Por la temperatura de una pata de “Phoenix” y la presencia de sales percloradas en el suelo creen que las gotas fueron de agua salina líquida y fango que salpicaron a la cápsula espacial. Es la primera vez que se ha detectado y fotografiado agua líquida fuera de la Tierra.

Científicos estadounidenses indicaron hoy que el agua en forma líquida descubierta junto a una de las patas del “Phoenix” es salada y podría haber más en otros sitios del planeta.

“Un gran número de pruebas físicas y termodinámicas independientes muestra que el agua salina puede ser común en Marte”, dijo Nilton Renno, profesor del Departamento de Ciencias Atmosféricas, Oceánicas y Espaciales de la Universidad de Michigan.

Renno, quien integra el grupo científico encargado de las operaciones de Phoenix, manifestó que esta es la primera vez que se ha detectado y fotografiado agua líquida fuera de la Tierra, señala un boletín emitido por su universidad.

“El agua líquida es un ingrediente esencial para la vida. Este descubrimiento tiene implicaciones importantes para muchas áreas de la exploración planetaria, incluida la habitabilidad de Marte”, dijo.

Renno presentará estas conclusiones el próximo lunes ante la Conferencia de Ciencia Lunar y Planetaria que se realiza en Houston (Texas).

Hasta ahora los científicos creían que el agua existía en Marte solo como hielo o vapor debido a las bajas temperatura y presión atmosféricas en el planeta.

Pensaban que en ese ambiente el hielo podía sublimarse o vaporizarse, pero no creían que podría derretirse.

El último análisis muestra que esas presunciones pueden ser incorrectas, según el estudio.

La fluctuación de temperatura en la región ártica de Marte donde descendió el Phoenix y las sales en el suelo podrían crear depósitos de agua demasiado salina como para congelarse en el clima del sitio del descenso, dijo Renno.

Las fotos de una de las patas del aparato muestran gotas de rocío durante el verano marciano.

Sobre la base de la temperatura de la pata y la presencia de gran cantidad de sales percloradas detectadas en el suelo los científicos creen que las gotas fueron muy probablemente de agua salina líquida y fango que salpicaron a la cápsula espacial.

El aparato descendió guiado por cohetes cuyas emanaciones derritieron la capa superior de hielo por debajo de una fina capa de suelo.

Parte de las gotas de fango que salpicaron la pata del aparato aparentemente crecieron por la absorción de agua de la atmósfera, señaló Renno.

Las imágenes sugieren que algunas de las gotas se oscurecieron, luego se movieron y fusionaron, y estas son indicaciones físicas de que eran líquidas.

El laboratorio que llevaba el Phoenix encontró indicios de sales percloradas que probablemente incluyen hidratos de magnesio y calcio perclorados. Estos compuestos tienen temperaturas de congelamiento de unos -68 y -76 grados centígrados, respectivamente.

La temperatura en el sitio de descenso del Phoenix estaba entre aproximadamente los -21 a -96 grados centígrados, con una media de unos -59 grados.

Las temperaturas en el sitio de descenso eran en su mayoría más templadas que esto durante los primeros meses de la misión.

El Phoenix descendió en Marte el 25 de mayo de 2008 y transmitió datos a la Tierra hasta el 10 de noviembre. Los científicos siguen analizando la información.

Revista americană “Time”  a trecut lansarea acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), rodul a 20 de ani de cercetări şi cinci miliarde de euro, pe primul loc în topul descoperirilor ştiinţifice din 2008. După valurile de entuziasm şi temeri apocaliptice, iscate în întreaga lume, LHC a stopat isteria media la doar câteva zile de la lansare, prin faptul că s-a defectat şi va fi repornit de abia în aprilie.

I s-ar putea alătura şi supermicroscopul de 250 de milioane de euro amplasat în Oxfordshire luna trecută, care vede lucruri de 10.000 de ori mai subţiri decât un fir de păr.

Pe locul doi vine expediţia sondei Phoenix, lansată de NASA pe polul nord al planetei Marte, care a descoperit cantităţi masive de apă şi gheaţă, necesare dezvoltării vieţii.

Mai mult, cercetătorii agenţiei spaţiale americane au aflat anul acesta şi că unul dintre sateliţii lui Saturn, Enceladus , ar putea adăposti apă în formă lichidă sub suprafaţa sa îngheţată. Şi aceeaşi NASA identifica, în premieră, pe la sfârşitul lui martie, o moleculă organică cu rol crucial în chimia prebiotică pe o exoplanetă, potrivit revistei “Nature” .

Pe locul trei în topul “Time” se poziţionează Craig Venter, cel care a decodificat primul genomul uman, preţuit anul acesta pentru inventarea unei noi bacterii cu tot bagajul informaţional genetic necesar în acest sens. Omul de ştiinţă american nu este însă singurul cu realizări notabile în domeniul geneticii. O altă descoperire cu impact, clasată pe locul opt în topul “Time”, este reconstrucţia a 80% din genomul mamuţilor conservaţi în muzee, în speranţa învierii speciei.

La începutul lui noiembrie, Reuters scria că au fost descifrate genomurile celulelor canceroase şi sănătoase ale unei paciente cu leucemie, identificând o serie de gene neasociate până acum cu boala incurabilă. Iar în aceeaşi perioadă, cercetătorii niponi înviau prin clonare şoareci îngheţaţi. . La rândul lor, oamenii de ştiinţă din Australia au descoperit, în cadrul celui mai amplu studiu axat pe transsexuali de până acum, că aceştia din urmă sunt rezultatul unei anomalii genetice .

În plus, la mijlocul lui mai, oamenii de ştiinţă de la Universitatea Cornell din New York creau primul embrion uman modificat genetic pentru a vedea cum se dezvoltă bolile şi celulele în fazele timpurii. Nici cercetătorii britanici nu s-au lăsat mai prejos, ţinând în viaţă preţ de trei zile primii embrioni animalo-umani , mari speranţe împotriva unor boli precum Alzheimer şi Parkinson.

Totodată, la începutul lui ianuarie, potrivit AFP, inima unui şoarece mort şi celulele cardiace de la unul viu au dat naştere, în premieră, unei inimi funcţionale şi, o săptămână mai târziu, cercetătorii americani au adus pe lume, pentru prima oară, embrioni umani clonaţi cu ajutorul celulelor de piele.

Momentul revoluţionar cu numărul patru pe lista “Time” este lansarea celei de-a treia misiuni conduse de China în spaţiu, iar cea de-a cincea descoperire este legată de fixarea numărului gorilelor aflate în sălbăticie, dublu decât se credea iniţial: 125.000.

Pe locul şase se clasează cele 45 de exoplanete descoperite de astronomul elveţian Michel Mayor. În acelaşi registru, după mijlocul lui august, astronomii americani au realizat cele mai precise măsurători de până acum ale constantei Hubble , care arată cât de rapid creşte Universul. Iar patru luni mai devreme, tot americanii descopereau cea mai tânără supernovă din Calea Lactee .

Experimentul “invizibilităţii”, bazat pe crearea unui material de zece ori mai subţire decât hârtia şi realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din California, se regăseşte pe locul şapte în clasamentul “Time”. Tot în domeniul fizicii, la sfârşitul lui septembrie, matematicienii de la UCLA au dat de urma celui mai mare număr prim de până acum, de 13 milioane de cifre, potrivit Associated Press.

A nouă descoperire recunoscută de “Time” este legată de modul în care societatea înţelege contribuţiile aduse ştiinţei şi pusă pe seama unui cercetător de la Universitatea din Michigan care a observat că numai unul din patru adulţi poate citi şi înţelege articolele ştiinţifice din “New York Times”.

Descoperirea celei mai vechi familii din lume, formată din doi adulţi şi doi băieţi, datând de acum 4.600 de ani, încheie topul revistei americane. Ei i se pot adăuga însă şi nominalizările revistei “Archaeology” pentru cele mai importante descoperiri din domeniu ale anului. Mumia intactă de 1.700 de ani dezgropată în Lima, mormântul de bazalt de 2.800 de ani găsit în Turcia şi maxilarul vechi de 1,3 milioane de ani ieşit la iveală în nordul Spaniei sunt printre primele în clasament.

Lângă ele pot sta şi cel mai bătrân creier uman care a supravieţuit până în prezent, datând de acum 2.000 de ani şi dezgropat în Marea Britanie, marijuana veche de 2.700 de ani,  găsită în China, cea mai veche biserică creştină , construită în perioada 33-70 d.Hr. şi descoperită de arheologii iordanieni şi şobolanul de două tone , cel mai mare găsit vreodată, scos la lumină în Uruguay.

Cât priveşte domeniul medicinii, şi el se poate lăuda cu pietre de hotar în 2008. De exemplu, luna trecută, o columbiană beneficia de primul transplant de trahee cu celule stem , după cum anunţa “New Scientist”, şi tot luna trecută un bolnav de SIDA şi de leucemie a fost vindecat “accidental” de un transplant de măduvă , cu ajutorul mutaţiilor genetice din organismul donatorului.

Luna octombrie a anunţat testarea unei pastile care se aşteaptă să înjumătăţească decesele cauzate de atacuri de cord şi atacuri cerebrale cu doar un dolar pe lună, iar luna septembrie, un vaccin universal împotriva gripei dezvoltat de cercetătorii de la Oxford.

Lunie iulie şi iunie au adus în prim-plan un vaccin ) capabil să declanşeze un răspuns imunitar în cazul mai multor tipuri de cancer, respectiv primul vaccin ce prelungeşte viaţa bolnavilor de cancer pulmonar .Vedeta absolută este însă Da Vinci, cel mai avansat şi precis robot chirurgical , ce poate fi controlat atât cu mâinile, cât şi cu privirea.

Descoperiri româneşti: biocombustibili din computere şi fărâme de Univers

Cercetătorii români au încununat şi ei anul cu descoperiri ştiinţifice, fie că e vorba de arheologie, tehnologie sau cosmos. Cea mai recentă descoperire cu iz autohton sunt cele 30 de case, 6.000 de obiecte, un fost nod comercial înfloritor şi unul dintre cele mai promiţătoare situri dintre Carpaţi şi Balcani găsite la Pietrele, în judeţul Giurgiu, datând de acum 6.000 de ani.

Ea poartă pecetea Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti şi vine la patru luni după ce arheologii de la Muzeul Judeţean Satu Mare au dezgropat două obiecte din aur aparţinând dacilor, la 20 de kilometri de graniţa Ucrainei cu România, ce cântăresc împreună aproape jumătate de kilogram. Aceasta a fost considerată cea mai mare descoperire după controversatele brăţări dacice.

Munca lor a fost precedată de cea a echipei de la Institutul de Speologie “Emil Racoviţă” din Bucureşti, care, în colaborare cu un grup de la Washington University din St. Louis, a arătat, la începutul lui ianuarie, căurşii de peşteră din Munţii Carpaţi , animale preistorice gigante, ar fi fost carnivori, ba chiar canibali, şi nu consumatori de fructe de pădure cum erau consideraţi până atunci.

Cercetători de la Institutul de Chimie Macromoleculară din Iaşi, alături de alţii din Turcia, Japonia şi Canada, au gândit o tehnică inedită de a recicla plăci cu circuite din computere şi a le transforma în materii prime ecologice pentru produse de larg consum. Iar spre sfârşitul lui aprilie, biologul Octavian Voiculescu , cercetător la University College London, a reuşit să descrie cu precizie o etapă crucială în formarea embrionilor, neînţeleasă până acum: gastrulaţia, considerată de el drept cel mai important moment din viaţa unui om.

Fata cu ochii în stele

La Gala “Zece pentru România”, Cotidianul a acordat în premieră trofeul Omul Anului celui mai tânăr cercetător român cu realizări de marcă în 2008. Este vorba de Aurora Simionescu, de 24 de ani, care a descoperit în premieră, primăvara trecută, o fărâmă din materia lipsă din Univers în cadrul unei cercetări închinate doctoratului ei la Institutul Max-Planck din Germania.

sursa: Cotidianul

Algunos datos curiosos:

Misión de la sonda “Phoenix” de la NASA:

Costo de la misión: 420 millones de dólares.

Probabilidad de éxito: No asegurada.

Dificultad de manejo de la misión: extremadamente compleja.

Tecnología implicada: Altamente sofisticada.

Resultado de la misión: Exitoso.

Plan Transantiago Chile:

Costo de la misión: 800 millones de dólares, sólo en infraestructura vial (y están pidiendo más).

Probabilidad de éxito: Asegurada, según el Gobierno.

Dificultad de manejo de la misión: no extremadamente compleja

Tecnología implicada: Tecnología normal a media (si es que los GPS funcionaran bien)

Resultado de la misión: Juzguen ustedes mismos.

Il 4 agosto 2008 è partita dalla terra la sonda Phoenix, e dopo un viaggio di 600 milioni di chilometri è approdata sul pianeta rosso, la sua missione è quella di cercare l’acqua, il luogo migliore per cercarla erano ovviamente i poli, e cosi dagli esperimenti effettuati è risultata come elemento presente, la missione della sonda doveva durare tre mesi, ma visto l’importanza della scoperta ha fatto decidere ai responsabili della Nasa di prolungare gli esperimenti per almeno altri due mesi.

Quindi su Marte c’è l’acqua, e quando si parla di acqua, inevitabilmente il pensiero corre inevitabilmente alla vita.

sonda phoenix

Testes realizados pelo robô-laboratório depositado em Marte mostram traços congelados do elemento mais essencial à vida. Com a descoberta e as boas condições do robô, a NASA decidiu estender a missão por mais 5 semanas.

“Nós temos água”. Essa foi a frase emitida com orgulho por William Boynton, pesquisador da Universidade do Arizona e responsável pelo Analizador Térmico e de Gases Sublimados (Thermal and Evolved-Gas Analyzer), o TEGA, equipamento que aquece as amostras afim de analisar os gases resultantes. Segundo ele, evidências de presença do líquido existiam apenas baseadas em observações de satélite e projeções, mas é a primeira vez que “a água de Marte é saboreada”. As informações são do site oficial da NASA.

fonte: yahoo

Sim, o bicho ja aterrou em Marte, e eu também esperava algum colorido.

Feio, nao? Link

Otro acontecimiento histórico para la humanidad, la sonda “Phoenix” aterriza en el planeta Marte. Aquí hay unas de las primeras fotos de Marte hecha por la sonda “Phoenix” (fuente: elmundo)

Aquí un video sobre el aterrizaje:

Esperamos ansiosos para saber lo que se encuentran ahí…esperamos que no sea el Chikilicuatre (para los lectores fuera de España un comico local).