From The Leaf Chronicle:

Jo T. Rittenberry gazed through a TV monitor at spouse Jeffery Scott Phillips.

They exchanged several “I love you’s” through the phone receiver before the screen went black, ending their ritual Saturday evening visitation at Montgomery County Jail, where Rittenberry is housed on fraud and assault charges.

The two have been married for more than a year but they recently found out their marriage is invalid, because both are considered men.

Phillips and Rittenberry are the first same-sex marriage in Tennessee.

Rittenberry, 46, and Phillips, 33, met through a hot-line service and legally wed in November 2007.

Rittenberry was born a man but identifies as a woman and claims to have had sex reassignment surgery. Although Rittenberry’s Tennessee driver’s license and Kentucky birth certificate say “female,” both the Montgomery County Jail and the clinic where Rittenberry claims to have had surgery insist that Rittenberry is still biologically a man…

From the Santa Fe New Mexican:

An Eldorado transsexual has been charged with impersonating a police officer by stopping a car on Interstate 25, police say.

Randey Michelle “Mikeh” Gordon, 60, is a former male high-school art teacher in Westchester County, N.Y., who caused a stir in 2000 when she took the school year off with pay to have a sex-change operation.

Jocul ce se desfasoara imi aminteste de fotbalul din curtea scolii. Regulile ni le faceam noi, iar cine se abatea de la ele…ei bine, scria noi reguli.

Astazi, se joaca intens, si se da la glezne. Expresie inventata de noi romanii, si readusa brutal si mizerabil in scena de o clica de hoti, fara scrupule, fara onoare, doar cu intentii…intentii tot mai declarate de subjuga din nou aceasta tara, de a-i insclavi populatia, si de a-i lua ultimul gram de mandrie ramas.

“Tiganca imputita” si “jurnalista pasarica” au fost doar cremenea cu care au pus-o de un foc constant in ultimii 3-4 ani. A culminat cu 322, cand matematica nu a iesit nicicum, iar 85 % din sustinatorii presedintelui nu au reprezentat majoritatea. De ieri insa, privesc socat, perplex, scarbit la o noua tehnica de automatizare a votului. Este trecerea numelui, familiei, onoarei unui om prin noroi.

Patru ani ati avut nesimtirea de a prosti poporul roman zilnic, cu personaje ale caror calitati morale sunt cel putin indoielnice. Patru ani v-ati numit presedintele in mod sistematic “Basescule“, si ati oferit un spectacol ieftin, unei audiente in cautarea scandalului. Ati observat ca merge…Romanului ii place barfa, a uitat de cultura, isi petrece majoritatea timpului la televizor, de ce sa nu ii dam o ultima satisfactie?

Jocul din ultimele zile este patetic. Urmarind in scris reactiile unor oameni politici (onorabila definitie pentru asemenea lichele), am realizat punerea in scena a unui show ce ar fi starnit invidia marilor regizori, de la Mungiu la Allen…daca ar fi fost TRUCAT CUM TREBUIE

Reactii la cald ale unui “patrician“, parintele de facto si de dezonoare al Partidului Liberal, asteptandu-si cuminte intrebarile programate, pentru a-si afisa bucuria antrenata timp de patru ani de zile, doar pentru a spune ” l-am prins si noi cu ceva”…, ale unui crescator de oua de lux pe un blog de lingai tinuti in lesa comunista, mi-au dovedit cat de mult si-au pregatit asul din maneca...

Au uitat insa un lucru. Romanii sunt usor de aburit, au inteles asta, si atuul televiziunii cu multi ani in urma. Romanii insa nu sunt prosti, needucati, inculti.

ROMANII NU SUNT FRAIERI!!!

Ati pregatit un videoclip las, mizerabil, deplorabil, cu care ati sperat la ruperea a 5, poate 10 % din alegatorii lui Basescu.  Ati mizat pe senzational, pe stirea calda, pe diversiune…Nu Basescu v-a prins impartind Romania prin birouri, nu Basescu v-a urmarit in Delta, la Moscova si aici, aproape, in Ghencea (vezi articolul lui Tolo), nu Basescu v-a filmat din fata parerea exprimata liber despre romani…”Nemernicii dracului“…..

Romania doarme cu ochii deschisi. Stim ca ati vrea sa dormim cu totii, lasandu-va prada ce a mai ramas de furat, si pe asta v-ati bazat….ca dormim. Iar cand ne-am trezit, si v-am aratat cu degetul, ati dat-o de o diversiune…

Domnule Iliescu, va doresc viata lunga, si multa sanatate. Sper sa mai aveti parte de cel putin 20 de ani, pentru ca trag sperante, si lupt, pentru ca dumneavoastra sa va petreceti batranetile in cele mai intunecate inchisori din Romania. Poate atunci veti medita la toate diversiunile cu care ati omorat mii de oameni, vise, sperante si mai ales… milioane de suflete.

Diversiunea aceasta insa nu v-a iesit. Nu-i nimic. Sunt convins ca noaptea va este sfetnic bun. Doar sa adormiti pe IRealitatea, acolo se spun povesti frumoase..

Recapituland ultimele trei saptamani, nu pot sa remarc decat o spalare de creier fantastica pe ruta:

Sorin Rosca Stanescu – Geoana la Moscova – Nemernicii dracului – Alierea cu PNL – Scandalul “inumanului” Basescu

Ce mai urmeaza? Chiar este cea mai buna lovitura care o puteati da? Trucand un film, cumparand, implicand si distrugand o familie, batjocorind o alta, prostind 23 de milioane de cetateni ?

Cu asemenea sforari si profesori in ale diversiunii, ma asteptam la mai mult.

Ai avut un as in maneca, tu alianta diabolica, dar trandafirul rosu nu e trefla, oricat ati incerca voi sa o trucati.

Oh what a world we live in today. We are so heavily influenced by others (especially the media) that we are held in prisons when it comes to how we want to act. Breaking out of our cages is shunned upon, and in the end some may see it as “not worth it”. When it comes to gender roles, this prison scenario applies definitely.

Guys have to act like a man. Girls need to be ladylike. If there is any disturbance to this “delicate balance”, the world will be a monstrous place.

Heh…we are all so brainwashed into associated roles depending on our sex, we are unable to escape the will of others and be ourselves. We are all forced into a specific mould, depending on whatcha got down there! We are taught that boys can’t wear dresses and act compassionate, and girls can’t be tough and assertive.  For those who DO be themselves, they are humiliated and abused causing the whole “be yourself” ideal unworthy of the torment that it may bring.

Why does this happen? Well there are theories, some of mine revolve around the idea that people do not want to paint a target on their back, so they just “go with the flow”. When we are little and we do something that the opposite sex is apparently only supposed to do, we are punished for our actions. When we act the way others view as “correct”, we are rewarded with praise and positive attention. When we get older, we can be ridiculed if we do not seem “cool” or “popular” in school, and to be those things you must follow the trends and roles set by others. Apparently being yourself is uncool, in other words. After all these years of either praise or torment for not being who you want to be, you either remain yourself or follow the insisting gender trends that you have been moulded into for your whole life, and you ridicule others because you were taught that doing actions belonging to other, or no gender roles are bad. If the individual remains an individual and not a mindless slave of trends and roles, they would be highly likely the target of insults and be-littlement. Thus ultimately, follow the pre-set roles and you will be “normal”, follow your own path and you will be “wierd”.

Let me introduce somebody to you that denied set roles and has the willpower to be herself.  Angela Gossow is a woman from Germany. She sings Death Metal (and VERY WELL may I add!!). She is a member of a very well-known Death Metal band Arch Enemy (one of my favorite metal bands). What is her singing style you ask? Death Grunts (low, raspy growls). To be honest, when most people first listen to Arch Enemy, they think the lead singer is a male (I did at first too), and when they find out the singer is truly a female it’s a real shocker. I didn’t believe it at first myself, some years ago. Assuming such is once again assuming that girls sing softly and gently, while males do the screaming and yelling in music. Nope. Not the case! As with most things in this world, males and females are perfectly capable of doing it, although some people think they can’t because of their “gender role cage”. If people did not think like this, we could all enjoy the things we would love to do, without the ridicule brought onto us by others.

( A picture of Angela Gossow while she is backstage at one of her band’s concerts.)

In some instances, some people get SRS (sexual re-assignment surgery) because they feel their gender and their sex is too distant from one another.I am not 100% sure as to why people feel this way, but it could be because others inflicted images of what a man and a woman have to be, and they can’t see themselves matching up to those images so they believe they were ment to be the opposite sex.(there are many other reasons such as genital dysphoria, I am sure).  I did some reading, and I found this article written by a doctor. It truly sums up the damage associations with gender and sex have done. This is the article, http://www.narth.com/docs/fitz.html, and quite frankly I think the guy is a sexist bastard (pardon my language, but it was VERY necessary!!!). He describes that boys who act “girly” (play with dolls, dress up, talk softly) are mentally messed up, and they apparently have problems that need to get fixed, as the same with girls who act “boyish”. The parents should be more strict with teaching the kid to  “act like a man”, “be a man”, etc (I kid you not, they said this line a lot…haha that rhymed). I won’t continue because I’m just gonna end up typing a page of nasty words out, but my point is society has to start realising a guy can play with dolls, a girl can play football (for examples) and that people can be whoever they want to be, and should stop scolding others for acting in a way that isn’t viewed as “normal”. Like my God..a boy who plays with an “action figure” can’t be told it’s a form of doll, or else he won’t play with it! He may have enjoyed it a second beforehand, but once the words doll were muttered, they can no longer play with it because he was taught “dolls are for girls”.

All I can say is as a society, we need to break the walls of gender roles down, and have a more androgyny society (or at least the free-f’ing will for people to be what they want to be and not be ridiculed by it!..there I go again =s). Well hopefully, in the future, we will see parents allowing their kids to act in whatever gender role they set up for themselves. If they want to wear dresses, play with trucks and dinosaurs, read comic books to their dolls and like to remind their parents that they love them who should be allowed to blow the whistle and say “that’s wrong”?

 REFERENCES

http://www.narth.com/docs/fitz.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Gender_identity_disorder

The Darling Boyfriend and I were talking the other day about our relationship and stuff, and he said something very interesting. He said that he felt sort of awkward about it, but that if we had met before my SRS, we might not have been so sexually compatible (for the record, we’re ~very~ sexually compatible).

And I pretty much said: “D’uh.”

I mean, really. He’s a straight guy. We’re not supposed to ever talk about the fact that having the proper naughty bits is important to our sex life, but of course it is. One of the things that confused me so much when I was younger was that I knew I wasn’t a gay man, and I knew I wasn’t attracted to gay men. Now that I have the proper body, and I have a straight boyfriend, it’s pretty obvious that that was a huge piece of the puzzle.

I mean, seriously, I’m a straight woman, and I want to have a relationship with a straight man. It seems like it would have been awfully difficult to do that before I had my body corrected. That’s pretty much what “straight guy” means, after all.

I told him rather than feeling awkward about it, I prefer to think that we met each other at the perfect time. (He emailed me for the first time the day after I broke up with my last boyfriend.)

He said that he doesn’t really like to believe in fate. And I said that it’s much worse than that – I believe in God.

Att arrangera en utställning är lättare sagt än gjort.. I dagsläget jagar jag domare över land och rike. Problemet är att det idag bara finns 4 standarddomare (vara två absolut inte kan) och 5 Agilitydomare (varav tre absolut inte kan). I Pet tror jag att allt är lugnt . Sen är det ju det där med resor också. De kostar pengar *suck*. Nä. Mer domare i skåneland säger jag.

Vad som däremot är riktigt kul är att det finns ett helt gäng som gärna hjälper till! Så när allt är *check* så är det bara att banka på djungeltrumman. Detta kommer bli en fantastisk utställning!!!

It never fails to amaze me that given the amount of research which goes into the production of each PI Window on Business Show, there are always a number of new insights that come to light during the live broadcast.  In fact this is one of the reasons why social media is so critical to the procurement profession, as it broadens the lens through which we can view a particular subject.  In short, if we as professionals confine ourselves to a single venue of collaboration, thereby limiting what I refer to as the cross-pollinization process, we ultimately and quite unintentionally risk the ongoing veracity of the insights we wish to gain and share.

One such example of these important on-air insights came during my interview with SRS founder and visionary Andy Akrouche.

During the segment, which was centered on how the RFP process is being re-defined by the emergence of intuitive technology platforms such as SRS’ newly launched RFPBlaster solution, I made the observation that while important, technology in and of itself is not the answer to the problems posed by eroding supply bases and decreasing supplier response to RFPs.

As Andy succinctly put it, the relationship between buyer and supplier is one that has to be based on trust, otherwise suppliers will not even come to the table.  A fact that was driven home by a senior VP from Colgate-Palmolive who had attended one of my seminars a few years ago.  Referencing Colgate’s efforts to institute an Ariba reverse auction application, the VP stated that after a considerable expenditure of resources, when the time came to run the first event they did not receive a single bid.

The problem as is the case with most RFPs is the prevailing believe that the system by its very nature is tilted to a certain degree toward a known and proven vendor thus reducing the exercise to one of price verification rather than competitive supplier selection.  Against this backdrop, phrases such as transparency and a fair and open bid process fall largely on deaf ears.  Hence the reason for my position that technology is not the driving force or initiator of the RFP process, but is instead a facilitator that streamlines, manages and monitors bidding activity.  This means that the precursor to success is the level of trust that Akrouche had referred to during our interview.

Trust however is a two-way street, and technology such as RFPBlaster serves as the proverbial olive branch between a buying organization and its suppliers.  How does the RFPBlaster fulfill the role of peacemaker with what for many organizations is a highly cynical supply base.  To fully answer this question, one must first understand the reasons behind the growing chasm that has and continues to occur between transactional partners.

To begin, and as referenced many times in this blog, studies and reports indicate that buyers tend to limit their focus on known supplier relationships simply because of time constraints and limited resources.  For many purchasing professionals whose mandate can quickly vacillate between the need to fill an immediate service demand and the necessity of obtaining the best value (re price), simplifying through compression of options is the only viable option.

This of course creates a limited range of engagement as only those suppliers with whom the buyer feels most comfortable are likely to be seriously considered.  A practice by the way that is further fuelled by misaligned vendor raltionalization strategies that create artificial pricing metrics that further removes the buying organization from market realities.  No wonder a Best Buy can pay up to a 23% premium, or the Department of National Defence in Canada pay a 157% delta above market price for Indirect IT service parts.

Collectively, the above scenario creates the perfect conditions for undetected margin creep, and gradually declining service levels.  It also creates unfavourable conditions for the successful introduction of an RFP application, explaining why the Colgate-Palmolive Ariba “initiative” failed.  This scenario also sheds light, at least in part, on why 85% of all public and private sector e-Procurement initiatives fail to achieve the expected results.  In short, what we are talking about is not a technological problem alone, but an expertise or practical experience issue that is a reflection of the minimal degree of involvement purchasing professionals have actually had in their organization’s efforts to automate the supply chain practice.

Where a solution such as the RFPBlaster changes the game, in essence filling the knowledge vacuum that has come about as a result of initiatives being viewed as primarily an IT or Finance department undertaking, is found in its practical purchasing expertise origins.

As Akrouche emphasized during our interview, he and the SRS team incorporated their vast purchasing and supplier relations expertise into the development process at the beginning.  They then structured the RFPBlaster’s functionality around these realities of experience, providing a practical “relational” engagement vehicle in which the real challenges of buyers and suppliers are addressed.

Unlike an Oracle or an SAP, which if you think about it are software companies first, and therefore view a problem through a technological lens, SRS developed its RFPBlaster through practical understanding using technology as the delivery platform.  There is a world of difference.

For this reason, the interview with Akrouche is both telling and insightful.

Remember to use the following On-Demand Player to access the replay of the “Live” November 19th broadcast “Redefining the RFP Process” on the PI Window on Business Show:

Nu numai capul lui Geoana este pe butuc, cu el vor fi “decapitati” si antrenorii, in special antrenorul principal, vestitul combinator Hrebenciuc. Pentru a pregati inevitabilul posibil (si probabil) tov. Hrebenciuc a organizat scenariul fraudarii. Cum aranjam un scenariu de acest fel? Simplu, folosindu-se de sondajele mincinoase, marca INSOMAR, din ograda agentului electoral al PSD, Sorin Ovidiu Vantu. Daca in acest sondaj Geoana il intrece pe Basescu cu 2-3%, cum naiba la numararea voturilor el va primi cu 10%  mai putin? Preluam vechiul scenariu, marca Vadim,  si urlam in gura mare FRAUDA!

Credit:Hultanul

Nu conteaza ca Geoana-inima-de-purice a vizitat Moscova de doua ori, prima data fiind membru CSAT si  vicepresedintele acestui important forum, fara a da explicatii de nici un fel. Nu este suficient ca s-a folosit de o arhiva furata de la MApN pentru a contacta cadrele militare si a-si promova minciunile electorale. Nu este suficient ca sustinatorii lui au bagat tara in haos prin folosirea nelegitima a sindicatelor, inclusiv cele conduse de demnitari PSD sau membrii CA-ului lui Vantu. Nu conteaza ca nu a facut nimic pentru a contracara zvonurile (mincinoase sau nu) raspandite de vestitii santajisti BC & SRS. Nimic nu conteaza. Geoana-inima-de-purice trebuie sa castige alegerile, dixit Hrebenciuc!

Stimate doamne si domni, o intrebare: vreti un presedinte “prostanac” si mai nou poreclit Geoana-inima-de-purice? Votati-l si vom trai intr-un paradis moscovit, afiliat de jure la UE si de facto supus Moscovei.

From a well-known transgender website:

I hate my mother… and I want revenge…because she wanted a son. She got what she wanted and then has a problem with me being transgender. How it all began…

She first found out that I wanted to be a girl back in December 2004. I wrote a sexual fictional story and in the story I was a female. I had my ideal body and the way my life was then is just how it went in the story, except I was a female. I didn’t get to finish the whole thing as I didn’t have a computer back then and I would write a portion of it each night, so I only finished half the story. So anyway, she found the papers, the sexual pictures I’ve drawn. She has tormented me with them… she knew I was embarassed when I found out she found it. She has read the papers and the stories allowed to me, KNOWING that I was embarassed about it. I even stated several times that I was embarassed about it and said that she knew so I can stop saying it.

I think it was before that actually. In November, I can’t really say how, but let’s just say she caught me wearing her bra, pretending I have boobs. My mother would often tell me, “All done in the dark God will come out in the light,” and this would anger me to an endless degree because I always felt God was working against me. But that is until now… I finally realized that we are the creators of our reality.

My mom won’t let me be modest of my chest

I’ve already opened up a thread about this but that wasn’t the first time we’ve had that conflict. My mother, God be my witness, is so inconsiderate to me. She doesn’t care if I’m transgender. She’s such a gender Nazi and because she sees only what she wants to see, I’m forbidden to be modest of my chest. If I don’t want to remove my shirt she doesn’t understand that that’s my right and it’s always a problem, saying “Oh! You’re a boy and you think you’re a girl!” I know for certainty that if she was in my position that she would want to be modest about her chest.

She deserves a slap across the face for all that. I know as her child, I shouldn’t hit my mother, but don’t you people think she deserves it? I think so if no one else agrees. I don’t care if I’m in my own house, she won’t take her shirt off in front of me so why would she want me to take mine off in front of her? She has stated that in front of my female cousin that they would be free to change in their proximities because they’re women. But she knows I want to be a woman and won’t treat me like one anyway! GRRRRR! I will make her pay for this!

She acusses me of self-hatred

First off, transgender doesn’t nessasarily mean the person hates themself, and I am a perfect example. I mean, I can look into the mirror and like what I look at. When I tell her that I do love myself despite being transgender she says that I’m not making any sence. Secondly, the point I’m trying to get across here is that you can LIKE somebody and still not want to be them. She would always torment me and mock me… saying “You are a MAN!” Me… being a man… doing MAN things… NEVER! She would always tell me to do this that and the other thing because it’s a part of being a man! >:(

Isn’t being a man more than just looks anyway?

She always wanted me to do male things

I don’t wanna do anything like a man. I don’t wanna watch ANY movies that relate to manhood or read any books that cater to such a topic. I can’t raise the pitch in my voice or “it sound creepy.” I can’t be modest about my chest. One time when she was trimming my hair, I had my nail polished (I had my own nail polish) and she made a big deal of that and had the polish removed from my fingernails, AND she threw my nail polish away! By the way, the polish that I had, it was of a clear transparent color, so it was only barely noticable if you looked closely at my nails. I can’t say what I just want to do to my mother. If I did, most of you would think I’m psychotic and I would be banned.

She would always torment me wth the statement that “You are a MAN!”

The “rank”

This would go under the “How it began” section of this post but after reading the note i wrote, she tried to explain to me the whole Adam and Eve theory. I don’t care if God made men first and made Adam first and put Eve and the other women here to help the men. Women don’t really care about the whole Adam and Eve thing and if they did, they would want to be men so why should I give a crap? >:(

I could careless if women are at a lower rank then men, if it means being demoted. DEMOTE ME, please! I don’t care. I want to be a woman! >:(

I don’t even have to hope because Karma’s Law is on my side but I’ve been hoping that in her next life she come out born a M2F transgender just so she can live through all the Hell that I went through here. I stress again, my life as as a Male2Female transgender was flatout hell, even more so how my mother treated me.

Right now, I’ve been using her tampons. I would only take a few each month to pretend I’m menstruating, since that cycle is a part of womanhood. I’ve always wondered her reaction if she finds out but I don’t think that’ll be happening. I mean, there’s like a box full of ‘em, so how is she going to notice it’s a few of them missing? But in any case, if I do get busted, I’ll be ready to put up a good fight… and WIN!

Thank you all who took the time out to read this long post! ;D
~~BigLover

It’s a pain to pay taxes, and taxpayers who want to enjoy some savings next year can consider contributing to the Supplementary Retirement Scheme (SRS). But they must do so by Dec 31.Set up in 2001, the little-known scheme is meant to complement Central Provident Fund savings.

Click here to read full article

By Lorna Tan, Senior Correspondent

SRS is administered by the Ministry of Finance and is a voluntary scheme where participants contribute varying amounts of cash.

Annual contributions are capped at $11,475 for Singaporeans and permanent residents and $26,775 for foreigners.

The money may be used to buy investment instruments like shares and unit trusts, or can be deposited with banks where it earns prevailing savings or fixed deposit rates.

Mr Lim Wyson, OCBC Bank’s head of wealth management Singapore, said that since the scheme’s inception, the number of SRS account holders has jumped from 11,890 in its first year to 46,442 in December last year. SRS funds have also grown from $157 million to $1.72 billion over the same period.

The scheme is not without its detractors, who want a higher contribution cap and for the early withdrawal penalty to be waived.

The latter is an often-cited drawback of the SRS. A 5 per cent penalty fee is imposed if a withdrawal is made before the statutory retirement age.

Another beef they have with the scheme is that if you withdraw the sum before retirement age, 100 per cent of it will be considered taxable income and taxed accordingly. This includes whatever capital gains you could have made from your investments using your SRS funds.

However, you get a 50 per cent tax concession when you withdraw your SRS funds after the statutory retirement age.

Financial experts like Ms Yashodhara Mishra, ipac financial planning’s head of private client services, advises SRS participants to plan carefully before putting money into the scheme. An advocate of SRS, she routinely recommends it to her clients.

‘SRS can be a useful tool in one’s financial plan but it should be used in conjunction with other sources of income in your golden age,’ she said.

Financial advisers say you should participate in SRS only if you do not need the cash till you retire.

You should also avoid withdrawing all your SRS funds in a lump sum after your statutory retirement age so that you do not attract too much tax.

SRS has a 10-year withdrawal period. If retirees, who have lower or nominal income, stagger their SRS withdrawals, they may end up having to pay little or no tax.

Here are some things you should know about SRS.

Q Why should I consider contributing to SRS?

The scheme has three key benefits.

One is that it is a way to encourage consistent savings for retirement.

Another is that it is tax deductible against one’s annual income. Each dollar of SRS contribution will reduce a person’s chargeable income by a dollar.

For a person with a taxable income of $100,000, a $10,000 contribution works out to him paying $1,400 less tax based on current tax rates.

The tax relief from SRS contributions can be used to offset his assessable income when he files his tax return the following year.

There is no need to make a claim in your annual tax return as the tax relief will be granted by the tax authorities based on information provided by the SRS operators.

Finally, SRS contributions can be used to invest in a range of wealth products.

Mr Lim worked out that if you put aside $11,475 a year for 25 years and have it invested at 4 per cent per annum, you would build an additional nest egg of $497,000.

Q How do I participate in SRS?

You can open an SRS account at the participating branches of any of the three SRS operators by filling up a form. This can also be done online. The operators or administrators are DBS Bank, OCBC Bank and United Overseas Bank. No charge is imposed for opening an SRS account.

You can choose to leave your contributions in cash with your SRS operator till you have decided what to invest in. Assuming you want to buy stocks with your SRS funds, let your broker know your SRS account number after the stock transaction.

Q Do I need to contribute regularly to SRS? No. You may contribute at any time and as often as you wish, on or before Dec 31 each year, provided you are still eligible for the scheme.

The total annual contribution cannot exceed the contribution cap. The amount need not be the same every year.

Q When can I make a withdrawal from my SRS account?

Anytime. However, if you make a withdrawal before the statutory retirement age prevailing at the time of your first contribution, 100 per cent of the sum withdrawn will be subject to income tax. A 5per cent penalty for premature withdrawal will also be imposed. This is to encourage people to be disciplined when saving for retirement. The current statutory retirement age is 62.

Q Are dividends received from unit trusts bought with SRS funds taxable?

Generally, dividends from unit trusts bought with SRS funds are not taxed when they are credited into the SRS account. However, tax will be imposed on the amount should it be withdrawn from the account.

Q Are there circumstances under which the 5per cent penalty for premature withdrawal does not apply?

Yes, if you die, if you are suffering from a medical condition or are made bankrupt. It also doesn’t apply if you are a foreigner and have maintained your SRS account for at least 10 years from the date of your first contribution.

Q How do I take advantage of the 10-year withdrawal period to ensure that I pay minimal or no tax?

You enjoy a 50 per cent tax concession if you withdraw your SRS savings on or after the statutory retirement age prevailing when you made your first SRS contribution, or on medical grounds.

You are allowed to spread your withdrawals over 10 years and the 10-year period starts from the date of your first withdrawal.

As a retiree is likely to have a lower income at retirement, he may end up paying little or no income tax if his withdrawals are staggered over the 10 years.

In fact, if you are a retiree with no other source of income, you can withdraw up to $40,000 from SRS tax-free annually over the 10-year withdrawal period. This works out to a total tax-free sum of $400,000.

Q Do I have to withdraw all my SRS funds at the end of the 10-year withdrawal period?

No. But whatever remains in your SRS account at the end of the withdrawal period will be taxed at 50 per cent.

Q What investment instruments can I buy using my SRS funds?

You may invest in a range of instruments including those offered by financial institutions other than your SRS operator. They are fixed deposits, foreign currency deposits, government bonds, stocks, exchange-traded funds, unit trusts and insurance products.

There are criteria for investing in life insurance products. For example, only single premium products are allowed and the life cover is capped at three times the single premium. Some types of life insurance such as critical illness, health and long-term care are excluded, as are direct property investments.

Q Must all proceeds from the sale of my SRS investment instruments be returned to my SRS account?

Yes. Proceeds from the sale of your SRS investments such as stocks and unit trusts must be returned to your SRS account. In such instances, inform the institution handling the transactions that the proceeds have to be returned.

Q Is there a guaranteed rate of return on the investments I make with my SRS funds?

No.

Q Can I nominate a beneficiary for my SRS funds?

There is no such provision. When an SRS account holder dies, the SRS balances form part of his estate and will be distributed according to his will or the law in the absence of a will.

There will be no 5 per cent penalty on withdrawal and only half of the withdrawal will be subject to income tax.

SRS operators may require the Grant of Probate or Letters of Administration to be produced by the executor or administrator of the estate to ensure that assets in the SRS are distributed correctly.

lorna@sph.com.sg

Click here to go back to Main Page

small change

Keeping the money in the bank offers them almost zero return, since savings rates have sunk to an abysmal low of 0.125 per cent at local banks.

Click here to read full article

small change

Keeping the money in the bank offers them almost zero return, since savings rates have sunk to an abysmal low of 0.125 per cent at local banks.

And putting the cash to work in the stock market at the moment may carry too much risk, given the increasing likelihood of a correction after the phenomenal run-up in the past seven months which saw share prices almost doubling in value.

Where then should those wage-earners who are looking forward to a year-end bonus payout next month park their spare cash?

Going by the flood of advertisements hitting the markets recently, ’structured’ deposits seem to be the banks’ answer to investors’ desire for higher yields.

This is despite the huge controversy kicked up over all forms of financial derivatives, following the Lehman Brothers’ minibond fiasco last year.

One advertisement promises investors that they will get a payout of 3.16 per cent three months after plonking down their money on a particular structured deposit, and a total return of 7.7 per cent for the entire five-year period.

Yet, for those who track the movements of financial markets closely, five years can be an uncomfortably long period for an investor to keep his money locked up in some financial derivatives products.

Take the Singapore stock market. In the past five years, it witnessed its biggest-ever stock market boom with the benchmark Straits Times Index climbing to an all-time high of 3,831 in October 2007. It then experienced a spectacular collapse which sent it reeling to a seven-year low of 1,456 in March this year, as the global financial crisis hit the region.

Instead, it will be wise for investors to keep some cash handy in case the stock market goes into convulsions, like it did last year, and gives them a rare chance to snap up blue chips at bargain basement prices.

But it will take a lot of discipline to keep a sum of cash locked up in the bank earning paltry interest, while waiting for such an opportunity to come along.

Fortunately, there is a scheme – the Supplementary Retirement Scheme (SRS) – which offers a saver some incentives to squirrel away money each year and earn some returns upfront in the form of a tax saving as they wait.

Few Singaporeans have heard of the SRS even though it was established in 2001 to complement the Central Provident Fund (CPF). It allows a saver to put up to $11,475 a year into a special account which can be opened at DBS Bank, OCBC Bank or United Overseas Bank and enjoy a tax relief on his contribution.

Let me explain. If a saver has a taxable income of $100,000 and he puts away $10,000 into his SRS account, he can enjoy a saving of $1,400 on his income tax bill the following year.

The tax savings can be viewed as giving the $10,000 deposited into the SRS account a yield of 14 per cent in one year. This is a far higher return than what any structured deposit can offer over a five-year period or longer.

Better still, an SRS saver does not have to keep the money locked up in a cash deposit. He can use the money in the SRS account to buy unit trusts, insurance policies or even stocks listed on the Singapore Exchange.

Still, despite its attractions, detractors have slammed the scheme as a roundabout way to impose a capitals gains tax because a saver will incur a 5 per cent penalty charge if he withdraws money from his SRS account before he reaches the mandatory retirement age of 62.

But I believe that anyone who puts his money into an SRS account is investing for his retirement and is unlikely to make premature withdrawals unless he needs the funds urgently.

And given the dismally low interest rate environment, this is an attractive way for a saver to park his savings and get a decent return without incurring any risk.

So far, only 46,442 SRS accounts have been opened as at the end of last year. But anyone earning more than $60,000 a year will reap significant tax savings if they put some money into an SRS account. This means that at least 40 per cent of 937,000 taxpayers can potentially benefit from the scheme.

In my case, I have been diligently putting money into my SRS account every year since the scheme’s inception, and I am glad to report that my experience has been an extremely gratifying one.

In some years, I was perfectly happy to keep the SRS contributions parked in cash when I could not find any stocks worth my while to invest in.

Despite all the upheavals in the past eight years – the dotcom bust in 2001, the Sars crisis in 2003 and the more recent global financial crisis in the past two years – I have enjoyed an annual return of 12 per cent on my SRS investments. If I include the initial tax savings, the annual return rises to 15 per cent.

Squirrelling money into the SRS account will not turn me into a millionaire but I can at least look forward to it forming part of my retirement nest egg.

engyeow@sph.com.sg

Given the dismally low interest rate environment, SRS is an attractive way for a saver to park his savings and get a decent return without incurring any risk.

Click here to go back to Main Page

«Doamnelor şi domnilor, felul în care Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac înţeleg, dar mai cu seamă practică meseria aceasta, nu are legatură cu felul în care noi o înţelegem şi o practicăm, cu regulile şi cu principiile profesionale ale Realitatea TV. Drept urmare, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac NU VOR MAI fi invitaţi în studiourile Realitatea TV.»

Domnul Sergiu Toader a tras apa, slavă Domnului! Dar a rămas în mână cu nişte hârtii igienice mânjite gros.

SRS Text-based searching

Most of the databases have text search tools of their own, but there are some tools that are applicable to a larger number of databases and or have some extra features. In the text-based searching part, I will be covering SRS and Entrez, which are two of the most popular text-based searching tools being used nowadays. It is beneficial for a bioinformatician to become familiar with both of these tools since both have different strong points. I will be covering the important features of SRS in a while and I will come to Entrez in the following post.

SRS (Sequence Retrieval System) is a versatile and powerful tool for searching sequence-related information from one or several databases simultaneously. After programmed access, SRS is your second best choice of retrieving a largish amount of data from databases, and for result sets of the size of a few hundred to a few thousand entries, you will get your results quicker. Because of customizable reports, you get easily the exact data you need, and the same interface works in many different places. Even for larger-scale data retrieval attempts, the SRS search tools give you an easy way to test and refine your search conditions and see the numbers of entries you would find.

There are a number of SRS servers around the world, with a slightly varying selection of databases in each, and in addition to that, many databases give SRS access to their data (as in UniProt). You may want to “shop around” for best response times and/or the data you are looking for. The SRS on-line link here points to EBI in the UK, which has all the central databases and a large selection of linked tools. For a large selection of libraries you can look at DKFZ in Germany.

Some of the best features in SRS:

• Every page of SRS is packed with powerful features
• The following images come from SRS 7.1, as installed at EBI in 2007.
• One interface for searching a number of databases (the Library page)
• Direct your search to specific fields within a database (the Query form)
• Results of a single query look like this (Query results)
• Many bioinformatics programs ready for launching (the Tools page)
• Combine results of several searches (the Results page)
• Find entries in one database by your query results in another database (the Link function)
• Save your searches and views for later use (the Projects page)
• Create reports with information from several databases (the View page)
• Find documentation of every database in the system (the Databanks page)

Demo

In this part, I’m going to be presenting an example usage case. I’m going to be using SRS to find all ENZYME entries for a sample enzyme type: glycosidase. Then I will be trying to find all PDB entries corresponding to glycosidase entries in ENZYME.

You can also do the experiment by repeating the following steps. In addition to that, It would be beneficial to take a look at the SRS help and tutorial systems, which can teach you all you need to learn to use this powerful tool.

Here is the steps I’ve taken during my search for glycosidases:

• Open EMBL-EBI
• Click “Library Page” tab
• Expand “Enzymes, reactions and metabolic pathway databases” section
• Click ENZYME
• Click “Query Form” tab
• In a single field, enter “glycosidases | EC 3.2.1.*”
• Click “Search” button

Expanded view of “Enzymes, reactions and metabolic pathway databases” section

These steps yielded only 14 results. After checking “Hints” section, I noticed that the result I obtained was not correct. Then I tried returning to Library Page and choose the LENZYME database instead of ENZYME. Following the same steps on the Query Form page, I obtained 167 results, which was the expected result. Then I continued the search:

• Make sure all results are unchecked.
• Click on the “Link” button
• Select “PDB” database
• Click “Search” button.
• The resulting query line is “([lenzyme-AllText:glycosidases*] > PDB )” and it yields 2462 results

Summary

If you need advanced searching, that is logical combinations of many search conditions, SRS is very powerful, and it makes sense learning SRS properly instead of all the different advanced search options in individual databases. In addition, SRS allows combining search conditions from different databases and producing reports that combine data from various databases, which is impossible in any individual database web site. In the next post, I will be introducing the Entrez Global Query Cross-Database Search System, a powerful federated search engine.

–

Ömer Gürarslan – Sat, 19 Sep 2009 – 22:38:56

În legătură cu recentul caz “Şantajul”, am două întrebări simple şi scurte, pe care le lansez urbi et orbi:

1. UNDE ESTE ION CRISTOIU?
2. L-A MAI CITIT / AUZIT CINEVA ZILELE ASTEA?

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

“Inteligenţi, abili şi buni de gură, SRS şi BC şi-au elaborat crezurile lucrative în sånul unei prese care, trebuie spus, a tot tăcut. Au prosperat nestingheriţi în nişa lor unde rămån, pentru multă vreme, modele exemplare pentru reversul profesiei de jurnalist. Dacă ar fi luptat de partea binelui ar fi fost ceva mai săraci, iar perspectiva asta pare să-i fi îngrozit”.

Fragment din cea mai buna analiza a cazului Rosca Stanescu – Chirieac facuta de Doru Buscu.

Titlul este decupat din partea a doua a stenogramei Chirieac-Roşca-Macovei si da semnificatie aproape apocaliptica acestui text malefic de o nemernicie rara, in care trei personaje, care pot fi considerate “elite”, discuta intr-o limba de nedescris o nemernicie de nedescris. Bogdan Chirieac, omul care discuta cu dezinvoltura situatia internationala a Romaniei pe la posturile centrale de Tv si mare formator de opinie, s-a dovedit (marturisirea proprie) de a fi “pielea p-lii.” Oropsit de amante, Chirieac il prepara la rotisor pe amaratul de Macovei, o alta figura tragica a justitiei (fost procuror) si a statului de drept din Romania.

Credit: Hultanul

Nici nu ma gandesc sa analizez acest text, sa caut vazute si nevazute sau sa incerc o minima intelegere despre ce vorbesc indivizii. Nu incerc sa caut asa zisele nuante pe care  le cauta vaicarindu-se pe bloguri sau in presa tot felul de “demoazele” stilistice. Ce nuante poti cauta in   “pielea p-lii” si santajele protagonistilor? Despre care democratie se poate vorbi in anturajul lui “dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu”, ce sistem democratic este amenintat de Traian Basescu? Cel fondat si pazit cu strasnicie de “dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu”? Am ajuns la aberatia de a fi amenintati de santajisti cu incalcarea vietii particulare, de parca violul, santajul sau furtul se fac in spatiul public.

Nu credeti ca a venit timpul igienizarii Roamniei, oare nu credeti ca a venit timpul sa ne intrebam: da, cine dracu’ sunt acesti mişei si cand dracu ne vom dezbara de ei? Cineva pe un blog a intrebat  intr-o postare acuzatoare la adresa celor care au publicat aceste stenograme daca “dorim capul lui Motoc?” Raspunsul absolut este DA, dorim capul lui Motoc, altfel ne va rapune el. Celor care-l doresc pe Basescu in afara politicii, le spun un singur lucru: amintiti-va ultima data cand   “Dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu“ v-au propus sa dormiti linistiti ca ei lucreaza pentru voi, ce s-a intamplat.

UPDATE de la Tanti Florica

Va atentionez si propun o lecturare fara pasiune si fara a considera aceste date mai mult decat sunt, o indicatie.

Politica romaneasca a fost si este facuta de o multime de oameni bogati, care-si datoreaza bogatia  afacerilor tranzitiei romanesti, patronata de acel cinstit si sarac presedinte al romanilor. Stanga si dreapta romaneasca sunt populate de o sumedenie de milionari, reciproc santajabili si toti impreuna santajabili de sacalii mass-mediei romanesti, scoliti in turnatorie securista si formati in putrefactia anilor ’90. Scandalul SRS-II este inca o incercare de a lovi in presedintele care nu poate fi daramat electoral nici de alianta Grivco si nici de mass-media mogulilor. Nu-mi fac nici o iluzie ca baronii portocalii ar fi mai cinstiti decat cei rosii sau galbeni, toti au intrat in politica pentru a se capatui si nu pentru a sluji poporul. Cursul nenorocit al istoriei Romaniei a avut sansa de a fi schimbat de doua evenimente majore. Primul ar fi acceptarea noastra in Uniunea Europeana si al doilea a fost Traian Basescu. Nu stiu daca Basescu si-a dorit sa fie un reformator, mai mult cred ca a fost impins si aproape obligat de necesitatea reformei clasei politice si relatiile intre politic si economic.

Credit: Hultanul

Antagonismul creat de Basescu  a pornit lupta intre vechea clasa politica si toate remorcile ei in mass-media puternic finantata de economicul corupt al tranzitiei. Alianta intre PNL si PSD nu a fost nici intamplatoare si nici doctrinara, a fost antireformista. Doua grupari  politice impotriva unei a treia – atat. Totul a fost nu pentru a desfinta PDL, ci pentru a slabi “elanul reformator” al presedintelui.

Pe ultima suta de metri sunt aruncati pe piata ultimii monstrii ai tranzitiei pentru a schimba balanta care nu se schimba prin manipularile zilnice; s-au schimbat insa lucrurile, informatia nu mai poate fi oprita sa ajunga la public. Intr-o lume electronica, in care sute de bloguri scriu zilnic despre ceea ce se intampla, nimeni nu mai poate pune batista pe ţambal.   

Vom asista pana la ultimul tur de scrutin la multe scandaluri de felul SRS-II. ANI, o institutie creata prin constrangerile UE, s-a dovedit  a fi condusa de un om slab si slugarnic, care produce numai sila prin slugarnicia  dovedita in fata celor doi mafioti pseudojurnalisti. Ce naiba, au murit toti oamenii de caracter din tara asta?

Vom asista in continuare la vanatoarea de capete si scormonirea scheletelor din dulapurile politicienilor corupti sau coruptibili. Vom asista in continuare la incercarile de a deturna electoratul prin minciuni si manipulare sau mai rau vom asista la scarbirea oamenilor pentru a nu se prezenta la vot.

Fara nici un fel de echivoc, acesti vanatori de capete trebuie eliminati din viata publica si dulapurile cu schelete deschise si curatate. Acest lucru poate fi facut intr-un singur fel, votul vostru.

UPDATE de la Tanti Florica

Va atentionez si propun o lecturare fara pasiune si fara a considera aceste date mai mult decat sunt, o indicatie.

Suntem depasiti de evenimente… si oricum subiectul SRS-Bogdan Chireac-Catalin Macovei e bine acoperit de blogosfera. Uitati un transcript al interventiei de marti a lui Traian Ungureanu, la RealitateaTV:

“Oana Stancu: Domnule Ungureanu, ne-a anunţat astăzi preşedintele României că de fapt, nu intenţionează să dizolve Parlamentul. Asta după ce ameninţa să facă asta chiar pe 7 decembrie, dacă va fi reales. Să înţelegem că are o garnitură de premieri de sacrificiu, pe care să îi tot propună Parlamentului, până la un vot favorabil?

Traian Ungureanu: Ar trebui să înţelegem că dacă vreţi, ar trebui să vorbim despre Dinică restul emisiuni. E, cum bine a spus domnul Guşă, cum bine a spus domnul Diaconu, un mare român. Dacă nu, iertaţi-mă, nu cred că mă pricep la lucrurile astea, şi vă întreb unde sunt cei doi oameni care ar putea să ne lămurească în privinţa asta, domnul Chirieac şi domnul Stănescu, stâlpii Realităţii TV?

Oana Stancu: În privinţa cărui subiect?

Adrian Ursu: Aţi făcut un salt de gazelă, de la…

Traian Ungureanu: Am făcut un salt… pe care dumneavoastră îl evitaţi într-un mod jenant, şi vă întreb de ce ştirea extrem de gravă despre doi ziarişti români care sunt bănuiţi de şantaj, şi sunt doi ziarişti de marcă ai României, nu apare în dezbatere? De ce vreţi să dăm mai departe filmul cu Băsescu? Chiar nu vă interesează ce se întâmplă în România?

Adrian Ursu: Vreţi să discutăm despre textul ăla?

Traian Ungureanu: Nu, vreau să vă întreb de ce nu aţi discutat o clipă subiectul ăsta? Unde e ştirea? La Realitatea, unde e?

Adrian Ursu: Noi nu suntem la o emisiune de ştiri. Dacă nu ştiţi la ce aţi venit, aţi venit la o dezbatere. Într-o dezbatere, poate fi lansată orice temă. Iată, aţi lansat-o.

Traian Ungureanu: Ăsta nu e un subiect de dezbatere?

Adrian Ursu: Iată, aţi lansat-o.

Traian Ungureanu: Adică vă prefaceţi că nu cunoaşteţi ştirea asta? Ei bine, o să vă spun eu despre ce e vorba. Există suspiciunea gravă pe o înregistrare audio, că domnii Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac au încercat să şantajeze un funcţionar al statului pentru a distruge reputaţia altor ziarişti. Vreţi să discutăm despre asta?

Adrian Ursu: Altor ziarişti?

Traian Ungureanu: Mă scuzaţi, altor politicieni. Nu vreţi să discutăm despre asta? Nu vi se pare interesantă această temă?

Adrian Ursu: Dacă aţi lansat această temă…

Traian Ungureanu: De ce ascundeţi ideea asta?

Adrian Ursu: Nu ascundem, domnule Ungureanu.

Traian Ungureanu: Dar unde e?

Cozmin Guşă: Domnul Ungureanu, acceptaţi dezbaterea? Staţi un pic, vreţi un monolog?

Traian Ungureanu: A fost în vreun buletin de ştiri al Realităţii?

Adrian Ursu: Nu ne trageţi pe noi la răspundere.

Traian Ungureanu: Vă întreb. A fost sau nu a fost?

Cozmin Guşă: Dom’ne, eu accept dezbaterea. Vă rog frumos, uitaţi-vă la mine.

Adrian Ursu: O fi fost, n-o fi fost, sunteţi la o dezbatere, domnul Ungureanu…

Traian Ungureanu: Lucraţi aici. A fost sau nu a fost?

Cozmin Guşă: Aş putea să îi captez atenţia domnului Ungureanu?

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu are de interpretat un rol acum.

Traian Ungureanu: Dar nu dumneavoastră, avem aici un post de televiziune care susţine că…

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, v-am văzut repertoriul actoricesc…

Traian Ungureanu: Dumneavoastră faceţi un spectacol de teatru, care ocoleşte realitatea.

Oana Stancu: Atunci, domnule Ungureanu, ziarist fiind, spuneţi-ne dumneavoastră, nu ne-aţi precizat care este sursa acestei înregistrări. Eu vă recunosc, mie mi-a scăpat acest lucru.

Traian Ungureanu: Dar dumneavoastră nu cunoaşteţi, vă faceţi că nu aţi văzut lucrul ăsta în ziare, astăzi?

Oana Stancu: În ziare, astăzi?

Traian Ungureanu: Deci dumneavoastră nu aţi văzut ştire asta.

Oana Stancu: În ziare, astăzi? Citaţi-mi dumneavoastră ziarul.

Traian Ungureanu: Dar de ce să vă citez eu? Sunteţi ziarist de actualitate. Eu sunt parlamentar.

Oana Stancu: Pentru că mă acuzaţi că n-am citit. Am citit astăzi „Gândul”, „Evenimentul”, „Adevărul”, „Jurnalul Naţional”, „Cotidianul”.

Traian Ungureanu: Şi numai la astea v-aţi uitat. Dacă nu e în astea, nu există. Deci dumneavoastră nu ştiţi.

Cozmin Guşă: Nici domnul Diaconu nu ştia despre ce este vorba.

Oana Stancu: Nu, dar dacă ne acuză, să ne spună în ce zi…

Traian Ungureanu: A, deci eu trebuie să vin să vă informez.

Oana Stancu: Vă rog, dacă aţi deschis subiectul, spuneţi asta, în ce ziar a apărut această înregistrare şi care este…

Traian Ungureanu: În momentul în care există o situaţie care ar fi ţinut prima pagină oriunde în lumea asta…

Cozmin Guşă: Dom’ne, dar decât să reproşaţi, nu vreţi să discutăm subiectul?

Traian Ungureanu: Dumneavoastră nu o discutaţi, o ascundeţi. Asta faceţi.

Cozmin Guşă: Nu vreţi să discutăm subiectul? Haideţi să discutăm subiectul, dacă vreţi.

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, nu ar fi bine, uite, avem un ceas, alocăm nişte minute pentru acest subiect.

Traian Ungureanu: Să ştiţi că eu pot să tac, şi vă faceţi show-ul cu Băsescu în continuare, nicio problemă.

Adrian Ursu: Dumneavoastră faceţi un show, domnule.

Traian Ungureanu: Eu nu fac niciun show. Eu întreb un post de televiziune de actualitate de ce îi privează pe români de o ştire de mare importanţă?

Oana Stancu: Nu am făcut asta.

Traian Ungureanu: Aţi făcut asta.

Oana Stancu: V-am solicitat detalii suplimentare, ziarul…

Traian Ungureanu: De ce trebuie să fac asta? Angajaţi-mă la redacţia de ştiri.

Adrian Ursu: Păi aţi fost angajat în trustul ăsta, domnul Ungureanu.

Traian Ungureanu: Şi ce dacă?

Adrian Ursu: Aţi dorit să plecaţi.

Traian Ungureanu: Şi mă bucur că am plecat.

Adrian Ursu: Şi atunci, cereţi reangajarea acum?

Traian Ungureanu: Mă bucur foarte mult că am plecat.

Adrian Ursu: Nu se mai plăteşte la PD-L?

Traian Ungureanu: Observ că dumneavoastră selectaţi ştirile. Ştirea asta nu vă interesează.

Adrian Ursu: Am înţeles.

Cozmin Guşă: Aş dori să prezint această ştire pe care domnul Ungureanu doreşte să facă scandal.

Traian Ungureanu: Nu vreau să fac scandal.

Cozmin Guşă: Şi îmi aduc aminte de perioada în care am lucrat în presă, şi o să încerc, pentru că eu am fost chiar şeful doamnei Stancu aici, şi mi-a făcut plăcere să fiu şeful dânsei.

Adrian Ursu: Iată ce mică e lumea!

Cozmin Guşă: E mică lumea. A apărut într-un ziar gratuit, care nu mai ştiu dacă e ziar, sau e numai site, se numeşte curentul.ro, un ziar apropiat PD-L, care nu a citat sursa acelei înregistrări.

Oana Stancu: Mai există ziarul?

Cozmin Guşă: Nu ştiu, nu l-am mai văzut în formă fizică. Am văzut site-ul, l-am citit pe internet. Care relata o înregistrare a discuţiei unor jurnalişti, respectiv Bogdan Chirieac şi Sorin Roşca Stănescu, avută împreună cu un domn, deloc nevinovat, domnul Cătălin Macovei de la ANI, care discuta despre problemele pe care le are cu un împrumut la care a asistat, fel de fel de lucruri. Subiectul acestei discuţii între cei trei domni fiind controlul averilor celor mai bogaţi oameni din PD-L, respectiv Adriean Videanu, posesorul unei averi de câteva sute de milioane de euro, Radu Berceanu, posesorul unei averi mari, nu ştim cât e, şi domnul Vasile Blaga, posesorul unei averi foarte mari. De asemenea, nu ştim cât e. Obiectul discuţiei a fost de ce investigaţia în cazul domnului Blaga s-a încheiat, în condiţii amiabile, ştiind că domnul Blaga avea probleme atât cu justificarea banilor, cât şi cu justificarea împrumutului, cât şi cu cumpărarea casei de la domnul Verestoy Attila şi alte lucruri aflate în conflict de interese, asta a fost o parte a discuţiei, şi dacă conturile existente în străinătate, presupuse, recunoscute inclusiv de către Cătălin Macovei, şeful ANI, ale domnilor Berceanu şi Videanu, ar putea să fie alimentate, pentru a se dovedi că ele există. Dacă domnul Cătălin Macovei, şeful de la ANI, s-a simţit şantajat, nu ţin minte, ca în calitatea dânsului de fost procuror, să fi făcut vreo plângere organelor statului, că nişte ziarişti fioroşi, înarmaţi cu nişte pixuri de-astea, au stat cu el de vorbă şi l-au şantajat, nu ţin minte aşa ceva. Dacă dumneavoastră vreţi să prezentaţi asta ca pe un act de şantaj, că e campanie electorală, puteţi să o faceţi. Şi nu numai că e campanie, şi dacă nu ar fi campanie puteţi să o faceţi. Eu însă, pentru că şi eu pot să fiu selectiv, am reţinut de aici aceste fapte. Domnul Macovei s-a lăsat şantajat cu mare plăcere, ca să folosesc termenul dumneavoastră, nu a reclamat niciunde acest şantaj, şi am mai reţinut că trei dintre şefii dumneavoastră de partid au mari probleme legate de manipularea banilor, probleme care au fost acoperite de către instituţia statului numită ANI.

Adrian Ursu: Asta e lectura dumneavoastră.

Cozmin Guşă: Da, e interpretarea mea.

Traian Ungureanu: Foarte bine. Nu vă e un pic jenă? Vine domnul Guşă aici şi vă face emisiunea de ştiri.

Cozmin Guşă: Datorită dumneavoastră.

Traian Ungureanu: Dumneavoastră de ce nu aţi dat un telefon lui Chirieac, de ce nu aţi dat telefon lui Sorin Roşca Stănescu, să îi întrebaţi? Băi, îşi bate unul joc de voi. Cum se face că subiectul ăsta nu există? Dacă preşedintele României spunea ceva de un ziarist, două zile nu vedeam altceva.

Oana Stancu: Îi rog pe colegii din regie să deschidă curentul.ro, pe care eu, personal, refuz să îl citesc vreodată.

Traian Ungureanu: Foarte bine că refuzaţi.

Oana Stancu: Pentru că este folosit în campaniile electorale, cu toate armele murdare, am scris ultima dată despre…

Traian Ungureanu: Dar doi oameni, doi ziarişti care ar putea târî în noroi toată tagma ziariştilor, asta nu vă interesează.

Oana Stancu: Vă răspund, domnule Ungureanu, că nu am nicio ruşine…

Traian Ungureanu: Unde e Clubul Român de Presă, vă întreb? Unde e opinia dumneavoastră, unde sunt analizele dumneavoastră?

Oana Stancu: Dar ne spuneţi dumneavoastră, ca ziarist, când a fost făcută această înregistrare?

Traian Ungureanu: Dar nu mă interesează. V-am întrebat de ce aţi fugit de subiect.

Cozmin Guşă: Domnule, nu îl lăsaţi pe domnul Ungureanu să modereze emisiunea?

Oana Stancu: … că nu am citit curentul.ro şi nici nu am să îl citesc vreodată. Acum, că ne-aţi dus dumneavoastră…

Mircea Diaconu: De ce nu explicaţi, că deschideţi subiectul ăsta, de la unu noaptea, când oricum copiii se culcă, şi se pot deschide subiecte impudice.

Oana Stancu: Nu, dar poate ne spune, înţeleg că e vorba de o înregistrare. Experienţa îmi demonstrează că în această perioadă sunt aruncate pe piaţă tot felul de înregistrări…

Traian Ungureanu: De ce nu aţi vorbit despre asta în timpul zilei deloc? Cum se face?

Oana Stancu: Domnule Ungureanu, ne-aţi certat, ne-aţi executat. Acum răspundeţi-ne, vă rog, şi la întrebare.

Traian Ungureanu: Nu vă răspund la nicio întrebare.

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, doriţi să participaţi la o discuţie cu noi, sau aţi venit…

Cozmin Guşă: Să îl lăsaţi să modereze.

Traian Ungureanu: Sunt doi oameni ai dumneavoastră implicaţi în povestea asta.

Adrian Ursu: Unde aţi stabilit că sunt ai noştri?

Traian Ungureanu: Dar ai cui sunt?

Cozmin Guşă: Domnul Ungureanu, domnul Ursu este un invitat remarcabil, poate că aţi uitat.

Traian Ungureanu: Domnul Chirieac şi domnul Stănescu, unde apar?

Adrian Ursu: Unde apar oamenii? Dumneavoastră unde apăreţi, domnul Ungureanu?

Traian Ungureanu: Unde mă cheamă lumea. Ce frecvenţă de apariţie au oamenii care desluşesc adevărul aici?

Cozmin Guşă: Pot să fac o propunere? Dacă îmi permiteţi…

Traian Ungureanu: Şi dau lecţii de moralitate – da?

Cozmin Guşă: Domnul Ursu este un invitat remarcabil în emisiuni. Doamna Stancu de asemenea, i-am văzut. Nu vreţi să moderaţi dumneavoastră emisiunea asta, dacă suntem cu toţii de acord?

Traian Ungureanu: Nu, eu nu vreau să moderez. Eu mă întreb la ce televiziune suntem aici.

Cozmin Guşă: Păi la întrebări nu vreţi să răspundeţi.

Traian Ungureanu: Asta mă întreb.

Cozmin Guşă: La o televiziune unde aţi lucrat şi unde aţi câştigat foarte mulţi bani.

Adrian Ursu: La telefon aţi acceptat să veniţi.

Traian Ungureanu: Domnul Guşă, puteţi să îmi explicaţi de ce o televiziune se fereşte de un subiect?

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu…

Cozmin Guşă: Nu se fereşte de un subiect. Nu a aflat de el.

Oana Stancu: Nu ne ferim de subiect, v-am adresat întrebări, v-am rugat să îmi spuneţi care este sursa înregistrării.

Traian Ungureanu: Nu e treaba mea să răspund la întrebări. Dumneavoastră aveţi de răspuns la întrebări, nu eu.

Oana Stancu: Da, dar dumneavoastră aţi creditat acest subiect ca fiind unul demn de discutat la această emisiune.

Traian Ungureanu: Nu am creditat nimic. V-am întrebat de ce vă faceţi că nu există subiectul ăsta?

Oana Stancu: Este un subiect demn de discutat la această emisiune?

Traian Ungureanu: Eu v-am întrebat altceva, de ce a trebuit să vin eu aici, să vă spun de lucrul ăsta?

Oana Stancu: Domnul Ungureanu, nu îmi răspundeţi, vă rog, cu alte întrebări.

Traian Ungureanu: Dacă eu nu veneam să vă spun de lucrul ăsta, îi dădeaţi mai departe cu Băsescu, şi tocaţi mărunt până la 12 noaptea – da?

Cozmin Guşă: E o demonstraţie remarcabilă că domnul Băsescu are dreptate, asta înţeleg de la domnul Ungureanu.

Adrian Ursu: Deci înţelegem acum că dumneavoastră doriţi să faceţi politica editorială a tuturor televiziunilor…

Traian Ungureanu: Mi se pare scandalos ce aţi făcut.

Adrian Ursu: Dar noi putem înţelege că e scandalos că dumneavoastră vreţi să interveniţi în politica editorială şi să daţi deoparte subiectul Gheorghe Dinică, cel care a ţinut astăzi agenda televiziunilor…

Traian Ungureanu: Asta e o porcărie, ce spuneţi acum.

Adrian Ursu: Păi m-aţi întrebat ce am făcut toată ziua de astăzi – da? Luaţi desfăşurătorul emisiunilor la Realitatea TV.

Traian Ungureanu: Nu, nu v-am întrebat de ce nu aţi vorbit de Dinică, v-am spus că mai bine am vorbi numai de Dinică. Dar cum puteţi să vorbiţi aşa, domnul Ursu? E posibil să vorbiţi aşa?

Adrian Ursu: Păi şi de acolo aţi făcut un salt, repet, de gazelă şchioapă, spre un subiect complet…

Traian Ungureanu: V-am întrebat de ce ignoraţi subiectul ăsta. Asta e. Puteţi să îmi spuneţi de ce?

Adrian Ursu: Perfect. N-aţi dorit să facem o dezbatere… domnul Guşă v-a oferit această şansă, de a face o dezbatere, noi am acceptat să facem o dezbatere, domnul Diaconu, trebuie să ne cerem scuze cu toţii că-l punem într-o situaţie de-a dreptul jenantă pentru noi şi anume la a asista la ceva despre care nici dânsul nu are habar.

Traian Ungureanu: Dar dânsul nu are sarcina asta, dumneavoastră aveţi sarcina asta.

Adrian Ursu: Putem să nu jignim telespectatorii şi să vorbim coerent, dacă se poate…?

Traian Ungureanu: Dumneavoastră i-aţi jignit pe telespectatori pentru că le-aţi ascuns un lucru foarte important.

Adrian Ursu: N-aţi fost luat cu forţa.

Cozmin Guşă: Am eu o întrebare de fost jurnalist…

Adrian Ursu: Şi dumneavoastră aţi jignit breasla gazetărească trecând în politică.

Traian Ungureanu: Nu-i nicio jignire. Cum adică am trecut în politică şi nu pot fi gazetar?

Cozmin Guşă: …dar mai subiectiv. Eu vă întreb ceva: oare credeţi dumneavoastră că acest subiect în care se vorbea despre uriaşele averi ale domnilor Berceanu, Videanu şi Blaga, era un subiect bun pentru campania domnului Băsescu? Eu vin din partea astalaltă. Eu nu sunt implicat acolo.

Traian Ungureanu: Nu mă interesează, eu am o întrebare la care nu primesc răspuns.

Adrian Ursu: Aţi pus-o de 100 de ori.

Cozmin Guşă: Doriţi să dialogăm? Credeţi că dacă s-ar fi analizat sutele de milioane de euro pe care-i are domnul Videanu ca avere evaluată şi despre care s-a vorbit în acea scrisoare, averea ciudată a domnului Blaga şi Berceanu, cercetate de ANI, era un lucru care v-ar fi ajutat? Că eu pot să spun în felul următor: dom’ne, domnul Ungureanu are dreptate şi dumneavoastră, prin faptul că nu aţi dat această ştire, l-aţi ajutat pe Traian Băsescu şi PD-L-ul. Dacă mă apuc, fac teoria asta acum.

Mircea Diaconu: N-aveţi un alt studio, să ne mutăm puţin?

Traian Ungureanu: Nicio problemă, plec eu dacă vă deranjez, nicio problemă, plec acum, că nu ar rost să vă strict combinaţiile.

Adrian Ursu: Dar asta a fost singura misiune a dumneavoastră?

Traian Ungureanu: Nu e misiune. E misiunea dumneavoastră de ziarist şi n-aţi făcut-o şi mi se pare scandalos ce aţi făcut şi dacă o ţineţi aşa…

Adrian Ursu: Domnul Ungureanu, dumneavoastră sunteţi un ziarist care aţi făcut politică şi când eraţi zis independent…

Traian Ungureanu: Eu n-am ascuns lucrul ăsta, dumneavoastră aţi ascuns un lucru extrem de grav.

Adrian Ursu: Rămâneţi acolo în politică şi desfăşuraţi activităţi…

Traian Ungureanu: Nu mai fugiţi de răspundere, că aţi făcut ceea ce un ziarist n-are voie să facă.

Oana Stancu: …l-aţi aruncat pe piaţă într-o publicaţie obscură pe care PD-L-ul a folosit-o şi în alte campanii electorale şi dumneavoastră veniţi aici în emisiune să propagaţi acest subiect?

Traian Ungureanu: De ce n-aţi spus un cuvânt, dacă ştiţi aşa de bine cum sunt lucrurile?

Oana Stancu: Pentru că nu citesc, vă mărturisesc cu toată fermitatea română.

Traian Ungureanu: Dar sunteţi obligată să citiţi presa română…

Adrian Ursu: Colegii dumneavoastră de la partid au avut şanse mai mari, colegii noştri din regie de un sfert de oră…

Traian Ungureanu: Aveaţi un lucru foarte simplu de făcut, trebuia să daţi telefon la Blaga, la Chirieac, unde voiaţi dumneavoastră, numai să băgaţi în ţeavă subiectul ăsta.

Cozmin Guşă: Există în revista “România Mare” nişte articole foarte interesante despre domnul Traian Ungureanu. Ar fi jurnalistic să le dezbateţi în această emisiune?

Adrian Ursu: Nu.

Traian Ungureanu: Domnul Guşă, acum nu ştiu ce încercaţi. A devenit foarte simplu: presa e un subiect sensibil în România, ca peste tot în lume, în momentul în care se întâmplă ce se întâmplă sau există bănuiala că s-a întâmplat ce s-a întâmplat, cred că e inevitabil ca asta să fie un lucru care e adus la cunoştinţa românilor. Nu acuz.

Cozmin Guşă: Nu. Dumneavoastră acum chestionaţi cenzura, de fapt dumneavoastră vorbiţi despre cenzură…

Traian Ungureanu: Asta e cenzură internă, la Realitatea TV.

Cozmin Guşă: A dumneavoastră, care veniţi şi de 25 de minute vorbiţi ce doriţi în emisiune.

Traian Ungureanu: …care a decis că acest subiect trebuie ascuns. Şi aşa a făcut-o.

Cozmin Guşă: Asta este strategia domnului Băsescu care vorbeşte pe toate televiziunile de dimineaţa până seara, nu vreau să vă jignesc că ar fi inspirat domnul Băsescu în strategia dumneavoastră, poate dumneavoastră l-aţi inspirat pe el. Faceţi teoria cenzurii…

Adrian Ursu: Deci în clipa de faţă se produce un abuz grave de deturnare a unei discuţii pe care puteam s-o purtăm civilizat dacă dumneavoastră doreaţi acest lucru, inclusiv…

Oana Stancu: Aveţi pe ecran site-ul curentul.ro.

Adrian Ursu: Nu se încarcă de 20 de minute de când aţi sugerat acest lucru. Până vom reuşi să încărcăm site-ul acesta la care dumneavoastră ne faceţi trimitere, eu zic să continuăm totuşi discuţia pentru ca telespectatorii să nu se uite la ceva din care nu înţeleg absolut nimic – ceea ce s-a întâmplat până acum, da?

Traian Ungureanu: Dar au înţeles ceva despre subiectul pe care-l ascundeţi?

Adrian Ursu: Sigur. Au înţeles ce trebuia să înţeleagă despre fiecare dintre cei prezenţi aici în studio.

Traian Ungureanu: Deci l-aţi lămurit şi pe ăsta, da?

Adrian Ursu: Nu. Să ştiţi că există telespectatori inteligenţi, chiar dacă dumneavoastră nu credeţi acest lucru şi ei înţeleg.

Traian Ungureanu: Asta-i o afirmaţie năstruşnică, eu în locul dumneavoastră aş fi mai atent la părerea telespectatorilor faţă de un post de televiziune care a făcut ce aţi făcut dumneavoastră. Şi nu la mine.

Adrian Ursu: Aveţi o măsurătoare exactă a telespectatorilor?

Traian Ungureanu: Am o măsurătoare foarte simplă. Dacă un eveniment de asemenea proporţii se produce, e datoria ziaristului să-l semnaleze.

Adrian Ursu: Care sunt proporţiile?

Traian Ungureanu: Vă interesaţi, aflaţi şi poate mâine daţi ceva la televiziune.

Adrian Ursu: Promitem că vom face asta, pentru dumneavoastră.

Oana Stancu: Înţeleg că Traian Băsescu simte ce simte poporul român, dumneavoastră ştiţi ce ştiu telespectatorii noştri…

Traian Ungureanu: Nu. Dumneavoastră ar trebui să faceţi ce ar trebui să facă un ziarist.

Adrian Ursu: Putem să discutăm despre lucrurile care îi preocupă într-adevăr pe oameni.

Traian Ungureanu: Dar de unde ştiţi că asta nu i-ar preocupa?

Adrian Ursu: Şi anume ceea ce se întâmplă cu viitorul lor din punct de vedere financiar, social…

Traian Ungureanu: Dar ce se întâmplă cu ziariştii din România nu credeţi că interesează? Cine le spune ce se întâmplă în România…

Adrian Ursu: Mi-e teamă că mult mai puţin decât faptul că am depăşit criza.

Traian Ungureanu: De ce nu încercaţi să aflaţi?

Oana Stancu: Domnule Ungureanu, aţi fost de acord să veniţi la o emisiune cu o temă anunţată, înţeleg că aţi vrut să dinamitaţi, să faceţi propagandă subiectului pe care aţi considerat…

Traian Ungureanu: Înţelegeţi greşit, aşa cum v-aţi înţeles greşit şi datoria de ziarist.

Adrian Ursu: Îi rog pe colegii mei din regie să difuzăm acel rol interpretat de domnul Traian Ungureanu, în deschiderea mitingurilor electorale, poate în felul ăsta înţelegem care este misiunea, emisiunea… la care a venit domnul Traian Ungureanu.

Traian Ungureanu: Şi vă las cu el, la revedere şi succes!

Adrian Ursu: Mulţumim, înţeleg că nu doriţi să participaţi la o discuţie de niciun fel. Bun, rog imaginile de la mitingul de la Craiova.

Cozmin Guşă: Sănătate.”

Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac – şantaj la şeful ANI

Scris de Dana Iliescu

«Agenţia Naţională de Integritate, instituţie europeană a statului romån, se află sub atacul cu miză electorală al Coaliţiei Kaz-GRIVCO-FNI, efectuat prin două instrumente de presiune din ogrăzile lui Alexandru Sassu, Dinu Patriciu, Sorin Ovidiu Vîntu şi Dan Voiculescu. Mai mult, însuşi şeful ANI, Cătălin Macovei, a fost supus unui şantaj de presă executat prin intermediul a doi cunoscuţi foşti ziarişti transformaţi în traficanţi de informaţii şi agenţi de influenţă. Este vorba de două „etaloane“ de deontologie, fmari formatori de opinie ai televiziunii publice naţionale, TVR, ai postului Realitatea TV şi ai Antenelor 1, 2 şi 3: Bogdan Chirieac, fost redactor-şef al ziarului „Gåndul“, şi Sorin Roşca Stănescu, fost director general al defunctului ziar „Ziua“.
O înregistrare ambientală parvenită ieri redacţiei ziarului „Curentul“ dovedeşte că şeful SRI, George Maior, a avut dreptate: există scurgeri şi sustrageri din arhiva secretă a Ministerului de Interne, respectiv Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, prescurtată DGIPI, fosta „Doi şi-un sfert“, de la UM 0215, ulterior 0962, cunoscută mai ales în urma scandalagiului Vanghelie. Înregistrarea secretă, datånd din 25 septembrie, din care punem la dispoziţie o mare parte – în interesul opiniei publice şi al autorităţilor responsabile – în format audio original disponibil AICI şi în transcriere, demonstrează nivelul de disperare şi josnicie la care se complac executanţii mogulilor de presă cu interese politice.
Ţinta încercării de şantaj la adresa şefului ANI o constituie decredibilizarea în prag de alegeri a miniştrilor PD-L Vasile Blaga – în mod special -, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit „Naşulu“ Sorin Roşca Stănescu, „trebuie strânşi de coaie“. Însă, cel căruia vrea „să-i facă rău“, potrivit propriilor declaraţii ale lui SRS, este, mai ales, „şeful lor“, cel „care distruge un sistem“. Omul care trebuie anihilat este Traian Băsescu şi sistemul care trebuie apărat este cel mafiot.
Presărată de picanterii despre amante, discuţia celor trei, cu Macovei prins între Chirieac şi Roşca, se desfăşoară pe malul lacului Snagov, în apropierea casei „Naşului“, la restaurantul „El Capitan“, unde şeful ANI este dus de realizatorul TVR. Locul este faimos în istoria recentă a României şi pentru că tot aici s-ar fi decis ca Tăriceanu să nu-şi dea demisia, cât şi ca preşedintele Băsescu să fie dărâmat prin Referendumul pierdut apoi de Coaliţia 322.
Mijloacele celor doi şantajişti: un pretins împrumut nedeclarat de 100.000 de euro de la un cămătar. Documentele secrete din arhiva ANI pe care le solicită intermediarii Coaliţiei anti-Băsescu, sub ameninţare, sunt conturile celor trei miniştri numiţi mai sus, şi mai ales cel al ministrului de Interne, Vasile Blaga. Pe parcursul tentativei nereuşite de şantaj, atât Sorin Roşca Stănescu, cât şi Bogdan Chirieac sugerează că nu pot fi prinşi dacă menţin totul în secret. Chirieac garantează pentru Roşca şi Roşca garantează pentru Chirieac. Cei doi au de altfel o bogată experienţă similară. Pe vremea regimului comunist, Roşca a fost informator al Securităţii sub numele de cod Deleanu şi H15, iar Bogdan Chirieac, deşi a fost cercetat de CNSAS pentru mai multe note olografe întocmite pe când era ghid BTT, a fost făcut scăpat de Colegiul instituţiei compromise, aceeaşi care îi dăduse lui Roşca Stănescu verdict de necolaborare cu poliţia politică, în ciuda evidenţelor. Ulterior, ambii pseudo-ziarişti s-au folosit de presă doar pentru a obţine enorme câştiguri, devenind milionari pe spezele relaţiilor clientelare cu politicieni, membri corupţi ai serviciilor secrete şi mafioţi de duzină ajunşi acum capii Coaliţiei anti-Băsescu. Poate de aceea, unul dintre cei doi ori şi-a oferit serviciile, ori era urmărit de DGIPI şi astfel înregistrarea s-a scurs din arhiva secretă a Ministerului de Interne. Când averile celor doi „simpli ziarişti“ ajung să fie estimate între 10 şi 50 de milioane de euro pe baza unui sistem mafiot este normal să te sperii că vine Băsescu şi îl distruge.»

*******************************

STENOGRAMA (file-ul audio AICI):

SORIN ROŞCA STĂNESCU: Începusem o discuţie şi a rămas aşa, în coadă de peşte, cu Videanu!
CĂTĂLIN MACOVEI: Aşa e.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: N-am amestecat la vremea aceea şi numele de Blaga.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Da.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: La data aceea. Pentru ca „poporul” să afle adevărul, pentru a se face puţină dreptate, m-ar interesa unde v-aţi dus cu investigaţiile. Până unde au ajuns aceste investigaţii.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Păi la Blaga s-a terminat. Asta ştiţi!
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Nu ştiu! Şi l-aţi găsit curat?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Păi am dat-o public asta. Ce-am terminat. Blaga a justificat tot.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Nu i-aţi găsit conturile de afară?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Suntem în procedură… Lui Blaga?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Da.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Sincer, nu le-am căutat.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Urât.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Urât, dar nu am ştiut.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dar ceilalţi doi?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): La ceilalţi doi sunt procedurile în curs. Durează. Ştiţi cum v-am zis şi la televiziune. Elveţia nu mai e ce-a fost. Elveţia dă tot acuma, dar e o procedură mai complicată.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Păi şi dacă le dă după alegeri?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Am înţeles. Poate dă înainte de alegeri. Aici aveţi dreptate că, dacă afli prea târziu, degeaba afli.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Ar trebui să se ştie.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Am înţeles ideea. Dar ziceţi-mi cu Blaga. Are conturi în străinătate? Dar chiar habar n-am avut. În ce ţară?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Franţa!
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Franţa? Păi cu francezii avem o relaţie bună.
BOGDAN CHIREAC: Franţa e ca-n România.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Păi da. Da-s pe numele lui, că dacă-s pe-a lui văru’ n-am competenţa. Pentru că în Franţa nu-i complicat, cum zice şi Bogdan. Ce mi-e Franţa, ce mi-e România. Dar dacă nu-s pe numele lui sau pe-a lui nevastă-sa, pa şi la revedere. Copiii sunt majori din câte ştiu eu.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Păi şi cât mai durează procedura asta?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Dacă v-aş zice că durează o saptămână… Nu vă pot garanta cât mai durează. Nu ştiu, uite o să mă interesez şi vă transmit mâine prin Bogdan. Că eu acuma sunt ocupat să dau cu subsemnatul pe la diverse autorităţi, că tot ziceţi dvs. Că mă şantajează, că mă are Băsescu la mână cu nu ştiu ce. Şi chiar nu prea m-am mai preocupat în ultima vreme ce s-a mai întâmplat, dar mâine vă transmit prin maestru’.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Da, Bogdane?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Că eu cred că nu mai e. Teoretic n-ar trebui să mai dureze mult.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Oricum, şi nişte detalii ar fi utile. Unde sunt, cum sunt, numere. Mmm?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Am înţeles.

Dărnicia lui Roşca

SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dacă, de pildă, tu-mi dai numerele de cont eu le trimit câte 5 Euro.
BOGDAN CHIREAC râde cu poftă
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): De ce?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Ca să le verific. (n.r. – râde cu poftă. De fapt, el le trimite bani ca să vadă demnitarii că el le ştie conturile. Incomod, nu? Şi apoi „să-i poată strânge de coaie” după cum mărturiseşte ulterior).
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Asta putem să facem şi noi.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Poate voi n-aveţi. Eu am. I-am strâns.
BOGDAN CHIREAC şi SORIN ROŞCA STĂNESCU râd cu poftă.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Noi n-avem, e-adevărat.
BOGDAN CHIREAC: Naşule, pregăteşte şi tu 1000. Nu intră 5 Euro.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Ba da, intră.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Cum să nu, intră şi 2 euro jumate.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Nu merită, băi.
BOGDAN CHIREAC: La Videanu, sub un milion nici nu se uită. Las-o-n pula mea!
SORIN ROŞCA STĂNESCU râde.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Au intrat mulţi acuma de la Urdăreanu (patronul UTI) la Videanu.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Poftiţi?
BOGDAN CHIREAC: Au intrat foarte mulţi bani în vara asta de la Urdăreanu. Foarte mulţi.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): La Videanu?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Şi la Berceanu, şi la Videanu.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Foarte interesantă treaba cu nea Punguţă, ăla.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Da.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Soţia poate să fie subiectul nostru pentru că…
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dar nu, e foarte interesant. Nu ştiu dacă ai apucat să vezi, c-am postat aseară târziu, dar am avut o problemă cu serverul. Ei chiar sunt acţionari cu Sulfina Barbu.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Am citit.
BOGDAN CHIREAC: Ce-a făcut?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): KVB. L-am avut şi noi, dar l-am scăpat, ăsta, cum îl chema, ăla de la Garda de Mediu.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Cum v-a scăpat că a dat declaraţii aiurea să se apere. Silvian, care-a fost ofiţer.
BOGDAN CHIREAC: Ştim cu toţii. Păi a fost şeful lui Băsescu!
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Am enorm de multe detalii şi date. E un dosar aşa gros, că l-am postat eu seara.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Cu Sulfina n-am prea priceput la sfârşit, dar îl mai iau o dată. Nu că eu citesc în fiecare zi blogul dvs. ca să văd dacă mai apar şi eu pe-acolo şi de aia…

Chirieac, trist că l-a părăsit amanta

SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dacă-l cunoaştem împreună pe Bogdan, n-apari nicăieri.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): E, n-am ştiut asta…
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dacă tot am făcut cunoştinţă, eu sunt foarte corect.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): La fel şi eu.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Iar atunci, degeaba spui c-am dat tot ce-am avut. La televizor, cu aia era călare pe mine. Câştigase procesul cu tine.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Păi da, l-a câştigat, dar mai e recursul.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Eu puteam să mă duc la două televiziuni – Realitatea TV şi Antena 3, n.red -, tu-ţi dai seama ce emisiuni făceam. Ce audienţă!
BOGDAN CHIREAC: Ce emisiune?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Nu e Bogdane, n-ai pierdut nimic. Trebuie să fim cinstiţi.
BOGDAN CHIREAC: Sunt disperat. Iară m-a abandonat amanta… Sunt pielea pulii.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Uite, pe tine nu te prinde Cancan-ul, numai pe mine mă prinde.
CB: Ce, bă, sunt demnitar?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Suntem oameni obişnuiţi. Cum zice el: cetăţean.
BOGDAN CHIREAC: Standard mediu suntem!
SORIN ROŞCA STĂNESCU râde cu poftă
BOGDAN CHIREAC: Standard mediu suntem, în pula mea!
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Şomer, mă!
BOGDAN CHIREAC: Eu sunt şef de ONG, director de ONG.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): OK, vedem ce este, şi mâine mă văd cu maestrul (BOGDAN CHIREAC).

Roşca vrea să-l strângă pe Berceanu de coaie

SORIN ROŞCA STĂNESCU: Absolut! Sincer, preocupările mele nu sunt să fac rău unor oameni; nici lui Berceanu. Problema mea e că ăsta distruge un sistem… democratic. Am o problemă.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Berceanu e un tip.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Nu Berceanu distruge, şeful lor.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Da’ să ştiţi, după părerea mea, Berceanu e un tip care nu ştiu de cât răspunde acolo. El e cam independent.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: El joacă. E unul dintre marii actori ai ţării, îi merge capul, are experienţă. Jos pălăria.
BOGDAN CHIREAC: Are coaie.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Dar cineva trebuie să i le strângă şi lui. Da’ şi decât să i le strângă pe jos când nu mai are rost, i le strâng eu între picioare.
Bogdan Chirieac râde cu poftă.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Maestre, cu părere de rău, trebuie să vă zic că n-am beneficiat de niciun cent.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Deci omul n-a vrut să-mi dea ce i-ai dat tu în scris.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Păi n-are.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Şi a spus că nu-mi dă, că nu vrea să te bage în puşcărie. Îţi dau cuvântul meu.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Da, eu vă cred.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: C-a spus că nu vrea să se-ajungă la un dosar penal.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Vă cred, dar ideea este: la ce dosar penal? C-aş fi luat nişte bani?
SORIN ROŞCA STĂNESCU: I-ai dat nişte declaraţii. Poate că băuseşi…
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Nu, stau prost cu băutura.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Ai dat nişte declaraţii în care ai recunoscut nişte lucruri grave. Ca o garanţie că-i vei da banii.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Nu. Vă rog să verificaţi. Nu vi se pare nefiresc? V-a dat începutul şi de ce nu v-a dat şi… Că aia era…
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Probabil ca să te atenţioneze prin  mine. Dar pe mine nu mă interesează cei 50.000.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Dar să ştiţi că eu discut cu băiatul ăla; mai discut şi acum, deci nu…

Pentru Roşca şi Chirieac, 50.000 de euro nu mai reprezintă o sumă

SORIN ROŞCA STĂNESCU: Deci pe mine nu mă interesează banii în afacerea asta: ai tăi, ai lui, ai cui or fi, pe mine mă interesează…
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Pe mine m-ar fi interesat, că e o sumă, care pentru mine, cel puţin, e o sumă mare asta.
Bogdan Chirieac râde.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Pentru mine nu mai e (râde şi el)
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Sunteţi în altă ligă.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Recunosc deschis.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Sunteţi în altă ligă, dar vă spun: acea hârtie nu există, sincer, că dacă discutăm atât de deschis încât n-avea rost ca să vă ascund. Nu i-am dat ăluia în scris. N-aveam cum să-i dau în scris aşa ceva.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Bun! Ajută opinia publică, te rog frumos. Niciodată nu se va şti că-i ceva de la tine. Niciodată. Deci eu niciodată nu am divulgat vreo sursă. La mine nu există aşa ceva. În definitiv, şi tu ai nevoie să-ţi faci ceva la un moment dat, să se vadă că voi munciţi acolo, şi atunci lumea ştie că nu mă am bine cu tine, nu? Aşa ştie toată lumea.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Da!
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Şi-atunci, perfect. Dacă eu scot ceva, am pe cineva acolo. Şi când scot ceva, nu scot împotriva activităţii voastre, mă refer la partea pozitivă a activităţii voastre, ci scot împotriva unor cetăţeni care n-au fost corecţi. Gândeşte-te că avem cel mai bun prilej şi cele mai bune condiţii de a colabora. Nimeni nu poate să bănuiască.
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Să ne suspecteze de prietenii.
SORIN ROŞCA STĂNESCU: Corect ce spun?
CĂTĂLIN MACOVEI (ANI): Da!

*              *

*

«Scandalul afacerii de şantaj Chirieac-Roşca la şeful ANI e departe de a se încheia. Suntem, de fapt, doar la început. Ne ajută foarte mult şi deontologii, şi deontoloagele de servicii de la trusturile mogulilor Voiculescu-Vîntu, navetiste de pe centura presei, cu sau fără silicoane, şi, în primul rånd, chiar „jurnalistul-Motorola“, îndepărtat ca o măsea stricată, rånd pe rånd, de la „Adevărul“, „Gåndul“, Pro TV şi, acum, şi de la TVR.»

*            *

*

«Scandalul afacerii de şantaj Chirieac-Roşca la şeful ANI e departe de a se încheia. Suntem, de fapt, doar la început. Ne ajută foarte mult şi deontologii, şi deontoloagele de servicii de la trusturile mogulilor Voiculescu-Vîntu, navetiste de pe centura presei, cu sau fără silicoane, şi, în primul rånd, chiar „jurnalistul-Motorola“, îndepărtat ca o măsea stricată, rånd pe rånd, de la „Adevărul“, „Gåndul“, Pro TV şi, acum, şi de la TVR. Desigur, pentru „profesionalismul“ şi „înalta sa moralitate“, demonstrate prin zecile de milioane de euro scurse în firmele sale administrate de două bunicuţe, dintre care una chiar mămica sa. Dar Chirieac are de unde să-şi mai primească tainul: de la televiziunile „dracilor – Vîntu şi Roşca“ plus Voiculescu, după cum singur recunoaşte în noul dialog halucinant pe care îl prezentăm, în exclusivitate, în ziarul „Curentul“ de azi. Pentru că ediţia de ieri a fost sabotată temporar printr-un atac cibernetic, avem rugămintea către ziariştii liberi online, ai blogurilor independente, să răspåndească şi înregistrările de azi, pentru a distruge complet eşafodul dictaturii media a mogulilor. De altfel, ziarul „Curentul“, postul B1TV, blogării şi sutele de mii de cititori şi telespectatori revoltaţi au silit azi posturile mogulilor anti-Băsescu, Realitatea TV şi Antena 3, să spargă Omerta, deşi în stilul lor caracteristic, plin de dezinformare şi manipulare perversă. Minciunile personajelor desprinse dintr-un film mafiot, care se recomandă „ziarişti“, ne-au silit să amånăm pentru måine dezvăluirea legată de acuzaţia că Geoană fură banii de campanie ai PSD.
În episodul de azi al serialului „Clanul şantajiştilor“, vom demonstra cum intermediarul Afacerii Snagov, care a declarat ieri că „s-a nimerit întâmplător“ pe la masa de la restaurantul El Capitano de pe Snagov, este, de fapt, chiar artizan al pre-şantajului. „Nici măcar n-am ştiut ce s-a discutat la masă“, afirma ca o fată mare Bogdănel Chirieac, la emisiunea „Naşul“ de la postul B1 TV. Ei bine, noile dovezi pe care le prezentăm azi, în scris şi audio, ne arată că, încă de la rularea maşinii spre Snagov, Chirieac a aruncat zarurile: „Pizda aceea i-a dat lui Roşca două chestii olografe“. Este vorba de o fostă secretară la ANI plasată – după cum s-a spus deja -, ca într-un scenariu de film mafiot, pe sub biroul şefului Agenţiei, Cătălin Macovei, pentru a… aduna hârtiile găsite pe jos. Şi, deontologia întruchipată, „jurnalistul STS“, partener cu CTP şi director de ONG, continuă: „Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu“. Am trecut de problemele amantului Chirieac cu femeile, ca să nu mai fie deranjat de ele, şi am prezentat, în şase extrase audio, cum deontologul de servicii, în manieră super-profesionistă, înainte şi după şantaj, îl presează şi terorizează psihologic pe Macovei, pentru a ceda la „schimbul de informaţii“, în „interesul public“, al „poporului“. Deşi, cel care se recomandă drept prietenul folositor al amândurora, se scapă: „Că o să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu…“, ar fi treaba lui Roşca. Bun manipulator, în emisiunea de la B1Tv, Chirieac încearcă să-l influenţeze pe Macovei, miorlăindu-se în direct: „Hai, spune, te-ai simţit şantajat, Cătăline?“. Răspunsul şefului ANI a fost fără echivoc, silind deontomogulul să bată imediat în retragere: „Da, am fost şantajat“. Organele în drept să-şi facă datoria.»

*******************************

STENOGRAMA (file-urile audio AICI):

Chirieac, artizanul pre-şantajului

Cătălin Macovei: Cum eşti, Bogdane?
Bogdan Chirieac: Am avut şi perioade mai bune…
CM: Aşa e, na… Cu balamucul de rigoare… Tu ce faci?
BC: Bani.
CM: E bine dacă faci şi nişte bani. Înseamnă că faci şi lucruri bune…
BC: Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?
CM: Dac-o spui tu, înseamnă că e chiar nasol.
BC: Am vorbit aseară cu el (Sorin Roşca Stănescu – n. red.) despre ce ar fi vorba şi a zis că sunt două înscrisuri.
CM: Aşa.
BC: Că pizda aceea s-a dus la el, da (e vorba de o dră secretară de la ANI – n. red.), deci două chestii olografe în pula mea.
CM: Da…

Dovada şantajului de presă

BC: Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu.
CM: Aha. Dar despre ce înscrisuri e vorba?
BC: Acum o să aflăm că dac-aş şti… Că el aseară…
CM: Înţeleg că-s chestii oficiale, nu-s amoroase.
BC: Habar nu am!
CM: Dacă-s amoroase n-are decåt să le dea.
BC: Nici n-am vrut să insist, că era Ciuvică cu ochii pe noi.
CM: Aa, v-aţi văzut „face to face“.
BC: Face to face, de ce? C-am fost aseară la emisiune cu el.
CM: De, frate, eu vreau să spună că nu mă mai uit la emisiuni, nu mai…
BC: Foarte bine faci.
CM: Îmi bag pula, m-am săturat.
BC: Foarte bine faci.
CM: Videanu şi Berceanu… Are lumea boală pe Videanu şi pe Berceanu.
BC: Aşa e…
BC: Dar ştii de ce are boală: că nu-mpart!
CM: Mănåncă singuri?
BC: Da.
CM: Nici asta nu e corect.
BC: Deci nu că fură, că de furat fură de rup.
CM: Băi, dar nu e corect.
BC: Dar nu-mpart nimic! Videanu i-a mai dat, Berceanu chiar mai puţin. I-au mai dat la campanie lui Băsescu, dar în rest nimic. Numai ei. Şi au perfectă dreptate ăştia: „Băi, du-te în pula mea“. Povestea ăsta, Victoraş Ponta, în guvern, nici la DIP-ul nu era aşa (Dan Ioan Popescu – n. red.), cåte chestii din alea nediscutate bagă Videanu. Ştii că e şedinţă de guvern marţea asta…

După şantaj, se ling rănile

BC: Şi ăştia-s prietenii tăi?
CM: Da.
BC: Mă rog.
CM: Da mă, dar asta e subţire. Mă gândesc.
BC: Trebuie mai multă grijă.
CM: Nu, ăla, creditorul e problema. Păi zicea că ce: să-i scriu eu! Doar n-am înnebunit? Asta e bluf! Îi dădea ăla… Păi îţi dai seama că dacă îi dădea astea şi-aş fi scris eu ceva, eraaaa…
(…)
CM: Să mă gåndesc pånă luni să văd care-i problema… Deci eu credeam că-i altceva, cine ştie ce. Băi, dar mă crezi că acolo eu am fost pur şi simplu martor; eu n-am avut, şi ţi-am zis după, ce circ, că ăla a făcut uråt. Bă, că să-mi dea ăla bani. Da mă, să-ţi dea banii, dar nu veni la mine, că eu am fost martor la încheiere şi mă duc oriunde şi spun că i-ai dat bani că el zicea că „ce, dom’le, nu mai recunoşti?“. Ba da, dom’le, recunosc că i-ai dat banii, dar eu n-am nicio treabă.
BC: Şi ăsta de ce nu i-a dat banii.
CM: Că dracu să-l ia. Că n-a avut de unde.
BC: Dar pentru ce, ca să cumpere un pămånt, ceva?
CM: Bogdane, sincer să fiu, nu ştiu ce e. Ăştia aveau nişte combinaţii cu terenuri între ei. Nu ştiu şi mai bine că nu ştiu.

Fezandeala: „Ce caută preşedintele ANI cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară“

CM: Nu ştiu, e foarte delicată. Pånă la urmă, dacă e să scrie… Mă, omule, tu nu-nţelegi că acuma chiar n-am niciun interes să te mint pe tine: chiar nu am avut nicio treabă.
BC: Nu asta-i problema.
CM: Ştiu că nu asta-i problema, legal vorbind.
BC: Nu ai niciun fel de problemă în planul legalităţii. Problema este strict în planul imaginii în ceea ce te priveşte.
CM: Da
BC: Aia, în pula mea.
CM: Păi da,  poa’ să scrie, e escroc. A escrocat, pă pula mea.
BC: A escrocat, n-a escrocat…
CM: Bogdane, dar asta vreau să spun că e o chestie de când lucram în domeniul privat. Deci nu-i acuma. E din 2007. N-aveam nicio funcţie publică.
BC: Mă gandesc că…
CM: Nici măcar garant, că dacă e s-o luăm pe… sunt martor mă, martor că s-a încheiat contractul.
BC: Deci dac-o spargem o spargem. S-o spargem măine.
CM: Păi cum s-o spargem måine?
BC: S-o dăm noi în presă. Necentrată pe tine.
CM: Mda, băi şi m-am întålnit acum vreo două luni cu el. Ăla: „ce faci?“. „Bine, ăla nu mi-a dat banii“. „Şi eu ce vrei să-ţi fac?“. S-au auzit, s-au pula mea..
BC: Deci asta-i ticăloşie groasă, månca-ţi-aş, să-i lase înscrisurile lui NAŞU’.
CM: Eu cred că nu i le-a dat lui. Cred că le-a dat prin cineva, printr-un intermediar.
BC: De unde ştii tu. Cred că NAŞU’ cånd a dat în tine, s-a dus! Că aşa se întåmplă. Dai într-unul, vine lumea singură. Nu că n-avea de unde să-l ştie pe ăsta.
CM: Păi n-avea. E un avocat de doi lei. Corect! Şi lumea atunci: uite, dom’le, că mai ştiu şi eu. Ştiu cum e, se rostogoleşte treaba.
BC: Fiindcă să-ţi spun o chestie. Dacă treaba cu gagica în planul opiniei publice n-a avut absolut nicio relevanţă, ai şi remarcat. Băi ce ticăloşi. De asta-ţi spun. Eu le gestionez în planul imaginii. Chestiunea cu banu’. Lumea-i mult mai atentă la bani.
CM: Ştiu decåt la gagici şi la…
BC: Deci asta cu gagica îţi garantez că nu ţi-a scăzut cu nimic, ba dimpotrivă. Dar asta cu banii, ce caută preşedintele ANI, cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară.
CM: Bine, îţi dai seama că poate ăştia nu-s nici mafioţi, nu-s nimic. Ăla care a dat banii e avocat şi celălalt e om obişnuit. Nu sunt. Dar poate s-o bage, s-o umfle, ştii?
BC: Adică ce, tu îi bănuieşti pe ăştia de bună-credinţă. Dacă era bună-credinţă nu puneau måna pe documentele astea. Despre ce vorbim.

„PSD o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI“

BC: Aia, că ai pe cineva. Chiar dacă nu te acuză pe tine direct, te acuză că nu poţi stăpåni instituţia. Eu ţi-o analizez exact aşa cum e şi chiar vreau să găsesc o soluţie să te scot din căcatul ăsta. Pe de altă parte, dacă o dă el cum vrea el, e o chestie ultra-nasoală, din cauza asta mă gåndesc să o spargem noi. Fiindcă ăştia care e, pula mea, deci PSD, o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI care e amestecat în mafia imobiliară.

Prelucrarea psihologică a şefului ANI

CM: Spune-i că vreau să mă gåndesc pånă luni. Vreau să-mi analizez şi eu…
BC: Nu trebuie să-i spun nimic deocamdată.
CM: … şansele, să pun în balanţă.
BC: Deci, dacă mă sună…
CM: Eu sunt un tip calculat. Îmi place să analizez.
BC: Pulică ăsta! Ticălosul care a dat, nu poţi să-l contactezi?
CM: Ba da, o să vorbesc cu el. Îţi dai seama că o să mă duc peste el!
BC: Dar ai o singură problemă. Tot ce-i spui îi spune lui Roşca.
CM: Cu cine, cu ăla care a dat banii.
BC: Da. Ăla te-a dat în gåt.
CM: Păi da, ăla m-a dat în gåt.
BC: Deci tot ce-i spui îi spune.
CM: Da. Şi cred că nu o să-i convină lu’ ăsta, după aia, că el ştie.
BC: Deci, opinia mea e că ăla e un ticălos sinistru cu care nu mai ai…
CM: Nici nu ar fi bine să-l contactez.
BC: Mai ales că orice-i spui o să spună „dom’le, a încercat să mă ameninţe“.
CM: Şi dăm în altele.
BC: Dăm în alte chestii, da.
CM: Pe de altă parte, să vorbesc cu ăla care a luat banii.
BC: Nu, tu nu mai ai ce să faci în cazul ăsta.
Vorbeşte la telefon.
BC: Opinia mea e că în niciun caz să-i contactezi pe cei doi. Deci singura ta chestie este că erai în domeniul privat şi în cazul unui proces vei depune ca martor.
CM: Exact.
BC: Pentru că în acest moment orice vorbire cu aceştia…
CM: Nu poate decåt să înrăutăţească situaţia.
BC: Deci dacă ăla care a dat banul… Bătråne, e asemenea calitate umană încåt a dat aceste hårtii cu tine lui Roşca. Despre ce vorbim?
CM: Îţi dai seama că…
BC: Despre ce pula mea vorbim? Îţi dai seama cu ce te confrunţi acolo? Deci absolut e ceva înspăimîntător. Şi asta-i la tine, bătråne: atacul.
CM: Pai da. Îţi dai seama că îl doare în pulă pe ăla de la care a luat bani. Că ăla e un nimeni. Bun, şi care să fie interesul lui ăla? O fi luat ceva bani?
BC: N-ai văzut ce i-o fi spus lui ăsta. Şi alte chestii, şi nu ştiu ce. S-o fi dus la Roşca că tu ai luat jumate din bani.
CM: Şi i-am dat şi scris.
BC: Aia cu scrisul a încercat el marea cu degetul să te sperie un pic, dar…
CM: Păi unde să le scriu. N-ai auzit: „te-oi fi îmbătat“. Stau prost cu băutura.
BC: A, mai poa’ să fie altceva. Mai poate fi o făcătură.
CM: E, asta ar fi nasol dacă e, dar…
BC: Dragul meu, se descoperă. Se descoperă că e o făcătură şi pe cine mai interesează.
CM: Corect. Că vorba aia, scrie la calculator textul şi semnătura mea, mare şmecherie, se scanează.
BC: Deci despre ce vorbim? Adică poate fi un set-up (înscenare, n.r.) complet. Iar în partea asta, pula mea. Asta-ţi spun, că faptul că există semnătura ta pe aia de martor şi de nu ştiu ce este suficient de…, şi-i autentică. Este suficient pentru a cauţiona şi o eventuală declaraţie a ta, falsă.
Chirieac: „Are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă“
CM: Prin care să fie grozăvii.
BC: Da, falsă!
CM: Păi ăsta-i adevărul. Ce vroiai să zic, că nu-i a mea?
BC: Bă, ce ticălos, să-mi bag pula în mă-sa, ce ticălos. Îţi spun că are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă. (Era o referire a lui Băsescu chiar la el, într-o emisiune de la TVR -
n. red.)
„Dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu“: „O să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu…“
BC: Ştii cine îl poate bloca pe Roşca?
CM: Mm?
BC: Dar scapi de dracu, dai de fra-su: Vîntu!
CM: Şi Vîntu o să vrea acelaşi lucru.
BC: Vezi? Pula mea! Ei nici de şantaj nu poţi să-i acuzi. Nu ţi-au cerut nimic. Ţi-au cerut să-ţi faci datoria.
CM: (Råde) Păi da, dar mi-a cerut să-i dau lui cum ar veni.
BC: Ca ziarist, să-i dai lui ca să publice, că neavånd raportul ăsta ţi-a cerut să-i dai informaţii ca să le publice. Acum, ca să le publice sau să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu…
CM: Asta nu mai ştiu.
BC: Dar oficial (oficial însemnånd la EL CAPITANO – n. red.) ţi-a cerut ca să dai acte să le publice. Pentru „interesul public“, pentru „a salva ţara“.
CM pufneşte.

*              *

*

Cadavrele…

Spălătorii şi spălătoresele…

… şi mai sunt şi alţii!

Le doresc şi lor o viaţă fericită!

Acest articol inclusiv imaginile ilustrative

constituie un pamflet şi el trebuie interpretat şi considerat ca atare

***

© Alexandru Dan Mitache • 2009

am lucrat un pic in presa.

prea putin ca sa zic ca am fost jurnalist da’ destul cit sa vad si sa aud citeva lucruri.

si in perioada de care vorbesc existau santajisti printre jurnalisti sau chiar si  ziare:D. motivatia diferea de caz la caz.

ceea ce imi aduc aminte este ca unul din ziarele la care am lucrat a facut o analiza pe articolele de “investigatie” ale altui ziar si pe reclamele din paginile acestuia. cam la o luna doua dupa “investigatia” asupra unei firme aparea reclama firmei respective. daca nu… “investigatia” continua.

a fost o stire. mai greu de demonstrat, mai dificil de argumentat, fara martori sau inregistrari.

stirea despre satajul SRS & BC are o acoperire media infirma. este  STIRE indubitabil. confirmata din inregistrari si confirmata de la o a doua sursa (santajatul). pe  3 canale de difuzare publica cred ca am numarat-o pina aseara.

seamana a cenzura. seamana a dictatura.