Este somnul o afecţiune? Sau, dimpotrivă, starea de veghe este?

Pentru elucidare, aş invoca două fapte aparent nerelaţionate.

Întâi: convenţia literară reglementează lucrurile de aşa manieră încât neapărat se scrie şi se citeşte “răspunse la telefon cu voce somnoroasă”. Fiind o persoană trezită de telefon de cinci ori pe săptămână, în medie, şi prinzând apoi gustul de a-i trezi şi eu pe alţii din somnul lor de după-amiază, pot rectifica în deplină cunoştinţă de cauză că nu somnoroasă este vocea, ci în-du-re-ra-tă. O reancorare a literarităţii în realitate neapărat presupune reformularea “răspunse la telefon cu voce îndurerată de somn”. A se reţine ideea de durere. Asta pe de o parte.

Pe de alta, de ce este căscatul contagios? Cred că atât ajunge, despre acest punct.

Acum să recapitulăm: trezirea din somn pare, judecând după voce, dureroasă, iar prima manifestare a ieşirii din starea de veghe, anume căscatul, este contagioasă.

Prin urmare, zău, mă preocupă: este somnul o afecţiune? Sau, dimpotrivă, starea de veghe este?

Somnul

Gustave Courbet e indeobste cunoscut drept intemeietorul realismului. N-ar reusit sa gasesc pictura Inceputul lumii, care e realismul intruchipat:D, la o rezolutie safisfacatoare din punct de vedere tehnic, pentru ca vizual ar fi oricum, asa ca am ales-o pe aceasta.

Nu e tocmai realitate pura: pozitiile trupurilor nu sunt foarte naturale, dar, de ce sa mint, nu stiu daca am vazut o asemenea scena aievea ca sa ma pronunt (sper sa ajung totusi:D); in plus, maruntele elemente de decor sunt prea ostentativ aruncate pe panza.

Erotismul acestei imagini este insa de un gust desavarsit: nuantele diferite ale carnatiei si expresiile de lasciva relaxare ale celor doua adepte ale poetesei Sapho dau picturii o incarcatura pe care cu greu o gasesti in Playboy-urile contemporane. Cate palme si-au luat pesemne iubitorii de arta barbati de la partenerele lor pentru ca au zabovit prea mult in fata acestui tablou…

Scena I: Incadru, pelanga

In camera cu miros literar,
Raspandit de felinarului stradal,
Dupa perdea,
Un ac voinic alearga o ata

Umbrele
Inca se mai foiesc pe pereti
Creaza atmosfere
Prinse fara scapare de obiecte

Scena II: Intra poetul

Si se trezeste
Poetul
Si el insusi

Persoanele care dorm mai puţin de şapte ore pe noapte sunt de trei ori mai expuse riscului de a contracta o răceală decât persoanele care dorm cel puţin opt ore pe noapte, potrivit unui studiu publicat, luni, în revista americană Archives of Internal Medicine.

Cercetările anterioare au demonstrat deja faptul că lipsa somnului slăbeşte sistemul imunitar, susţin autorii acestui studiu finanţat de National Institutes of Health (NIH).

Voluntarii care dormeau între şapte şi opt ore pe noapte prezentau cea mai scăzută rată a îmbolnăvirilor cauzate de maladiile cardiovasculare şi cea mai scăzută rată a mortalităţii, în general.

Până în prezent, medicina dispunea de puţine indicii care permiteau stabilirea unei legături direct proporţionale între lipsa somnului şi sensibilitatea în faţa răcelii.

Studiul a fost condus de Sheldon Cohen, de la Universitatea Carnegie Mellon din Pittsburgh (statul Pennsylvania), care a testat 153 de voluntari, bărbaţi şi femei, cu o stare bună de sănătate şi cu o medie de vârstă de 37 de ani.

Participanţii la acest studiu au fost chestionaţi zilnic, timp de două săptămâni, pentru a determina numărul orelor dormite pe noapte, timpul petrecut în pat strict pentru somn şi dacă se simţeau odihniţi după ce se trezeau din somn.

Voluntarii au intrat apoi într-un program de carantină şi li s-au administrat picături nazale pe bază de rinovirus, considerat vinovat pentru declanşarea răcelilor şi a gut

uraiului. Cinci zile mai târziu, ei au fost întrebaţi dacă resimţeau semnele sau simptomele răcelii. Medicii au recoltat apoi probe din mucoasa nazală a voluntarilor pentru a determina prezenţa culturilor de rinovirus. După 28 de zile, tuturor participanţilor li s-au recoltat probe de sânge, pentru a testa prezenţa anticorpilor care luptă împotriva acestui virus.

Cu cât o persoană doarme mai puţin, cu atât este mai expusă riscului de a contracta o răceală, au concluzionat autorii studiului.

Unii spun ca nu viseaza. De fapt nu retin ce au visat. Cercetarile au demonstrat ca toti oamenii viseaza si mai ales ca viseaza in fiecare noapte. Statistic vorbind circa 30% din viata este ocupata de momentul de odihna, adica de somn. Fiind un procent asa de ridicat trebuie considerat ca o parte semnficativa a vietii care merita studiata in detaliu. In timpul somnului visele au o contributie importanta la o odihna buna. Toate visele au o semnificatie care nu este usor de interpretat. Au la baza activitatea cerebrala subconstienta (sau inconstienta) si sunt direct influentate de intamplarile zilei precedente, de emotiile traite in ultima perioada, de conditiile in care dormim si de stimulii externi din timpul somnului. Un exemplu relevant este visul avut de multe persoane care au mancat condimentat seara iar noaptea au visat ca beau apa. In acest caz subconstientul ne protejeaza somnul cu o iluzorie senzatie pentru a contacara nevoia organismului si efectele pe care le-a produs alimentatia.

Analiza viselor se regaseste la toate civilizatiile cunoscute, in timp fiind atribuite sensuri divine viselor. In antichitate visele erau considerate canalul de comunicare intre zei si muritori.

Clipesc…genele-mi falfaie sclipitor la lumina din tavan

Gandurile-mi ard de atata angoasa,

Secundele-alearga hai-hui prin odaie

Si tac…!

Ploaia-mi loveste frenetic misterul noptii

Dezgolit de aura neagra ce tine captiv

Un vremelnic cristal…

De ganduri.

Pleoapele-mi canta o arie preclasica

Un larg orizont cu mii de simtiri.

Patrund adanc in somnul cel dulce,

Ma invelesc cu patura noptii

Si chem ingerii sa ma vegheze…

În timp ce mulţi dintre noi cred că somnul este o întindere temporală în care nu se întâmplă nimic, somnul este, de fapt, cel puţin din punct de vedere neurologic, o perioadă de timp foarte aglomerată. Deşi importanţa somnului nu poate fi discutată, oamenii de ştiinţă nu cunosc cu exactitate de ce este atât de important pentru supravieţuirea noastră.

Etapele Somnului

Ştiinţific, etapele somnului .se pot recunoaşte urmărind schimbările ce se petrec în undele emise de creier. Cele cinci etape ale somnului se repetă de până la cinci ori în timpul nopţii. Pe măsură ce noaptea se desfăşoară, fiecare ciclu se lungeşte, şi somnul REM (Rapid eye movement), timp în care majoritatea visurilor au loc, se extinde şi el.

Etapa 1

În acest stadiu precoce, care poate dura doar câteva minute, corpul alunecă spre starea de somn, manifestat prin căscat. Undele cerebrale sunt în marea lor majoritate de amplitudine mare, slabă şi ocazional unde alfa (asemănătoare celor ce le întâlnim când persoana este trează). Această etapă ocupă aproximativ 5% din timpul total de somn la adulţii tineri.

Etapa 2

Bătăile inimii şi respiraţia încetinesc şi somnul devine mai adânc decât în prima etapă. Undele slabe continuă sa fie emise, cu ocazionale “vârfuri” de unde, denumite şi “fusuri de somn“. Această etapă ocupă între 44 şi 55% din timpul total de somn la adulţii tineri.

REM (Rapid eye movement)

Această etapă se extinde pe parcursul nopţii, pe măsură ce se repetă ciclic. Prima etapă REM poate dura doar 10 minute în timp ce ultima poate dura chiar o oră. În timpul acestei etape bătăile inimii se accelerează, respiraţia devine superficială (puţin perceptibilă), ochii se mişcă rapid, muşchii sunt relaxaţi, iar visele sunt cât se poate de intense. În acest moment, undele cerebrale se aseamănă cu cele din timpul “mersului”. Această etapă ocupă între 20 şi 25% din timpul total de somn la adulţii tineri

Motive: Somnul este esenţial vieţii. Animalele de laborator private de somn au murit. Nici oamenii nu par sa fie imuni la efectele lipsei de somn care le ameninţă traiul. Un sondaj condus de American Cancer Society concluzionează faptul că oamenii ce dorm mai puţin de 6 ore pe noapte sau care dorm mai mult de 9 ore, au avut o rată a morţii cu 30% mai mare decât cei care dorm în mod obişnuit 7 – 8 ore. Chiar şi cei care au dormit mai puţin de 6 ore şi în general nu au avut probleme de sănătate au avut o rată a morţii de 1,8 ori mai mare decât cei ce au dormit orele “normale”.

Scopul Somnului:

Există mai multe teorii în această privinţă:

• Teoria adaptivă: Această teorie ne spune că somnul îmbunătăţeşte şansele de supravieţuire ale unui animal. Cele care obişnuiesc să doarmă conform modului lor de viaţă au cele mai mari şanse de supravieţuire. Speciile nocturne au somnul diferit de vânătorii diurni, spre exemplu.
• Teoria Conservării Energiei: Animalele ce au un stil de viaţă alert şi cu metabolismul rapid dorm mai mult decât cele care ard caloriile mai încet, astfel conservându-şi energia pentru partidele de vânătoare.
• Teoria Restaurării: Conform acestei teorii, corpul se restaurează pe parcursul somnului. Cercetătorii cunosc faptul că neuro-toxinele sunt neutralizate în timpul somnului şi faptul că celulele se divid, ţesuturile se sintetizează şi hormoni de creştere sunt eliberaţi în timpul etapelor de somn cu emisii de unde slabe (sau non-REM). Atleţii, spre exemplu, petrec mai mult timp în etapele 3 şi 4 (unde slabe) decât alţii, iar copii şi tinerii de asemenea.
• Teoria Programării-Reprogramării: Această teorie susţine că informaţia inutilă este “ştearsă” şi că informaţia importantă este întipărită într-o memorie mai puternică. Copii, care acumulează informaţie la o rată mult mai mare decât în orice altă etapă evolutivă a vieţii, dorm cel mai mult. Cu toate acestea, somnul poate să nu fie similar întipăririi informaţiilor învăţate la şcoală, spre exemplu.

Cercetări recente indică faptul că somnul REM ar putea fi soluţia. Copiii şi tinerii parcurg în timpul somnului o perioada REM mai mare decât a adulţilor, iar adulţii care sunt la şcoală sau trec prin perioade de solicitare intelectuală acumulativă intensă cunosc o creştere temporală a somnului REM. Când oamenii sunt privaţi de somnul REM sunt mai puţin pricepuţi la a rezolva probleme creative.

Sursa: Wikipedia

n-am vizitat demult pe cei ce m-au purtat o vreme in viata lor…
n-am stiut sa le multumesc pentru sfaturile care acum ma recalauzesc…
pentru sacrificiile lor… incomparabile…

vreau sa incep in ziua Lunii, pornesc doar cand zice Marte..
termin incingand patru branze in usturoi…

linistea si presiunea lui Mercur, 36 minute inate de zbor,
luat valori de negot, fumat o tigara, o gura de bere, ramas bun, coborat in intimitate, dush, barbierit, pus telefonul la incarcat, ales haine, curatit costum, facut pantofi, alergat spre drum, platit bani birjarilor, asteptat prima trasura, geamul si 46… ramas bun…

Mercur, ajuns in luma pierduta, cafea calduta, plimbat in cea inghetzata, cafea cuminte, plimbat prin noroaie, tigara dupa masa de nevoie, intors in noroaie, tigara dupa masa de plictiseala, cafeaua in rece, somnul fierbinte, cerul cu stele, orasul drept casa…

Jupiter, foamea de dimineata, visul de bine, cafeaua armoniei.. lumina se aprinde…

va veni Venus, cu linistea asteptarii, Saturn cu efemeritatea intoxicatiilor, Soarele cu o speranta mai buna…

toate pentru ca alergam, alerg spre, dupa putina lumina…

Darius_II