunoastere

Biserica din piatra, monument istoric (sec XV)

“Izvorul Ingerului”

Ruinele istorice Stirciu

Fortificatie dacica “Cetatuia”

Natura

Cel mai inalt varf din muntii Meseni (Magura Priei, 997m)

Distractie

Zilele localitatii Horoatu Crasnei

Festivalul “Dor de cantec si de joc”

Sport

Trasee turistice spre varful Magura Priei

Ip, comuna, N 47.229594 E 22.6067734

Cunoastere

Monumentul Martirilor

Casa Sebes

Casa Visky

Parohia reformata Ip

Biserica reformata Ip

Letca, comuna, N 47.3362634 E 23.4535789

Cunoastere

Patru biserici vechi (monumente istorice)

Pestera cu picturi rupestre din paleoliticul superior

Natura

Raul Somes

Distractie

Pescuit pe Raul Somes

Lozna, comuna, N 47.3182286 E 23.4601021

Cunoastere

Biserica ortodoxa “Sf. Dumitru” din Lozna

Natura

Padurea de castani din satul Cormenis

Lunca Somesului

Maeriste, comuna, N 47.3223015 E 22.7897644

Cunoastere

Biserica de Piatra din Vileacu-Simleului

Situri arheologice

Distractie

Circuite de vanatoare

Mesesenii de Jos, comuna, N 47.1515521 E 22.9447746

Cunoastere

Vestigii arheologice

Biserica de Piatra din Mesesenii de Jos

Muzeu de etnografie

Barajul de acumulare

Natura

Poteci turistice pentru admirarea peisajului natural de o frumusete deosebita

Baile Mesesenii de Jos

Distractie

Ziua localitatii (august)

‘Traditii Mesesene” (mai)

Mirsid, comuna, N 47.231459 E 23.1181526

Cunoastere

Castru Roman Moigrad Porolissum

Distractie

Zilele comunei (iulie-august)

Napradea, comuna, N 47.3630134 E 23.3191681

Cunoastere

Biserica din lemn Vadurele

Biserica din Chend

Cetatea veche de pe Dealul Mare

Natura

Stramtorile Somesului

Distractie

“Intalnirea cu fiii satului” din Chend (august)

Pericei, comuna, N 47.256631 E 22.8757668

Cunoastere

Casa memoriala Iuliu Maniu

Poiana Blenchii, comuna, N 47.3075211 E 23.7486649

Cunoastere

Biserica de lemn “Sf. Gheorghe” (monument istoric)

Biserica ortodoxa “Sf. Apostoli Petru si Pavel” din Poiana Blenchii

Biserica ortodoxa din Gostila

Natura

Cheile Babei

Sura Pintii

Sag, comuna, N 47.0799421 E 22.8194618

Cunoastere

Biserica de lemn din satul Tusa

Biserica de lemn din satul Sarbi

Pastravaria “Izvoarele Barcaului”

Natura

Rezervatia peisagistica Tusa-Bacau

Valcau de Jos, comuna, N 47.1200229 E 22.7310562

Cunoastere

Ruinele cetatii Subcetate

Biserica Reformata Valcau

Natura

Zona “Pietrele” din Preoteasa

Defileul raului Barcau

Poiana din catunul Calin

Distractie

Zilele Valcaului

Varsolt, comuna, N 47.1944952 E 22.9562759

Cunoastere

Turn clopotnita din lemn de Recea

Lacul de acumulare Virsolt

Distractie

Zilele Varsoltului

Serbarile Iernii

Zalha, comuna, N 47.1888959 E 23.5229301

Cunoastere

Sit arheologic

Asezarea dacica din secolul II i.Hr

Distractie

Targuri si piete lunare

Foto: Alice Drogoreanu

Bogdan intră în magazinul Amsterdam de unde reveni cu un tirbuşon.

- Uite ce fain e, cu ăsta deschizi orice sticlă fără probleme! – îşi aprecie ustensila.

- Mda, douăzeci de lei noi aruncaţi pe-un obiect, doar ca să deschizi o uşă! Mno, asta e! Deşi, mai bine anunţam Poliţia şi era treaba lor să deschidă…

În continuare, Oana era rezervată faţă de ideea pătrunderii prin efracţie într-un imobil străin.

- Păi, nu doar deschid uşa! – îşi menţinu prozatorul entuziasmul în raport cu obiectul achiziţionat. Cum am zis, desfaci vinuri şi, în plus, poţi să-ţi cureţi unghiile foarte fain! Uite…

- Te rog, e lume pe stradă!

- Şi? E mai bine să umbli cu ghearele murdare?

Deşi îşi avea dreptatea sa, Bogdan băgă tirbuşonul în buzunar.

- Trebuie să ajungem pe strada Gellért Sándor, la blocurile ANL. Mai bine luăm un taxi, că-i taman la digul Someşului…

- Ăsta-i vreun poet? – se interesă romanciera.

- Nu ştiu, aşa-i zice la stradă… – sosi răspunsul.

Primul taximetrist abordat, deşi se declară liber, avu obiecţii:

- Acolo nu merg, că-mi stric maşina…

Un domn ce trecea ocazional, interveni:

- Cum să-ţi strici maşina? Echipa mea a asfaltat toată zona anul ăsta!

- Posibil – se încăpăţână şoferul -, dar acolo nu merg!

- Atunci, du-ne la Select! – mai zise binevoitorul domn.

- Aia-i altceva, la Select vă duc!…

Bogdan ridică din umeri, văzând că s-a mai adăugat o persoană echipei de investigaţii, dar îşi făcu un calcul rapid: „Ne-a făcut rost de maşină şi, poate, va achita şi cursa… În definitiv, Select e la doi paşi de blocurile ANL”.

Cum s-a dedus cu destulă repeziciune, străinul era vestitul blogger Trexel, care colaborase în trecut la unele proze realizate împreună cu Oana. Discuţia luă o turnură bloggeristică, spre disperarea lui Bogdan, care-şi făcuse blog doar mânat de val, însă-l abandonase de luni bune.

- Pe cine-ai mai dat la spam? – se interesă Trexel.

- Pe Blegutza şi pe Karpanossu… Iar pe Horia l-am editat. A zis de mama, şi-a citit despre mă-sa!…

- Bine i-ai făcut, boul dracului! Eu nici nu-l salut… La mine-i mai nasol, că-s pe blogspot…

- Nu luăm şi-o bere la Select? – interveni Bogdan, pentru a deturna cumva discuţia.

- Luăm! – acceptă Trexel entuziast. Numai bine, mai vorbim despre bloguri!…

*

Cei trei nu zăboviră excesiv la Select, pornind să descâlcească cazul tenebros al pestilenţialului Horaţiu Vidal. Intrarea în bloc nu arăta prea încurajator.

- Care uitaţi ce-a făcut aicea! În holu’ blocului trebuie ei să mănânce seminţe! Eu nu mai pot, doamnă, vă rog să mă credeţi! Care la serviciu fac curat, acasă fac curat, pe scara blocului fac curat! Eu sunt proasta lu’ toţi!…

Deşi intervenţia femeii în halat de-un albastru incert ar fi putut părea stânjenitoare, cei trei se bucurară că au rezolvat spinoasa problemă a interfonului.

- Dumneata eşti Marieta? – întrebă romanciera Oana.

- Da, doamnă!… – răspunse femeia, cu un aer slugarnic.

- Bine! Lasă, că voi avea eu grijă de tine! O voi ruga pe doamna directoare Crina să-ţi aprobe concediu în februarie…

- Săru-mâna, doamnă, nu trebuia! Care dacă aveţi vreodată nevoie să vă fac curăţenie…

Cum cei trei urcară, Marieta mai vorbi o vreme singură, apoi se adună: „Şi la ce dracu-mi trebuie mie concediu în februarie?”

Bogdan nu-şi putu proba dibăcia în folosirea tirbuşonului, deoarece Trexel încercă clanţa şi constată că uşa apartamentului 19 este descuiată.

„Dacă era bloc cu opt etaje, precis ar fi stat la opt! Bine că-s doar patru…” – gândi Oana, după care privi uimită interiorul: „Aici, nici o descriere nu poţi să faci! Ce să spui? Pe pardoseala goală zăceau trei cărţi. Pereţii erau cu desăvârşire goi. În încăpere nu exista niciun fel de mobilier, cu excepţia unui scăunel. Într-o nişă, un frigider marca Fram, scos din priză…”.

- Băi, ce frigider! Nici n-am văzut aşa ceva, dar mi-a povestit maică-mea că, pe vremuri, toţi aveau Fram… rosti cu glas.

- Să vedem dacă n-are nişte bere… – propuse Trexel. Deşi, ar fi caldă, că-i scos din priză…

- Le făceau solide… – aprecie Bogdan, deschizând relicva.

În interior, un miros pătrunzător de mucegai, un atlas geografic deschis la harta României şi doi globi oculari aşezaţi pe hartă.

- Satu-Mare şi Miskolc! – observă Bogdan poziţia ochilor. Aici ne-am lămurit, nu este nimic… Cheia întregii afaceri este la Miskolc! Mergem în Ungaria!…

*

Reveniţi în centrul urbei, cei trei traseră la Perla, pentru a-şi limpezi ideile. După ce-şi terminară ciorbele, Oana avu o revelaţie:

- Băi, ăla a scos ochii cuiva!…

Se lăsă o tăcere adâncă, apoi Bogdan răsuflă uşurat:

- Erau ochi verzi… Dintre răpiţi, nu are niciunul ochii verzi!

Foto: Alice Drogoreanu

Întrebând din om în om la casele şi birturile de pe malul Someşului, domnul locotenent Petrescu reuşi să-şi construiască o imagine a principalului suspect.

- Ăla, domnu’ poliţist, care l-a dat şi la televizor că se aruncă de pe macara! El tot vine şi bea pe aicea. Care atunci cu macaraua tot pentru cartea lu’ femeia asta, care-aţi zis dumneavoastră…

- Zice că e cu una, Marcela – interveni un vecin. Ieri se lăuda la Giurca că azi îi va face o surpriză…

- Ce surpriză? – murmură caporalul Verestoy. Că s-a căcat sub pod şi n-a mai făcut pe el?…

Deşi amuzat, locotenentul îi făcu semn să se abţină.

Toate pistele îl indicau acum, drept autor al furtului, pe George Onan, om în jurul a treizeci de ani, fără ocupaţie, iar pagina 26 din Indicii anatomice, pusă cu grijă într-o pungă sterilă, constituia proba materială evidentă.

- Şi-acum, ce facem? – întrebă Verestoy. Luăm birturile la rând?…

- Dacă va fi necesar… – răspunse grav locotenentul. Dar, mai bine să încercăm să dăm de femeia aia, Marcela. Poate-o fi şi făptuitorul acolo…

Din frânturi culese de pe la diverşi cetăţeni în timpul investigaţiei, domnul Petrescu reuşi s-o localizeze pe femeie, la câteva străzi distanţă, ajutat şi de alţi sătmăreni cooperanţi. Marcela tocmai urmărea serialul Pasiuni mistuitoare când ajunse la uşa sa echipajul de poliţie. Locotenentul se prezentă, se legitimă, şi intră în chestiune:

- Îl cunoaşteţi pe cetăţeanul George Onan?

- Trăsni-l-ar, da’ cine nu-l cunoaşte? Un beţivan! Acum zece ani nu era aşa, şi am ieşit o dată sau de două ori cu el la dans… De atunci, nu mai scap de el!

- Locuieşte aici? – interveni şi Verestoy.

- Doamne fereşte! Ce să caute aici? Da-mi tot scrie…

- Şi ce anume vă scrie? – se interesă domnul Petrescu.

- Prostii! Că-şi dă foc, că nu m-a uitat, că nu ştiu ce important s-a întâmplat, că nu-şi mai dă foc, că o să mă caute, că francmasonii conduc lumea, dar are el un plan… De astea.

- Şi ne-aţi putea arăta scrisorile dumnealui?

- Da’ cine le ţine? Le-am aruncat pe toate la europubelă…

Europubelă fusese rostit cu o anume duioşie, sătmărenii mândrindu-se că au scăpat de insalubrele tomberoane.

- Distrugere de dovezi! – sugeră Verestoy, de data aceasta în asentimentul superiorului.

Firesc, Marcela fu invitată la Secţie, pentru a da unele declaraţii şi a se limpezi raporturile sale cu suspectul.

*

Deşi comesenii se încăpăţânau să-i spună Al patrulea, George se simţea cât se poate de bine în Roy, mai cu seamă că, după primul rând, celelalte păhăruţe veniră de la sine, plătite de convivi. Cum se întâmplă de regulă sub înrâurirea alcoolului, discuţia luă o turnură culturală, chiar dacă pierduse din coerenţă.

- Eu – gesticula George – pentru cartea ăsteia eram gata să mă arunc de pe macara! Şi acum, dacă nu procuram un exemplar, mi-aş fi dat foc!…

Dacă Xreader era atent mai mult la o masă alăturată, iritat că se vorbeşte ungureşte, Darius simţi nevoia să mute centrul de greutate:

- Şi ce vrei să spui? Că Elvis nu era mare? Când mureau tipele după ăla, Oana nici nu se născuse!…

- Ăsta nu-i un argument! – obiectă Chinezu. Ce-are sula cu prefectura? Jethro Tull sunt cei mai tari!

- Ăia nu mai termină cu kekele-mekele? – se înfurie Xreader, atent în continuare la masa vecină.

- Băi! – reveni George în discuţie. Adică, sunt nişte chestii! Ai valoare, jos pălăria! Ce? Ai scris Reginele sau Indicii, săru’ mâna! Atât!!

Darius simţi brusc nevoia să-şi verifice mesageria. „O bătrână a fost plimbată cu salvarea de la un spital la celălalt până a murit!” – îi scrisese Crina. Comandând încă un rând, sătmăreanul filosofă:

- Ce-i şi viaţa! Azi eşti, mâine nu mai eşti! Să fie de sufletul babei!… – şi dădu păhăruţul de duşcă, ruseşte.

- Domnul George Onan? – se auzi glasul locotenentului Petrescu, nimerit în Roy în urma nu se ştie cărui presentiment.

- Care cu cine am onoarea?

- Mă numesc locotenent Petrescu Dorin, de la I.P.J. Satu-Mare.

- Încântat. George de la B.N.S., loco!

Probabil sigla născocită ad-hoc se va fi dorit o glumă, însă echipajul de poliţie nu păru dispus să intre în hăţişuri ludice.

- Aţi fost astăzi la lansarea cărţii romancierei Oana Stoica-Mujea, In…

- Indicii anatomice, ştiu! – bravă George. Am mai multă cultură ca toată Poliţia judeţeană la un loc!

- Posibil – admise domnul locotenent. Dar, nu acest aspect doream să-l lămuresc! Aţi intrat în posesia unui exemplar al cărţii?

- Îl am aici! – se făli George, scoţând cartea de sub vesta de catifea.

- Puteţi anexa şi bonul de casă? – întrebă caporalul Verestoy.

Deşi beat, experienţa îl făcu pe George să dea răspunsul corect:

- Nu l-am păstrat…

- Ne uităm puţin peste exemplar… – spuse domnul Petrescu, luând volumul. Pagina 26 există! – adăugă, destul de surprins.

- Înseamnă că altcineva s-a şters la cur… – observă caporalul.

Dintr-un reflex, domnul locotenent se uită la pagina de gardă. Aici, surpriză de proporţii: „Pentru Marcela, prietena lui George, Oana. Adică Marcela-i prietena lui George, eu doar am semnat!”. Arătă înscrisul şi subordonatului, apoi adăugă:

- E exemplarul femeii pe care-am dus-o la secţie, iar ăsta i l-a furat! Am ştiut eu că tipa toarnă minciuni!

- Vrea să-l acopere, deşi ştie că el este hoţul! – concluzionă caporalul.

Firesc, trebuia acţionat cu promptitudine.

- Pe dumneavoastră vă rugăm să ne urmaţi la Secţie! – i se adresă domnul Petreanu lui George.

Discutând după o vreme despre incident, Xreader clamă:

- Nici prea multă cultură nu e bună!…

ohhhhhhhhh nu… adica sunt lumini… vad somesul ce se ingana-n timp ce curge… simt aerul curat… dar linistea… gandul meu care nu te mai gaseste… asta ma goleste…

uneori ma mai vizita vantul cu vesti… ploaia cu caldura… si soarele cu dorinta… acum insa nu… nici stelele nu se mai misca.. parca au incremenit…

noaptea asta… e ca si o poza cu fosta ta iubire… la care te uiti sa-ti amintesti… cum era…

Darius_II

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichetele de vacanta) din Satu Mare

Agentiile de turism afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Satu Mare

Judetul Satu Mare se afla situat in nord-vestul Romaniei si se intinde pe o suprafata de 4418 kmp. Relieful judetului este complex fiind dominat atat de campii, cat si de dealuri si munti. Clima este temperat continentala. Judetul Satu Mare este udat de raul Somes, Teu si Crasna si este impartit in 63 de unitati administrativ teritoriale: 2 municipii (Satu Mare si Carei), 4 orase (Negresti Oas, Tasnad, Livada, Abrud) si 57 de comune.

Apa, comuna, N 47.7632146 E 23.1984901

Cunoastere

Biserica Reformata

Casa memoriala “Dr.Vasile Lucaciu”

Monumentul Eroilor

Odihna

Zona de agrement

Oportunitati de agroturism

Distractie

Ziua localitatii (septembrie)

Acas, comuna, N 47.5334291 E 22.779808

Cunoastere

Bratara de aur de la Acas

Biserica Reformata-Calvina, stil romanic (sec XII-XIII)

Biserica ortodoxa (1871)

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Ardud, oras, N 47.6427235 E 22.8867531

Cunoastere

Cetatea Ardud (sec XV)

Biserica Romano-Catolica, stil gotic (1482)

Monumentul poetului Petofi Sandor

Monumentul Dr. Augustin Mircea

Monumentul lui Al. I. Cuza

Natura

Lacul Baba Novac

Distractie

Ziua orasului (august)

Culesul strugurilor

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Funka

Batarci, comuna, N 48.0318381 E 23.1608963

Cunoastere

Fantana lui Sarca

Fantana Lupului

Fantana Cerbului

Cetatuia

Comoara

Natura

Piatra Cerbului

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Targuri saptamanale

Beltiug, comuna, N 47.548262 E 22.8400612

Cunoastere

Biserica romano-catolica Beltiug

Biserica reformata

Biserica de lemn din Bolda

Parc balnear Beltiug

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Balul strugurilor (octombrie)

Targ de tara (lunar)

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Bixad, comuna, N 47.9245099 E 23.3940125

Cunoastere

Manastirea ortodoxa Sf Petru si Pavel cu Icoana facatoare de minuni

Ruinele cetatii Belavar

Ruinele Bisericii Fartat

Natura

Piatra Bixadului

Zona superba de dealuri

Distractie

Targ saptamanal

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Bogdand, comuna, N 47.4142658 E 22.9344749

Cunoastere

Muzeul etnografic maghiar Sipos Laszlo

Biserica din lemn Sf Arhangheli Mihail si Gavril

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Calinesti Oas, comuna, N 47.9138109 E 23.2920456

Cunoastere

Casa Taraneasca (muzeu)

Natura

Lacul Calinesti Oas

Rezervatia naturala “Cursul Inferior al raului Tur”

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Capleni, comuna, N 47.708722 E 22.5006866

Cunoastere

Biserica Reformata

Biserica Romano-Catolica

Ansamblul funerar memorial dedicat svabilor deportati in Ucraina in 1945

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Carei, municipiu, N 47.6865391 E 22.4656677

Cunoastere

Castelul Karoly

Parcul Castelului

Teatrul municipal

Clubul Elevilor

Monumentul Eroilor din al Doilea Razboi Mondial (1964)

Primaria orasului Carei

Gradina viilor

Odihna

Strand Termal

Distractie

Zilele Careiene (august)

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Cauas, comuna, N 47.6850368 E 22.4656677

Cunoastere

Casa memoriala a poetului Ady Endre

Biserica Ortodoxa Hotoan

Casa memoriala a pictorului Popp Aurel

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Balul Secerisului (iulie)

Balul Strugurilor (octombrie)

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Certeze, comuna, N 47.9029945 E 23.4630203

Cunoastere

Parc, monument istoric dedicat eroilor cazuti la datorie

Manastirea Sfanta Treime

Ciuperca de dans

Cabana Selatruc

Natura

Izvoare de ape minerale

Izvorul Borcutuk Talharilor

Distractie

Sambra oilor

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Craidorolt, comuna, N 47.6143798 E 22.7073669

Cunoastere

Manastirea de maici Teghea

Muzeul Satului

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Camarzana, comuna, N 47.994402 E 23.3088684

Cunoastere

Biserica traditionala

Natura

Piatra Cernii

Teiul secular din Curtea Bisericii

Rezervatia naturala “Tanoavele din Muntii Oas”

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Crucisor, comuna, N 47.6868858 E 23.2381439

Localitate atestata documentar din 1231.

Cunoastere

Manastirea Marius

Cetatea lui Pintea

Natura

Peisaj natural de o frumusete deosebita

Paduri

Piemontul Codrului

Raul Homorod

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Culciu, comuna, N 47.7622915 E 23.0357552

Cunoastere

Placa comemorativa (sat Lipau)

Muzeu satului Lipau

Muzeul etnografic Caraseu

Casa memoriala Caraseu

11 biserici vechi

Biserica Sf Arhangheli Mihail si Gavril

Natura

Malul Somesului

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Doba, comuna, N 47.7422094 E 22.7111435

Cunoastere

Biserica Sf Arhangheli Mihail si Gavril (1946)

Biserica Sf Arhangheli Mihail si Gavril, sat Boghis (1858)

Biserica Sf Arhangheli Mihail si Gavril din Traian (1931)

Biserica ortodoxa Sf Apostoli Petru si Pavel din Dacia (1951)

Biserica Nasterea Maicii Domnului, 1923 din satul Paulean

Biserica reformata Doba

Biserica reformata Boghis

Cultul Penticostal Doba

Cultul penticostal Paulean

Cultul penticostal Traian

Cantonul Ocol Silvic

Pescaria din localitatea Boghis

Natura

Peisaje naturale deosebite

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Sarbatoarea Strajerilor (octombrie)

Invartita de la Boghis

Halmeu, comuna, N 47.9763633 E 23.0134392

Cunoastere

Biserica reformata Halmeu

Monumentul Eroilor

Natura

Zona Raului Tur (rezervatie naturala)

Piatra Cerbului

Cidrul de la Halmeu Vii

Distractie

Ziua Halmeului (mai)

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Hodod, comuna, N 47.4013702 E 23.0318069

Cunoastere

Castelul Weseleny

Castelul Degenfeld

Biserica reformata Hodod (1423)

Biserica Evanghelica-Lutherana, stil baroc (sec XVIII)

Odihna

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Foieni, comuna, N 47.6993357 E 22.3865319

Natura

Rezervatia Naturala “Dunele de Nisip” (10 ha)

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Lazuri, comuna, N 47.8479572 E 22.8714752

Cunoastere

Biserica romano-catolica din Lazuri

Biserica reformata Lazuri

Biserica reformata Bercu

Biserica reformata Bercu

Biserica reformata Nisipeni

Biserica reformata Peusor

Biserica greco-catolica din Beles

Biserica greco-catolica Lazuri

Biserica greco-catolica din Bercu

Biserica greco-catolica din Nisipeni

Natura

Rezervatia naturala zona raului Tur

Livada, oras, N 47.8674227 E 23.1188393

Cunoastere

Biserica Reformata-Calvina, stil gotic (1457)

Biserica Greco-Catolica

Castelul Vecsey, arhitectura baroca (1760)

Monumentul Eroilor

Natura

Parcul dendrologic

Distractie

Zilele orasului

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Mediesu Aurit, comuna, N 47.7880176 E 23.1353188

Cunoastere

Cuptoare dacice din epoca bronzului

Castelul medieval Lonyai

Castrul Roman Megassalla

Odihna

Oportunitati de agroturism

Zone de agrement

Distractie

Zilele comunei Mediesu Aurit (iulie)

Micula, comuna, N 47.8979308 E 22.9549026

Cunoastere

Biserica Reformata-Calvina (1825)

Pescaria Bercu Nou

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Orasu Nou, comuna, N 47.8335549 E 23.2875824

Cunoastere

Monumentul Szecseny-Remetea-Oas

Odihna

Zona de agrement Lac Mujdeni

Popasul Mujdeni

Distractie

Zilele comunei (iulie)

Concurs de vin

Concurs de palinca

Petresti, comuna, N 47.6067417 E 22.3655891

Cunoastere

Biserica Romano-Catolica “Sf. Elisabeta”

Gospodarii Svabesti

Muzeul Svabesc

Odihna

Oportunitati de agroturism

Mancaruri traditionale

Sport

Pescuit sportiv

Distractie

Zilele comunei (august)

Festivalul Gastronomic

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Pir, comuna, N 47.4567639 E 22.370739

Cunoastere

Biserica reformata Pir

Biserica ortodoxa Pir

Biserica ortodoxa Sarvazel

Conacul Ibranyi

Natura

Lacuri

Sport

Pescuit sportiv in cele doua lacuri din comuna

Distractie

Concursuri de vinuri nobile

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Piscolt, comuna, N 47.5786101 E 22.2945213

Cunoastere

Muzeu satesc

Manastirea din Piscolt

Biserica Reformata

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Sacaseni, comuna, N 47.4815967 E 22.683506

Cunoastere

Biserica reformata Sacaseni

Cetatea prefeudala Huta Chegii

Cabana Caprioara

Statiunea balneara Tasnad

Natura

Poiana cu ghiocei

Palcuri de peri padureti-Pasiunea Timis

Rezervatia Naturala “Mlastina Vermes”

Distractie

Balul Recoltei (octombrie)

Sarbatoarea Parului Paduret

Sauca, comuna, N 47.4658165 E 22.4900436

Cunoastere

Casa memoriala Kocsei Ferencz

Parohia greco-catolica

Natura

Lac pentru pescuit

Sport

Pescuit sportiv

Socond, comuna, N 47.5627433 E 22.9500961

Cunoastere

Biserica de lemn din Soconzel

Biserica de lemn din Stana

Lac de acumulare din satul Hodisa

Odihna

Oportunitati de agroturism

Supuru de jos, comuna, N 47.4313388 E 22.7660751

Cunoastere

Biserica Ortodoxa Supuru de Sus

Muzeul Supuru de Sus

Natura

Peisaje naturale deosebite

Tasnad, oras, N 47.4770719 E 22.5844574

Cunoastere

Biserica Reformata (1476)

Biserica Greco-Catolica

Biserica Romano-Catolica (1903)

Biserica Ortodoxa

Muzeul orasenesc Tasnad

Odihna

Statiunea turistica Tasnad (ape termale)

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Turulung, comuna, N 47.9373919 E 23.0824471

Cunostere

Castelul Prenyi

Copalna Prenyi

Natura

Viile Turulung

Helesteie

Distractie

Targuri lunare

Urziceni, comuna, N 47.7328581 E 22.4052429

Cunoastere

Capela Sf Ioan Neponuki (1772)

Biserica romano-catolica (1725)

Natura

Padurea de frasin Urziceni (rezervatie naturala)

Distractie

Ziua comunei (iulie)

Valea Vinului, comuna, N 47.7156521 E 23.1902504

Cunoastere

Muzeul Codrului

Casa memoriala Alaois Tautu

Manastirea “Izvorul Tamaduirii”

Distractie

Targ de tara

Vama, comuna, N 47.8405837 E 23.3922958

Cunoastere

Baile Puturoase cu ape sulfuroase pentru tratament

Odihna

Zona de agrement Valea Mariei cu ape minerale si termale

Oportunitati de agroturism

Distractie

Festivitati organizate cu ocazia sarbatorilor traditionale

Viile Satu Mare, comuna, N 47.6630752 E 22.9516411

Cunoastere

Biserica Reformata Calvina (sec XIX)

Biserica Greco-Catolica “Sfintii Arhangheli”

Distractie

Ziua de Donat (august)

Satu Mare, municipiu, N 47.7899782 E 22.8894997

Cunoastere

Turnul Pompierilor

Casa Ormos

Cladirea Breslei Cizmarilor

Palatul Episcopal

Teatrul de Nord

Casa memoriala Vasile Lucaciu

Muzeul judetean

Biserica “Sf. Arhangheli Mihail si Gavril”

Catedrala ortodoxa “Adormirea Maicii Domnului”

Biserica reformata cu lanturi

Statuia Lupa Capitolina

Catedrala romano-catolica

Sinagoga din Timisoara

Distractie

Zilele orasului Satu Mare (mai)

Negresti Oas, oras, N 47.869841 E 23.4309196

Cunoastere

Muzeul Tarii Oasului

Distractie

Zilele orasului Negresti-Oas (august)

Foto: Amnesiacgirl

„Care s-a întâmplat ceva şi nu mi-am mai dat foc. Trec mai târziu pe la tine, e foarte important! George”.

- Să vii când te-oi chema eu! – răbufni Marcela, aruncând scrisorica în locul devenit banal.

Măcar că neştiutoare de carte, europubela de pe strada Salcâmilor numărul 14 se va fi imprimat de spiritul epistolelor lui George către Marcela, neratând niciuna dintre acestea.

George avu o zi minunată! Dus de val, se pomeni faţă-n faţă tocmai cu Oana, renumita autoare care-a răvăşit în câteva rânduri zona de nord-vest a ţării.

- Care dacă puteţi să scrieţi pentru Marcela – susură el, întinzând un exemplar din Indicii anatomice.

- Dar, tu nu eşti Marcela! – observă romanciera, în pofida oboselii.

- Care e pentru o prietenă…

- Şi ea de ce nu a venit? – insistă Oana, deşi-şi dădu seama că n-ar trebui.

- Care n-a putut… Eu sunt George…

„Ce bou!” – îşi zise autoarea, în vreme ce mâzgălea exemplarul: Pentru Marcela, prietena lui George, Oana. Adică Marcela-i prietena lui George, eu doar am semnat!

Proaspăt salvatul de la autoincendiere mulţumi şi, profitând de ocazie, reuşi să subtilizeze şi-o jumătate cu palincă dintr-o sală anexă, unde urma să se desfăşoare o nuntă.

Câteva ceasuri mai târziu, George frunzărea volumul pe malul Someşului, aşteptând înserarea şi scurtându-şi clipele cu recipientul sustras din Muzeul de Artă, în vreme ce Oana trecea printr-o criză de nervi:

- S-au vândut opt sute de exemplare, ar trebui să se fi încasat 8000 de RON! Aici sunt doar 7990 de RON…

La rându-i, Crina se resimţea după o zi agitată:

- Acum, pentru zece lei! S-or fi rătăcit pe undeva…

- Mda, cum s-au rătăcit şi data trecută, la tine-n poşetă!…

- Poate – interveni locotenentul Petrescu – o fi sustras careva un exemplar fără să-l plătească. De dincolo s-au furat opt kile de palincă… Mai sunt şi de ăştia, care vin doar să palmeze!… Lăsaţi, doamnă, ne ocupăm noi de caz!

Domnul locotenent era pe deplin conştient că se angajase să găsească acul în carul cu fân, dar socoti preferabilă această îndeletnicire spinoasă decât să asiste la veşnicele păruieli între cele două prietene. Însoţit de doi gradaţi, ofiţerul porni în patrulare şi, mânat de fler, găsi curând o foaie smulsă dintr-o carte şi abandonată sub unul dintre majestuoasele poduri ale municipiului.

- Adu foaia aia şi citeşte-mi ce scrie! – ordonă caporalului Verestoy.

- Dar, s-a şters cu ea… – obiectă acela.

- Tocmai de aceea! – îl lămuri superiorul.

Biruindu-şi repulsia, caporalul netezi foaia târând-o pe-un smoc de iarbă, apoi lectură:

- Sătmarul era împânzit de vestea unei crime. Nu se dădeau prea multe detalii în ziar, în schimb se căuta un bărbat: Horaţiu Vidal. Toţi cei ce ar fi putut da informaţii, desigur, ar fi fost răsplătiţi cu vârf şi îndesat. Crina rămase la barul spitalului pentru o a doua cafea, în timp ce Vlad se plimba pe afară dând telefoane. Se gândea că ar trebui să o ia de la capăt. Să interogheze fiecare victimă colaterală în parte. Şi ei i se părea imposibil ca nimeni să nu fi văzut nimic. Vecinii, de asemenea, trebuiau interogaţi. Niciodată nu se stie de unde iese o informaţie. Şi dacă ştia ceva despre poliţie, ştia că şi cel mai nesemnificativ detaliu contează. Îşi dădea seama că de data asta nu mai gândea ziarista din ea, ci omul. Cu siguranţă un om fusese ucis, despicat şi Dumnezeu mai ştie ce i se întâmplase. Lucrurile nu puteau rămâne aşa. Puse mâna pe telefon şi formă un număr. Sună de câteva ori, şi când îşi pierduse orice speranţă că cel apelat va mai răspunde, îi auzi glasul tumefiat.

„Ce accent la ăsta!” – gândi domnul plutonier, apoi completă cu glas:

- E clar! Indicii anatomice, pagina 26… Ştiu cartea pe de rost! Făptaşul nu poate fi departe! Periaţi zona şi vedeţi care are urme de plumb pe cur!…

Peisaj de primavara 2

Dani Rosan © All rights reserved

Peisaj de primavara

Dani Rosan © All rights reserved

Forest in Meses Mountains

Dani Rosan © All rights reserved

Forest dreams

Dani Rosan © All rights reserved

Somes

Dani Rosan © All rights reserved

Visare pe Somes

Dani Rosan © All rights reserved

Bodia – Orton efect

Dani Rosan © All rights reserved

Bodia – panorama

Dani Rosan © All rights reserved

Una din priveliştile încântătoare pe care le pot observa de la locul meu de muncă este ninsoarea din luna mai.
Nu am înnebunit.
Să analizăm conţinutul primei propoziţii.
Se observă faptul că subliniez că am un loc de muncă.
Spre nefericirea unora, este un loc de muncă unde merg cu plăcere.
Tocmai pentru că ninge. În luna mai.
Mulţi pseudo-fulgi care zboară şi dansează, care se învârtesc într-o briză a Someşului, care se rotesc şi aterizează uşor într-un strat pufos alb.
Mereu sunt uimită de minunile naturii. Am încercat să fac poze, însă nu s-au lăsat surprinşi.
Poate într-o zi cu soare îmi vor face plăcerea de a deveni cunoscuţi prin intermediul unor imortalizări.
Un peisaj mirific creat de nimeni alta decât mama-natură.

Ingrediente?
Un mal de râu, câteva rădăcini adânc înfipte, coroane de sălcii mlădioase şi grele, o boare de vânt, şi un ochi ascuns care se bucură de ceea ce vede.

Fiind o împătimită a fulgilor, nu pot decât să mă bucur că sunt părtaşă la o minune cu ocazia fiecărei întâlniri cu covorul pufos.

„Iată Someşul!” – îşi zise Caius, descins în Satu-Mare. „De câte ori va fi privit Ea la undele sale… Ori va fi păşit peste acest pod majestuos…”. Întreg sufletul eroului nostru era iluminat, iubirea părând să-i deschidă porţi către alte lumi, inaccesibile inimilor împietrite. O lacrimă de fericire îi brăzdă obrazul şi poate că reveria ar fi continuat dacă, pe neaşteptate, Caius n-ar fi simţit nevoia să coboare sub pod. Viaţa fiecăruia cuprinde şi aspecte prozaice, deseori trecerea de la cele mai pure simţăminte ale sufletului la cele mai mizere nevoi trupeşti făcându-se cu iuţeala fulgerului.

Cum, pornind din Oradea, ciclistul fredonă, tot restul drumului, doar în gând, pentru a evita noi incidente, apucând să se uşureze sub pod îndrăzni din nou să dea glas unui cântecel, adecvat momentului. Din nefericire pentru el şi din fericire pentru cititor, un glas tunător îl întrerupse tocmai la refren:

- Tu, ăla de sub pod! Ce faci acolo?…

- Cine, eu? – întrebă Caius, după câteva momente de uluială.

- Nu, mama…

Cititorul va fi intuit că, din nou, un reprezentant al Poliţiei veghea asupra bunei rânduieli. Cum, spre hazul general, poliţiştii orădeni trimiseră în toată ţara poza lui Caius cu pantalonii lăsaţi pe vine şi executând o genuflexiune, poză apărută, de altfel, şi pe internet, personajul era deja cunoscut maiorului Munteanu:

- Iarăşi tu? Eşti incapabil să treci printr-o localitate fără să-ţi dai jos pantalonii? Ce ai, eşti exhibiţionist?…

- Nu sunt exhibiţionist… – negă, nu foarte credibil, mult încercatul îndrăgostit.

- Zăăău? – făcu domnul maior. Atunci, probabil eşti o victimă a hazardului, de te surprinde mereu Poliţia în curul gol…

Ştiind de la colegii orădeni că exhibiţionistul stă destul de rău cu banii, domnul maior Munteanu se îndură de el şi, după ce-l puse să adune gunoaiele de pe pod, îl lăsă să plece către redacţia Gazetei de Nord-Vest.

…

În tot acest timp, în redacţia Gazetei de Nord-Vest atmosfera era încărcată. Acuzată că prezintă o igienă corporală îndoielnică şi că face curat de mântuială, Marieta avu o răbufnire de orgoliu şi-i prezentă Crinei, directoarea gazetei amintite, o cerere de demisie:

doamna directoare, care fiind supusă la jicniri continuie nu le mai rabd, mi dau demisia din postul care cu onoare lam ocupat în redacţie. cu mulţumiri anticipa-te marieta v.

- Care ţi-am zis de-o mie de ori că există şi majuscule! – o parodie Crina după citirea cererii, în vreme ce rupea foaia. Pune-te şi fă lună aici şi termină cu tâmpeniile, că-ţi fac un referat de nici la cârciuma Talibanului nu te mai angajează!…

- Da’ tot timpul numa’ de mine vă luaţi!… – începu Marieta să plângă. Pe ceilalţi nu-i vedeţi cum trage chiulu’, eu sunt proasta lu’ toţi! Dracu’ s-o ia de viaţă!…

- Bombăni? – întrebă directoarea pe un ton aspru. Apoi, dând cu degetul pe birou, îi arătă femeii de serviciu mijlociul devenit cenuşiu: Ăsta ce-i? Nu-i cumva praful pe care, teoretic, s-ar fi cuvenit ca tu să-l ştergi în zorii zilei?…

În toiul acestei discuţii, intră şi Caius, purtând cu stânjeneală un buchet de lalele, adunate de prin cine ştie care parc. Simţind tensiunea din încăpere şi intimidându-se, îngăimă ca un fel de salut şi, pierdut, îi întinse buchetul Marietei.

- Domnul Caius, presupun! – interveni Crina, intuind că, altfel, tăcerea penibilă s-ar prelungi excesiv.

- Da! Am mai trecut pe aici, acum câteva luni… – răspunse Caius, în vreme ce ţinea, în continuare, buchetul întins către femeia viselor sale.

- Mda, posibil… – replică şefa foii locale. Pe aici se perindă multă lume… Am citit, însă, pe un blog că aţi pornit încoace şi v-am văzut o poză recentă, publicată astăzi pe internet.

Din reflex, Caius privi către monitorul care, şi-n acel moment, afişa una dintre pozele sale realizate cu prilejul traversării municipiului Oradea.

- Nădăjduiesc, – continuă Crina – că atitudinea din fotografie este accidentală şi că nu aveţi de gând să procedaţi şi aici într-un mod asemănător…

- Nu, desigur… – zise pierit tragicul personaj.

- Tu ai de gând să-ţi iei odată florile alea? – o abordă directoarea pe Marieta, care încremenise de la începutul scenei.

Adunându-se, femeia înveşmântată în halatul de-un albastru incert reuşi să rostească:

- Vai, Doamna Directoare, dar, ce să fac eu cu florile?…

- Să ţi le bagi în cur! – îi sugeră Crina o posibilitate. Cum ce să faci, toanto? Să le iei şi să le pui într-o vază! Preferabil, cu apă… Tu – trecu şefa din nou la vizitator – nu erai încurcat cu Filomela?…

Cu desăvârşire năuc, Caius îngăimă:

- Care Filomela? Pizdrinţ?…

- O cunoaşte!… – gemu Marieta.

- Normal că o cunoaşte… Problema e alta: ce vrei de la Marieta? Nu-ţi mai ajunge Filomela? Eşti supradotat? Sau ce?…

Cei care o cunosc pe Crina ar putea să fie miraţi de această atitudine, la fel cum era şi Caius, deşi acesta n-o cunoştea decât superficial. De regulă, tânăra ziaristă nu bagă fitile între oameni, dar tensiunea acumulată în redacţie şi orele de muncă ce păreau a nu se mai sfârşi şi a nu avea nicio finalitate o făcură să aibă această ieşire. Dându-şi seama că a mers prea departe, căută să remedieze situaţia cumva:

- De fapt, lucrurile astea nu mă privesc pe mine! Marietei va trebui să-i explici ce şi cum… În definitiv, are 37 de ani. În curând…

Fără să-şi termine ideea, Crina dădu de înţeles că ar prefera să rămână singură în birou.

„Măcar de n-ar fi beţiv” – îşi zise Marieta, gând ce-i veni fără vreo legătură directă cu cele petrecute până atunci.

…

În aceeaşi seară, Marieta şi Caius petrecură împreună într-un birt sordid. Despre cele ce-şi vor fi vorbit nu ştim mare lucru, însă.

Fotografie realizata intro sambata morocanoasa, pe malul Somesului, dupa cateva ore de munca.  Si la sfaturile unui fotograf,  si dupa cateva site-uri rasfoite, am decis sa umblu si eu putin la culori ca doar atunci e gata o fotografie.

Locatie: Podul de cale ferata din Satu Mare, asa zisul Pod de Fier, Romania ianuarie 2009.

Pod de gheata format dupa cateva zile de ger napraznic,  vremea s-a incalzit, nivelul apei a crescut, podul de gheata nu s-a topit in schimb a reusit sa adune ceva gunoi adus de apa din amonte. Urmatoarele fotografii vorbesc de la sine despre starea apelor din Romania.

Intro dimineata friguroasa de iarna, vazand ca e cer senin afara, am pornit mai devreme si pe jos spre locul de munca, trecand podul Decebal peste raul Somes am avut parte de o surpriza, cateva ratuste se scaldau in apa rece a Somesului, soarele era de un rosiatic superb asa ca am scos aparatul din rucsac si m-am pus pe fotografiat, ce a iesit vedeti in cele ce urmeaza… EnJoy

Am mai trecut acuma seara sa fac fotografii la batranul Somes inghetat, dar am luat si trepiedul, ce a iesit vedeti in cele ce urmeaza