Folosirea sistemelor de supraveghere video este recomandata oamenilor de afaceri si proprietarilor, care vor sa monitorizeze lucrurile care se intampla in jurul afacerii sau a casei. Ajuta la monitorizarea oamenilor pe care vreti sa-i urmariti indiferent de motivul pentru care o faceti.

Cunostinta faptului ca sunt urmariti tot timpul ii face pe angajatii unei afaceri stabile sa fie mereu atenti sau ii previne in a avea un comportament neadecvat atunci cand cred ca sunt singuri.

 Acest lucru se poate realiza instaland camere in locuri specifice din spatiul firmei. Imaginile capturate de camera video vor fi transmise intr-o camera unde personalul de securitate monitorizeaza eventuale compartamente nedorite sau posibile amenintari ale securitatii.

Utilizari variate ale sistemelor de supraveghere video

Proprietarii isi instaleaza sisteme CCTV in general pentru mai multa protectie. Le dau posibilitatea sa vada ce se intampla in exterior fara a fi nevoiti sa iasa din casa si eventual sa se expuna unui posibil atac.

Sistemele CCTV sunt folosite frecvent in magazine unde bunurile sunt deschise si clientii le pot alege, ceea ce poate duce la tentatia si posibilul furt ale anumitor obiecte. Sistemele de supraveghere video ajuta la identificarea si clarificarea situatiilor cand un client fura bunuri si simuleaza inocenta atunci cand este prins. Ofera dovada proprietarilor de magazin cand hotul este prins.

Sistemele de supraveghere video sunt de asemenea folosite in cazinouri si centre de jocuri de noroc unde trisorii vor incerca sa-si foloseasca trucurile pentru a-i insela pe cei bogati. In zone unde securitatea este o prioritate, ca aeroporturi, gari sau perimetrele bazelor militare, etc. sistemele CCTV sunt folosite pentru a identifica posibile amenintari ale securitatii.

Proprietarii il gasesc folositor nu doar pentru masuri de siguranta, dar si pentru a verifica partenerul de viata caruia ii plac micile distractii. Principalul avantaj al sistemlor CCTV este faptul ca cei surprinsi pe camera nu sunt constienti de acest lucru. De asemenea ii previne pe aceia care sunt gata sa comita o infractiune. Aceste sisteme CCTV folosesc o transmitere sigura care permite vizualizarea pe un numar limitat de monitoare spre deosebire de sistemele normale de televiziune.

Aceste camere de supraveghere sunt folositoare in acele zone unde oameni nu se pot aventura, ca zone cu temperatura inalta, medii de presiune sau unde elementele harzardului sunt posibile. Un exemplu mediul de testare pentru activitatea nucleara sau unde exista radiatii nucleare.

Exista sisteme de supraveghere video care isi incep activitatea atunci cand sunt declansate de o miscare. De asemenea exista sisteme care permit monitorizarea pe timp de noapte si au camere cu infrarosu integrate in sistem.

Oferte excelente pentru cumpararea camerelor cu circuit inchis sunt disponibile la Andatech Electrocom. De asemenea furnizeaza servicii de instalare care garanteaza ca totul functioneaza perfect.

Pierderea drepturilor la intimitate la locul de munca este o grija in crestere pentru angajati, avocati si grupurile liberale. Desi angajatorii din banci, telecomunicatii, agentii de schimb, industrii hi-tech si alte locuri de munca justifica folosirea supravegherii video pentru monitorizarea comportamentului angajatilor, cresterea sigurantei, imbunatatirea productivitatii, oprirea infractiunilor, protectia intimitatii angajatilor trebuie sa fie o preocuparare primara. Daca judecatoriile gasesc metodele de supraveghere a angajatilor incorecte, firma respectiva poate avea probleme cu legea, iar acestea puteau fi prevenite.

Angajatorii instaleaza camere de supraveghere ascunse pentru mai multe motive (prevenirea furturilor, promovarea productivitatii sau protectia angajatilor) care in unele cazuri vor afecta intimitatea angajatilor. Observatorii legali si specialistii in resurse umane care studiaza intimitatea la locul de munca cred incalcarea intimitatii este mult mai comuna decat s-a crezut si ca va creste in fiecare an.

Mai mult de jumatate din companiile chestionate folosesc monitorizarea video pentru a preveni furturile, violenta si sabotajul (51% in 2005 vs. 33% in 2001). Mai mult, numarul companiilor care folosesc supravegherea video pentru a urmarii angajatii a crescut, cu 10% pentru anumite posturi si 6% pentru toti angajatii. Dintre firmele care folosesc supravegherea video, 85% si-au anuntat angajatii.

Cum mai multe grupuri de angajati au realizat cum sunt monitorizati, este probabil sa ajunga cu angajatorii la tribunal.

Acestea sunt principalele patru tipuri de violare a intimitatii care apar in magazine, fabrici si birouri, iar primul tip este direct legat de supravegherea video.

Invadarea spatiilor private ale angajatului inclusiv baile si cabinele de schimb.

Publicarea materialelor private ale angajatului

Dezvaluirea fiselor medicale

Folosirea asemanarii angajatului in scopuri comerciale

Mai mult, supravegherea video trebuie limitata la imagini vizuale si nu poate include sunetul pentru a nu incalca legea.

Angajatorii trebuie sa fie proactivi si constienti de aceste patru tipuri de violare a intimitatii si sa se asigure ca drepturile individuale sunt respectate si protejate.

Cum sa mentineti echilibrul intre monitorizare si invadarea intimitatii angajatilor.

Pentru inceput, angajatorul trebuie sa clarifice care sunt drepturile garantate ale angajatilor si ce anume constituie invadarea intimitatii. Apoi, angajatii trebuie notificati in scris ca vor fi supravegheati si ei trebuie sa semneze un acord prin care iau la cunostiinta ca sunt monitorizati.

Managementul trebuie sa precizeze ce este acceptat pentru supraveghere si ce nu, cum ar fi dusurile, camerele de odihna, cabinele de schimb, zonele de fumat si pauzele angajatilor. Acestea sunt locuri specifice pentru confortul personal al angajatilor. Oricum, angajatorii trebuie sa fie atenti la folosirea supravegherii video in locurile unde angajatii isi pot petrece pauzele.

Angajatorii sa fie constienti de riscurile de intimitate asociate cu inregistrarile video pentru ca litigiile sa fie evitate. Companiile trebuie de asemenea sa creeze un mediu de lucru in care angajatii sa se simta in siguranta fara sa simta ca discutiile lor sunt monitorizate. Pe scurt, daca angajatorii aleg sa foloseasca camere de supraveghere video la locul de munca, trebuie sa adere la un ghid de intimitate scris care va tine angajatii in siguranta si care le va respecta intimitatea.

Supravegherea video a locuintei a fost un proiect scump si greoi – dar nu si acum. Un proprietar este plecat in vacanta sau la locul de munca in timp ce antreprenorul este in casa lui, el poate accesa acum camere de supraveghere printr-o adresa IP sa vada daca totul este in regula. Parintii pot supraveghea dadaca copiilor lor, proprietarii pot verifica daca spatiile lor inchiriate sunt in siguranta.

Sistemele de securitate a locuintei se bazeaza pe tehnologia wireless IP, senzori wireless si supraveghere video pentru a indeplini nevoile de siguranta ale oricarui proprietar in functie de buget. Se estimeaza ca jumatate din sistemele de supraveghere achizitionate in prezent foloses tehnologia wireless.

Cum sunt aceste tehnologii video de supraveghere folosite.

Camere video IP wireless, sau “nanny cams”

Inainte de popularitatea camerelor web, micile camere spion sau camerele video wireless erau singurele optiuni ieftine pentru supravegherea locuintei. Cu preturi intre $130-$500, aceste camere trimiteau semnalele video (1200MHz sau 2400MHz) la o statie de baza locala. De acolo, imaginile puteau fi vizualizate pe un televizor, telefon mobil, PDA, laptop sau computer. Aceste camere de supraveghere, care pot fi ascunse in ceasuri sau detectoare de fum, sunt cumparate pentru a supraveghea dadacele in casa, uneori fara ca ele sa stie. Din pacate, la camerele cele mai ieftine exista posibilitatea ca semnalele lor wireless sa fie interceptate de “war-drivers”, care patruleaza strazile incercand sa prinda semnalele wireless ale proprietarilor. Camerele mai scumpe ofera transmisii criptate si legaturi standard in retelele WiFi.

Sisteme de supraveghere bazate pe camere web cu senzori de miscare

Cu un program pentru sistemele de supraveghere cu camere web, ca EvoCam (pentru utilizatorii Mac) si TinCam (pentru utilizatori PC) miscarea este detectata, asa ca inregistrarea porneste doar cand ceva se misca in fata senzorilor de miscare. Camera web faca asta capturand doua imagini si apoi comparandu-le pentru a vedea discrepantele. Aceasta setare salveaza memoria hardului si timpul pentru ca ca imaginile capturate pot fi trimite instant prin e-mail utilizatorului. Aceste aplicatii dau posibilitatea utilizatorului sa stocheze imaginile pe un server, iar apoi sa le poata accesa printr-o adresa IP statica. De asemenea utilizatorul trebuie sa seteze un port in firewall pentru a putea vizualiza inregistrarile.

Dezavantajele folosirii camerelor web pentru securitatea locuintei este pozitia lor fixa care limiteaza aria si faptul ca se bazeaza pe dispozitive USB care nu pot fi mai departe de 5m de computer sau hub USB. Mai mult, camerele web functioneaza bine in conditii de luminozitate scazuta in comparatie cu majoritatea camerelor video IP.

Supravegherea locuintei pentru mai multa liniste

Azi, proprietarii pot alege dintr-o varietate de optiuni pentru supravegherea locuintei, care dau un sentiment de siguranta atunci cand sunt plecati de acasa. Daca se intampla ceva, ei stiu ca vor alertati imediat. Tehnologia supravegherii locuintei va deveni din ce in ce mai performanta in urmatorii ani, dupa cum computerele si camerele lucreaza impreuna pentru securitatea cu o apasare de buton.

  Valul viitorului in supraveghere video sunt sistemele de supraveghere video digitale. In afara de lupta impotriva terorismului, sistemele de securitate digitale instalate in locuri publice, autobuze sau centre comerciale pot impiedica infractiunile, pot furniza politiei dovezi, ajuta cetatenii sa se simta mai in siguranta si imbunatatesc economia intr-o zona rau famata. Aceste sisteme bazate pe IP nu doar captureaza imagini precise, o fac in raza unei retele IP a unei companii cu camere PTZ (pan-tilt-zoom) care sunt rapide si sofisticate.

Aceste sisteme de supraveghere digitale pot ajunge la costurie de 1 milion de euro, incluzand camerele de supraveghere digitale si conexiunile necesare retelei IP. Desi costul pentru aceste sisteme este mult mai mare fata de sistemele de supraveghere traditionale de tip CCTV, avantajele folosirii sistemelor de supraveghere pe internet cantaresc mai greu decat investitia initiala si cele mai multe companii si-au inlocuit vechile sisteme analog CCTV cu sisteme digitale pentru performanta imbunatatita, manevrabilitatea camerei de supraveghere si aprecierea clientilor.

Cum functioneaza sistemele de supraveghere digitala.

 Un sistem de securitate consta in componente hardware si software care colecteaza si transmit informatiile camerei de supraveghere prin tehnologie wireless, cablu cu fibra optica sau prin orice retea IP. Atat energia si datele pot fi transmise pe acelasi cablu folosind PoE. Unele camere dintr-un sistem digital pot avea propria adresa IP pentru acces total la Internet. Aceste imagini sunt apoi transferate la un PC sau laptop intr-o camera de control centralizata pentru a fi vizualizata de un observator folosind un monitor care ofera afisarea mai multor ecrane. Un sistem digital bazat pe IP difera de un sistem traditional inchis CCTV, ale carui imagini trebuie monitorizate folosind mai multe ecrane, locatii si personal.

Sistemul digital poate depozita datele de supraveghere pe DVR (digital video recorders), unele pot stoca pana la 10 saptamani – mult mai mult fata de sistemele analog CCTV. Dupa ce DVR a depozitat imaginile, ele pot fi exportate pe discuri folosind CD-RW, si apoi trimise la PC-uri, laptop-uri externe sau alte dispozitive in cateva momente prin retea. Inregistrarea digitala se face 24/7, fara impovararea casetelor video care au capacitate limitata de depozitare.

Cheia se intoarce cand inlocuiti sistemul CCTV cu un sistem digital de supraveghere.

Cand o companie sau un guvern alege sa investeasca intr-un sistem de supraveghere digitala, trebuie vada cat de mare este zona care trebuie urmarita si parametrii specifici zonei. Un sistem digital necesita o investitie mare la inceput, dar este garantat sa produca un ROI pozitiv, daca camerele sunt amplasate corect si imaginile sunt monitorizate constant.

Unul dintre motivele pentru care costurile sistemelor digitale sunt mai mari fata de CCTV, sunt camerele de inalta tehnologie folosite, care depasesc foarte mult camerele analog CCTV. Camerele au caracteristici de la modelele fixe pana la modele cu directie controlata sau domuri cu functii automate de miscare si apropiere pana la rezolutii de 1600 x 1200 pixeli sau chiar mai mari. Capacitatea de miscare si apropiere a unei singure camere poate face treaba a cinci camere de supraveghere video, ceea ce este mult mai eficient pe termen lung.

 La cel mai inalt nivel exista camerele cu infrarosu care au capacitatea de a detecta miscarea si schimbarile de lumina in cele mai grele conditii de luminozitate. De asemenea exista si camere 3D care ajuta la identificarea suspectilor mult mai usor. Companiile care investesc in sisteme digitale trebuie sa ia in considerare si achizitionarea de accesorii pentru protectie la orice tip de vreme si materiale adaugate rezistente la substante daunatoare.

 Un viitor promitator pentru sistemele de supraveghere bazate pe IP.

 Sistemele de supraveghere bazate pe IP vor arata o crestere in industriile IT si de securitate pentru ca ofera scalabilitate, solutii avantajoase de flexibilitate si costuri joase. Un sistem digital poate fi construit intr-o retea IP existenta, iar asta face bugetul unei companii sa respire usurat.

 Departamentele de politie si alte agentii de aplicare a legii vor fi de asemenea interesate in tehnologia VCA (video content analysis) technology, care compara imaginile in timp real si inregistrate cu o baza de date, ca in tehnologia biometrica. Suspectii vor fi depistati mai repede si viitoarele infractiuni pot fi oprite cand imaginile unei camere digitale cu fata lor se potrivesc cu o baza de date infractionala. VCA va mari de asemenea eficienta operatorilor CCTV in eforturile lor de a monitoriza si analiza o cantitate enorma de continut video.

Articol în Gândul:

BIG BROTHER Internele au conceput un plan de măsuri specifice pentru contracararea Operaţiunii Autobuzul

Guvernul le ia şcolarilor camerele video ca să sperie hoţii la urnă

de Liliana RUSE, Florin NEGRUŢIU | 31 AUGUST 2009
Guvernul va dota secţiile de votare „speciale” cu camere video, pentru a detecta votul multiplu. Pentru că n-are bani să achiziţioneze 3.500 de astfel de camere, ministrul de Interne Dan Nica le va „împrumuta” din laboratoarele de informatică ale şcolarilor

Speriaţi că vor fi furaţi la vot „de ceilalţi”, pesediştii şi pedeliştii au decis să supravegheze video secţiile de votare unde se va vota pe liste suplimentare. În mod bizar, ei n-au eliminat din legea electorală ceea ce au numit „sursa răului” – adică listele suplimentare -, în schimb au venit cu o măsură de operetă: achiziţionarea a 3.500 de camere web, amplasate în secţiile speciale, de la nivel de comună, la nivel de Bucureşti.

[...]

Ca să creeze senzaţia că autorităţile vor controla tot, în aceste secţii speciale vor fi instalate „mijloace de înregistrare video”, în speţă camere web, „pentru a se evita cheltuieli prea mari”, mijloace care să poată furniza şi probele necesare în eventualitatea unui vot dublu.

[...]

Cât costă toată afacerea? „Nu costă nimic”, spune Dan Nica: „Bani nu există. În bugetul de alegeri nu există nicio sumă alocată camerelor”. Şi aici ministrul a oferit soluţia: va împrumuta camerele din laboratoarele şcolare de informatică, care, din informaţiile ministrului de Interne, ar poseda aparatura necesară detectării fraudelor la vot. Oricum, a adăugat Dan Nica, web-camerele vor fi puse mai mult „ca metodă de sperietură”, ceea ce e mai important e declaraţia pe proprie răspundere pe care fiecare votant de pe listele suplimentare va trebui să o dea că nu şi-a exprimat dreptul fundamental şi în altă parte.

„Deci camerele vor fi mijloc de probă, pentru că, dacă avem două declaraţii pe proprie răspundere date de aceeaşi persoană, îl vom putea şi vedea, şi, în al doilea rând, vor fi metodă de sperietură”.

Colegii din PSD i-au ţinut isonul ministrului. Liviu Dragnea a dat asigurări că cine va vrea să fure la urnă votând de mai multe ori „îşi asumă un risc foarte mare”.

Articolul complet, aici.

Doresc să aduc la cunoştinţa domnului Guvern că niste camere web puse prin secţiile de votare, fără a fi conectate la nimic, nu numai că nu înregistrează nimic, dar nici măcar nu descurajează pe nimeni. Adică potenţialul infractor fie ştie ce e ăla un webcam şi ştie că nu funcţionează dacă n-are cu cine comunica, fie habar n-are ce-i ăla webcam şi, prin urmare, îl doare undeva dacă vede o chestie mică pe o masă.

A, aveţi de gând să le conectaţi? Şi atunci cum rămâne cu “nu costă nimic”?

Sper că totuşi a fost o glumă, nu o soluţie serioasă. Sau poate au înţeles greşit ziariştii de la Gândul. Sper, dar nu cred.

O fi de râs? O fi de plâns?

Sub aceasta denumire am incadrat o mare varietate de tipuri de echipamente ce au functii si caracteristici diverse, toate folosite pentru aplicatii diverse : monitorizare, inregistrare, comutare, afisare semnale video, comanda echipamente, etc.

Vom trece in revista o parte dintre aceste echipamente.

Quad : este un echipament ce preia un numar de semnale video la intrare (4 semnale de intrare) si le furnizeaza ca un singur semnal de iesire, video complex, care este format din cele 4 semnale de intrare, fiecare semnal de intrare ocupand un sfert (quad) din imagine.

Multiplexor-ul : a fost folosit pana la aparitia DVR-urilor, avand rolul de a prelua un numar de semnale video (6,8,9,10,16 semnale) si de a furniza la iesire un semnal video complex, care era format din semnalele de intrare multiplexate in timp. Acest semnal video multiplexat era apoi preluat si inregistrat de catre VCR sau DVR-ul de 1 canal. Invers, cand se facea playback inregistratorul trimitea catre multiplexor semnalul multiplexat care apoi era de-multiplexat si afisat pe unul dintre monitoare. In functie de numarul de operatiuni care pot fi executate simultan (vizualizare in timp real, inregistrare, playback) acest tip de echipament poate fi : simplex, duplex sau triplex.

Functiile acestui echipament au fost preluate iar echipamentul inlocuit cu DVR-ul , inregistratorul video digital. (Digital Video Recorder).

Digital Video Recorder-ul a fost evolutia fireasca a sistemelor de inregistrare video cand s-a trecut de la VCR (Time Lapse Recorder) care inregistra pe banda la solutia de inregistrare pe Hard Disk. DVR-ul a inlocuit vechiul mod de stocare pe banda si apoi a preluat si functiile multiplexorului.

Pe parcursul dezvoltarii acestui tip de echipament s-au adaugat mereu functii suplimentare care au dus la ceea ce astazi se numeste DVR hibrid (preia atat semnale analogice cat si semnale digitale provenite de la camere IP sau encodere IP) .

Principalele roluri ale unui DVR sunt :

• inregistrarea semnalelor video furnizate de catre camere, pe hard disk-urile interne
• redarea (playback-ul) acestor inregistrari
• arhivarea informatiei digitale pe diverse suporturi (DAT, matrice de hard disk-uri RAID, LAN, USB, CD, DVD-RW)
• afisarea semnalelor video in timp real pe monitoarele atasate
• comunicatia cu un software client pentru furnizarea de informatii video si/sau setari

Toate aceste functii se pot executa simultan (de unde si denumirea de DVR pentaplex).

Inregistratoarele video digitale se impart in doua mari clase : inregistratoare de tip « stand-alone« si cel de tip « PC-based« .

Inregsitratoarele de tip stand-alone sunt echipamente dedicate. Ele au doar rolurile specificate anterior si nu pot fi folosite in alte scopuri. Acest tip de echipament este bazat pe o structura hardware dedicata ce contine o placa de baza in care sunt inglobate functiile de conversie analog digitala, compresie, stocare, interfata cu utilizatorul. In fapt, este o structura de calcul dedicata, bazata pe un procesor de tip industrial, pe aceasta structura este instalat un sistem de operare (kernel) tip Linux Embedded, avand doar functiile strict necesare functionarii acestui echipament. Modul de operare al acestui tip de echipament este bazat pe o interfata de operare prin butoane sau telecomanda, dar se poate opera si prin intermediul unui software client de gestiune.

Inregistratoarele PC-based, asa cum le spune si numele, sunt echipamente de calcul de larg consum (PC-uri, eventual cu specificatii mai bune), care au in dotare un numar de placi de achizitie a semnalelor video si un software dedicat care permite integrarea acestor placi pe structura de PC si operarea sistemului ca un inregistrator video. Sistemul de operare al acestor DVR-uri este unul de tip Windows.

Majoritatea functiilor inregistratoarelelor video sunt comune ambelor tipuri de sisteme.

Inregistrarea este principalul rol al acestor echipamente. Semnalul video preluat de catre sistemul (placa) de achizitie video este transferat la circuitele de conversie analog-digitala, unde au loc procesele de esantionare si cuantizare. Apoi semnalul digital intra in circuitul de compresie. Acest circuit, si functiile implementate in el, joaca un rol important in performanta globala a sistemului. Deoarece semnalul digital obtinut in urma digitizari nu poate fi folosit ca atare (din cauza dimensiunilor foarte mari ale imaginii rezultate) acest semnal digital trebuie compresat pentru a putea fi stocat pe hard-disk. Procesele de compresie video care au loc in circuitele specializate (compresor) vor fi descrise in capitolul referitor la compresia video in sistemele digitale IP. Pe scurt, semnalului video digital de intrare i se aplica un procedeu de compresie video in urma caruia are loc o scadere considerabila a dimensiunilor imaginii rezultate. Imaginea rezultata va putea fi apoi trimisa la sistemul de stocare (HDD).

Orice inregistrator foloseste o tehnica de compresie conform unui standard. De exemplu : JPEG, MPEG, Wavelet, MPEG4, MPEG2, H.264, etc. Fiecare din aceste standarde este particularizat de producatorul echipamentului respectiv. Acest lucru insemnand ca nu este posibil sa « citesti« informatia de pe un DVR cu un software de la alt producator. In general producatorii isi parametrizeaza si protejeaza propriul format, tocmai pentru a adauga elemente de securitate, nefiind posibil sa modifici inregistrarile, care pot fi folosite ca probe. Stocarea informatieo video se face pe hard-disk-uri in format proprietar, aceasta putand fi apoi exportata sau arhivata in alte formate proprietare sau standard (AVI de exemplu). Problema stocarii este una deosebit de importanta. Factorii care trebuie avuti in vedere atunci cand proiectam un sistem si alegem un tip de echipament sunt :

• numarul de imagini pe secunda la inregistrare pentru fiecare camera sau pentru tot sistemul
• modalitatea de inregistrare : continuu, la eveniment (alarma), la detectie de miscare, programat in timp
• calitatea acelor imagini (rata de compresie mare inseamna calitate mica), ce se doreste a se obtine din informatia existenta
• spatiul total existent pe hard disk-uri
• perioada de timp necesara pentru pastrarea inregistrarilor
• modalitati de arhivare/backup

Toti acesti factori contribuie intr-o anume masura la luarea celei mai bune decizii privind modalitatea de inregistare.

Astazi toate inregistratoarele video digitale au facilitati ce au devenit standard de-facto pentru orice sistem de supraveghere video :

• inregistrare bazate pe evenimente (intrari de alarma, detectie de miscare) programata, continuua
• selectare individuala a ratei de inregistrare si a calitatii imaginii pe fiecare canal
• cautare inteligenta bazata pe tip de eveniment, data&ora, detectie de miscare intr-o anumita regiune a imagini (ROI)
• interfatare cu tastaturi/controllere de comanda a camerelor mobile
• conectivitate in retea LAN/WAN, RS-232, RS-485
• porturi USB, unitati de arhivare CD/DVD-RW, interfata SCSI pentru matrici RAID
• posibilitate de setare software sau prin telecomanda (pentru cele stand-alone)

Odata cu cresterea gamei de aplicatii disponibile in piata, functiile DVR-urilor au crescut pentru a satisface cerintele din ce in ce mai diverse ale beneficiarilor.

De exemplu pentru aplicatii cu un numar mare de camere (zeci, sute) exista posibilitatea de a controla un numar mare de DVR-uri folosind una sau mai multe tastaturi, ficare operator selectand un DVR si avand asftel acces la toate functiile lui pe monitoarele aferente postului de lucru al acelui operator. DVR-urile sunt conectate intr-o retea RS-485, fiecare avand o adresa unica. Orice DVR poate sa comande astfel de camere utilizand porturile de comunicatie seriala si protocoalele de nivel inalt implementate.

Un tip de aplicatie deosebita il reprezinta intrefatarea echipamentelor de inregistrare video cu diverse alte sisteme si echipamente.

O aplicatie deosebita a acestor DVR-uri o constituie cea de preluare de informatie tip TEXT (pe un port serial) si stocarea acesteia ca metadata. Aplicatiile tipice sunt cele de monitorizare ATM-uri sau POS-uri. Pentru aceste sisteme exista interfete seriale specializate pe un tip de echipament care preiau informatia de tip text si o trimit la DVR. Acesta asociaza informatia de tip text cu cea video primita de la camera care supravegheaza ATM-ul sau POS-ul. Aceasta asociere nu inseamna suprascrierea textului pe semnalul video ci doar o asociere logca. Cautarea pe un astfel de DVR se poate face folosind criterii logice. (De exemplu : Cautarea imaginilot video asociate cu evenimentul : cumparare PRODUS cu valoare mai mare de SUMA1 si mai mica decat SUMA 2.), Criteriile de cautare devin criterii logice si cautarea se face in meta-data dupa cuvinte cheie, apoi informatia video asociata care indeplineste aceste criterii este adus in ecranul de cautare.

Pe piata sunt solutii de integrare sisteme de securitate care permit integrarea acestor DVR-uri intr-un sistem mai complex, integrat la nivel sofware, astfel incat sa se realizeze un set de functii unitare de detectie, alarmare si supraveghere video. Astfel de solutii pot fi proprietare : o singura companie furnizeaza toata gama de sisteme (detectie efractie, control acces CCTV, detectie incendiu), sau este posibil ca diversi alti producatori sa adopte in solutiile lor alte tipuri de sisteme astfel incat solutia finala sa fie compatibila cu o gama mai larga de modele. Exista, desemenea, producatori de software, care folosesc o baza « open-source » ce permit altor terti integrarea la nivel sofware cu produsele lor.

Matricea video

Este un echipament care are drept principal rol controlul unui numar mare de camere existent intr-o aplicatie. Exista aplicatii in care numarul mare de camere (uzual peste 100), face ca procesul de monitorizare a acestora sa fie destul de dificil. Partea umana a acestui proces, operatorul de supraveghere video, poate fi coplesit de numarul mare de informatii video, astfel incat atentia lui scade dramatic. Gama tipica de aplicatii pentru astfel de echipamente este urmatoarea :

• Aeroporturi
• Casinouri
• Hypermarket-uri, supermarket-uri
• Shopping Mall-uri
• Monitorizare trafic
• Centre de supraveghere video urbane
• Stadioane

Matricea video permite controlul unui numar mare de camere video, preluarea acestor semnale video pe intrari, si afisarea lor pe un numar relativ mic de iesiri de monitor. Afisarea pe iesirile de monitor se poate face in mod automat sau manual.

Pentru modul automat se programeaza asa numitele secvente, care sunt constituite din perechi <camera, monitor, timp de afisare>. O astfel de secventa de perechi poate fi « rulata« in mod manual, daca operatorul comanda acest lucru sau se poate activa automat atunci cand se porduce un eveniment in sistem. Uzual operatorul poate sa selecteaze pe orice monitor (iesire din matrice) orice camera video (intrare in matrice). Matricea se opereaza prin intermediul unor tastaturi, pentru sistemele mari (numar mare de camere) fiecare operator are propria tastatura si set de monitoare pe care urmareste aria alocata. Matricea video poate sa aiba si module de intrari de alarma pentru a putea primi informatii de la alte sisteme si sa decida, automat, actiunile ce se executa la un anumit eveniment. Un exemplu ar fi urmatorul : operatorul urmareste pe monitoarele sale un grup de camere din zona publica a unui Mall, daca o usa de urgenta de pe un hol tehnic se deschide, atunci in matrice se va activa o intrare de alarma (contactul magnetic de pe usa de urgenta), iar pe monitoarele de alarma vor fi afisate camerele de pe holul tehnic si camera de exterior care supravegheaza usa de urgenta.

La fel ca si DVR-urile si matricile video pot fi integrate in sisteme complexe, comanda catre matrice putand fi data pe baza unor evenimente din alte sisteme (control acces, efractie, building management, etc.).

Monitoare video

Odata cu procesul de digitizare a sistemelor si monitoarele au cunoscut o evolutie de la cele analogice CRT (Catode Ray Tube) la cele de tip TFT, LCD, plasma. Un tip aparte de sistem de afisaj este cel numit Video Wall, destinat dispeceratelor de dimensiuni mari, unde exista multa informatie de afisat.

Amplificatoare Convertoare video

Amplificatoarele video sunt folosite pentru imbunatatirea calitatii semnalului atunci cand avem pierderi de semnal sau se doreste atingerea unei distante mai mari de transmisie. In ceea ce priveste convertoarele video acestea sunt folosite in principal cand se doreste transmisia semnalului video pe diferite medii de transmisie, de exemplu Coaxial-UTP , coaxial – fibra optica, etc. Convertoarele video coaxial-UTP sunt folosite la transmiterea semnalului video pe perechea torsadata. Aceste convertoare se impart in

• active : necesita alimentare separata
• pasive : nu au nevoie de alimentare separata.

O gama aparte de camere o constituie camerele de tip Zi/Noapte. Aparitia acestor camere are la baza comportamentul diferit al camerelor monocrome si al celor color in conditii slabe de iluminat (in general noaptea, dar pot fi si alte conditii, de exemplu camere slab iluminate, etc.). Camerele color, raportate la cele monocrome, aduc in plus informatia de culoare, extrem de utila pentru ochiul uman, totusi camerele monocrome sunt mult mai sensibile decat cele color in conditii slabe de iluminat, cele color avnd nevoie de mai multa lumina pentru a furniza un semnal util. Asa cum s-a aratat mai sus lumina este un factor foarte important in functionarea unei camere video. Fara lumina nici-o camera nu poate furniza un semnal video util. Din spectrul de radiatie, prezentat in paragraful referitor la lumina, o camera color poate percepe mai mult decat ceea ce poate percepe ochiul uman (radiatia vizibila), intrand in gama de radiatie infra-red pana la aproximativ 1000 nm. Totusi, pe timp de zi, a percepe aceasta radiatie IR inseamna a distorsiona culorile, asa cum sunt ele percepute de ochiul uman. De aceea toate camerele color sunt echipate cu un asa numit « IR-cut filter », filtru de eliminare a radiatiei IR. Acest filtru elimina radiatia IR si permite afisarea culorilor in mod natural. Filtru poate fi mecanic -o piesa de sticla plasata intre lentila si senzorul de imagine – sau electronic – aceasta apare ca o functie a chip-set-ului camerei. La scaderii iluminarii sub o anumita valoare, intr-o camera de tip Day/Night, acest filtru este scos, astfel incat lumina IR sa ajunga pe senzorul de imagine, iar camera trece in modul de functionare monocrom .

2.3 Obiectivul (Lentila)

Alegerea obiectivului este una din alegerile care influenteaza in mod direct performanta unui sistem de televiziune cu circuit inchis. Acesta alegere depinde de mai multi factori, ca de exemplu: pozitia fizica a camerei, nivelul de iluminare existent, cerinte privind tipul de imagine dorit, ce anume se doreste a se monitoriza, identifica, etc.

Lentila (obiectivul) este un element optic-electronic-mecanic ce realizeaza functia de preluare si focalizare a luminii pe senzorul de imagine.

Punctul de pe axa lentilei unde se focalizeaza (converg) razele luminoase se numeste punct focal. Distanta de la acest punct la planul de formare a imaginii se numeste distanta focala. Distanta focala determina « campul de vizualizare » – field of view – sau unghiul de vizualizare, la o distanta data, adica ceea ce “vede” acea camera. Cu cat distanta focala este mai mare cu atat campul de vizualizare devine mai ingust. O distanta focala mica inseamna ca acea lentila « vede« o arie mai mare (larga) atat in plan orizontal cat si in plan vertical, din acest motiv obiectele din campul vizual apar departate si de dimensiuni mici.

Figura 2.11 Campul de vizualizare si distanta focala

In figura de mai jos este reprezentata schematic relatia dintre distanta focala si dimensiunea in plan orizontal a scenei/ariei supravegheate.

Figura 2.12 Relatia dintre distanta focala si campul de vizualizare

Y = Y’ x L/f

De exemplu : Care va fi dimensiunea orizontala (horizontal field of view) a unui obiect supravegheat cu o camera avand CCD-ul de ½ “, daca distanta focala este de 12.5mm iar distanta pana la obiect este fixata la 5 m?

Pentru un obiectiv cu dimensiunea de 1/2” conform figurii ce reprezinta dimensiunea CCD-urilor pentru diverse valori ale diagonalei, dimensiunea orizontala a imaginii este de Y’=6.4mm. Asadar dimensiunea obiectului va fi de Y = 6.4 mm x (5000 mm/12.5 mm)=2560 mm.

In mode invers, daca stim ce dimensiuni are obiectul pe care vrem sa-l supraveghem putem deduce distanta focala necesara pentru lentila. In mod obisnuit producatorii de lentile asigura instrumente de calcul pentru distanta focala, astfel incat sa putem alege de la inceput tipul de lentila necesara unei aplicatii. Pentru a identifica corect detaliile unui obiect trebuie ca acesta sa ocupe cel putin 30% din imagine.

Figura 2.13 Exemplu de folosire a distantei focale

Din punctul de vedere al distantei focale obiectivele se impart in :

• obiective cu distanta focala fixa
• obiective cu distanta focala variabila – varifocale
• obiective cu zoom motorizat

Obiectivele cu distanta focal fixa sunt folosite din considerente de economie dar, avand distanta focala fixa, atunci si campul de vizualizare este fix, acest lucru presupune ca trebuie luate in calcul inca de la inceput distantele de montaj precum si marimea obiectelor supravegheate pentru a putea alege lentila cu distanta focala corecta. Orice schimbare a cerintelor aplicatiei presupune, de cele mai multe ori schimbarea lentilei ori a locului de amplasare a camerei.

Obiectivele varifocale sunt mai scumpe dar au avantajul de a putea fi folosite intr-o gama extrem de larga de aplicatii, mai ales atunci cand nu stim de la inceput care sunt cerintele aplicatiei, in termeni de camp de vizualizare, cerinte de identificare, etc. Acest tip de lentila permite reglarea distantei focale intr-o gama fixa, relativ mica (de ex : 3.5 – 8 mm, 5 – 50 mm, etc). Fixarea distantei focale se face la instalarea camerei, in mod manual, folosind controlul Wide/Tele aflat pe lentila.

Obiectivele cu zoom motorizat sunt un pas inainte in ceea ce priveste obiectivele varifocale, oferind cea mai mare functionalitate. Aceste obiective sunt comandate de la distanta prin modificarea distantei focale si, implicit, a campului de vizualizare, realizandu-se focalizarea automata (autofocus) sau manuala. Astfel se permite operatorului sa examineze amanuntit anumite detalii ale scenei. Prin modificarea distantei focale se modifica si adancimea campului de focalizare. Uzual aceste lentile se folosesc pentru camerele de tip Pan&Tilt&Zoom, acele camere atasate la un dispozitiv electromecanic ce permite deplasarea in plan vertical si in plan orizonatal a camerei, comenzile pentru zoom fiind trimise direct obiectivului.

Pentru a descrie calitatile acestui tip de obiectiv se foloseste raportul dintre distanta focala maxima si cea minima (Zoom Ratio – raportul de zoom sau zoom optic). De exemplu pentru un obiectiv avand distanta focala intre 10 mm si 100 mm acest raport este de 10X, iar pentru un obiectiv care are distanta focala intre 18 mm si 144 mm raportul de zoom este de 8X. De observat ca un zoom optic mare nu inseamna o distanta focala mare, in exemplul de mai sus o camera cu obiectivul avand zoom optic 8X poate sa « vada » mult mai departe decat cea cu zoom optic de 10X.

Formatul obiectivului. Ca si pentru senzorul CCD obiectivele au formatele de : 1”,2/3”,1/2”,1/3”,1/4”, aceste fiind rezultate din diametrul lentilei, raportat la dimensiunile imginii produse. Practica uzuala este de a folosi acelasi format atat pentru lentila cat si pentru senzorul de imagine al camerei, dar este posibil sa se foloseasca si obiective cu format mai mare pe camere cu senzor de imagine mai mic decat al lentilei (de exmplu se poate folosii o lentila de ½” pe un senzor de 1/3”). Ca principiu, se alege o lentila care poate furniza o imagine mai mare decat cea a senzorului camerei.

Daca se alege o lentila cu un format mai mic decat al senzorului atunci imaginea rezultata va avea colturile negre, daca se va alege o lentila cu un format mai mare atunci nu toata energia luminoasa ajunge pe senzor, iar o parte din unghiul de vizualizare (o parte din campul de vizualizare) se va pierde. In imaginile urmatoare se poate vedea efectul alegerii unei format diferit pentru obiectiv si senzorul de imagine.

Figura 2.14 Exemplu de combinatie obiectiv cu un senzor CCD 1/3”

Daca lentila are un format mai mare decat formatul senzorului se va obtine urmatorul tip de imagine:

Figura 2.15

Dace lentila are un format mai mic decat formatul senzorului atunci imaginea va fi de forma:

Figura 2.16

Daca lentila si senzorul au acelasi format atunci imaginea obtinuta este de tipul urmator :

Figura 2.17

Formatele mari de lentila ofera cateva avantaje comparativ cu cele mici : o mai mare adancime a campului de focalizare si imagini cu mai putine efecte de distorsionare la margini.

Montura obiectivului. Din punctul de vedere al montarii obiectivului pe camera exista doua tipuri de obiective : C- mount si CS-mount. Ambele au acelasi diametru de 1” dar ce difera este distanta dintre lentila si senzorul de imagine atunci cand lentila este montata pe camera. Pentru obiectivul tip C-mount distanta este de 17.5 mm iar pentru obiectivul tip CS-mount distanta este de 12.5 mm. Standardul initial a fost C-mount, folosit in camere cu CCD de 1” sau 2/3”, dar, odata cu procesul de miniaturizare a senzorilor (1/3” si 1/4”) s-a trecut la standardul CS-mount. Astazi aproape toate camerele video folosesc standardul CS. Totusi, pentru obiectivele tip C-mount exista un adaptor care le permite montarea pe camere tip CS-mount. Obiectivele CS-mount nu se pot monta pe camere C-mount.

Figura 2.18 Montaj C si CS pentru lentile

Irisul (Diafragma)

Cantitatea de lumina care cade pe senzorul de imagine trebuie sa fie intre anumite limite pentru o performanta optima a camerei. Prea multa lumina duce la fenomenul de supraexpunere sau albire, prea putina lumina inseamna o imagine mai intunecata si pierderea detaliilor in zonele aflate in umbra. Irisul (sau diafragma) are rolul de a controla cantitatea de lumina ce ajunge pe senzorul de imagine. Irisul consta dintr-un numar de pale metalice aranjate astfel incat produc o deschidere circulara in centrul lor. Deschiderea (apertura irisului ) se poate mari sau micsora in incremente numite f-stops.

Figura 2.19 Irisul

Un alt rol al irisului, in afara controlului lumini ce ajunge pe senzor, este acela de a controla adancimea campului de focalizare. Practic irisul este cel mai bine definit de F-stop (Numarul F sau F.No).

Acest parametru este o masura a « luminozitatii« obiectivului. Valoarea acestui numar se calculeaza cu formula F.No= f/D (f-distanta focala a lentilei si D-diametrul irisului )

Cu cat F.No este mai mare cu atat mai putina lumina ajunge pe senzorul CCD. O valoare mica a numarului F.No inseamna mai multa lumina care ajunge pe CCD.

Acest parametru este luat in calcul la masurarea sensibilitatii camerei (de exemplu 0.1lux@F1.2). In tabelul de mai jos sunt date cateva valori privind procentul de lumina ce ajunge pe CCD pentru diverse valori ale numarului F.

Din punctul de vedere al irisului incorporat obiectivele pot fi :

- obiectiv cu iris fix

- obiectiv cu iris manual

- obiective cu iris automat (autoiris)

Obiectivul cu iris fix este un tip de iris care nu poate sa se adapteze la conditiile variabile de iluminat, deschiderea acestuia ramanand constanta. Obiectivul cu acest tip de iris este recomandat doar pentru conditii de interior unde nivelul de iluminat ramane constant. Parte din functiile irisului sunt realizate de camera prin folosirea functiilor Electronic Iris si Automatic Gain Control.

Obiectivul cu iris manual permite reglarea deschiderii irisului la momentul instalarii, astfel incat sa corespunda conditiilor de iluminat existente, totusi, la fel ca si la obiectivele cu irisul fix, conditiile de iluminat trebuie sa fie relativ constante pentru a avea o imagine buna. Pentru astfel de obiective se recomanda gasirea unei valori “medii” care sa corespunda cat mai multor variatii ale luminii.

Obiectivul cu autoiris este, practic, cel mai folosit si cel mai util pentru marea varietate de aplicatii in care conditiile de iluminat nu sunt constante, in special pentru aplicatiile de exterior unde conditiile de iluminat se schimba continuu. Acest tip de obiectiv, cu autoiris, este controlat in mod automat si constant de catre camera pentru obtinerea unui nivel de iluminare optim pe senzorul de imagine.

Controlul iris-ului se poate face prin mai multe metode. Astfel, obiectivele cu iris automat se pot clasifica in mai multe tipuri.

Video Drive Iris

Acest tip de obiectiv contine toata partea electronica de analiza a semnalului video obtinut de la camera. Un semnal video de referinta se preia de la camera iar lentila incearca sa mentina acesta valoarea de tensiune la 1V p-p prin inchiderea sau deschiderea diafragmei. De exemplu daca nivelul de iluminare incepe sa scada atunci si valoarea semnalului video va scadea, in acel moment circuitul de analiza a semnalului va da o comanda catre servo-motorul inglobat de deschidere a diafragmei, pana cand se atinge din nou valoarea optima de 1V p-p a semnalului de referinta.

Direct Drive Iris

Pe masura ce circuitele de analiza a semnalelor TV si de comanda au fost incorporate pe scara din ce in ce mai larga direct in camerele de supraveghere video, au aparut din ce in ce mai mult obiective mai mici si mai ieftine – numite Direct Drive. Aceste obiective controleaza diferit iris-ul printr-un procedeu numit – galvanic drive.
Obiectivele Direct Drive nu contin circuite de analiza a semnalului ele fiind comandate direct de catre camera video prin doua semnale : drive signal si damping signal. Drive signal este semnalul de control al lentilei iar damping signal este folosit pentru prevenirea situatiilor cand lentila reactioneaza prea repede la schimbarile de iluminat din campul vizual. Acest semnale sunt furnizate de catre camerele video care accepta acest tip de lentile.

Adancimea campului de Focalizare

Este momentul sa vorbim acum despre un parametru important al lentilelor si anume adancimea campului de focalizare. Uzual o lentila se focalizeaza, la o anumita distanta, pe un obiect. Acel obiect va aparea in imagine foarte clar, totusi, pe o anumita distanta in fata si in spatele lui si celelalte obiecte vor aparea foarte clar.

Suma acestor doua distante, din fata si din spatele obiectului, se numeste adancimea planului de focalizare. Impreuna formeaza asa numitul « camp de focalizare ». Obiectele care nu sunt in acest »camp de focalizare », pe toata adancimea lui, vor pierde din claritate. Adancimea campului de focalizare depinde de numarul F.No (« luminozitatea » lentilei, care depinde invers proportional de deschiderea irisului). Asadar, adancimea campului de focalizare depinde de deschidera irisului. Pe masura ce irisul se inchide adancimea campului de focalizare va creste, ceea ce inseamna ca mai multe obiecte vor intra in campul de focalizare.- adica vor aparea mai clar in imagine. Un dezavantaj al cresterii acestei adancimi prin inchiderea irisului este ca pe senzorul de imagine va ajunge mai putina lumina, iar imaginea va fi mai intunecata.

Adancimea campului de focalizare este dependenta de distanta defocalizare, obiectivele « wide angle« , cele care au unghiul de vizualizare mare – adica distanta focala mica- vor avea o adancime mai mare decat cele de tip « telephoto« – adica cele cu o distanta focala mica. Obiectivele autoiris, prin natura lor putand sa-si modifice deschiderea irisului, vor face ca si adancimea campului de focalizare sa se modifice.

Figura 2.20 Irisul si Adancimea de Focalizare

Un exemplu de functionare este urmatorul: o camera de tip day/night dotata cu un obiectiv autoiris. Pe parcursul zilei cand lumina ambientala este suficient de puternica irisul va fi cat mai inchis pentru a reduce cantitatea de lumina ce ajunge pe senzorul de imagine. In aceste condtiii adancimea campului de focalizare este buna. Pe masura scaderii luminii irisul va incerca sa compenseze lipsa luminii prin deschiderea diafragmei si deci prin reducerea adancimii campului de focalizare, care va deveni mai redus. Acest lucru trebuie luat in calcul cand adancimea campului de focalizare este un factor important in performanta unui sistem. Cand se regleaza focus-ul unui obiectiv asigurativa ca irisul este deschis la maximum. Daca irisul este inchis cand se seteaza focus-ul, adancimea campului de focalizare este suficient de mare ca sa dea impresia ca s-a reglat corect camera cand, de fapt, nu este asa. Acest lucru va fi vizibil dupa ce irisul se va deschide si se va pierde din focalizare.

2.4 Tipuri de camere

Asa cum am aratat mai sus tipologia camerelor este foarte diversa, o clasificare a acestora se poate face din punctul de vedere al mobilitatii lor in : camere fixe si camere mobile.

Camerele fixe au diverse forme constructive si dimensiuni care merg de la cele tip «pin hole« , camere de tip mini-dome, camere cu obiectiv incorporat in carcasa camerei, camere la care se adauga, separat, obiectivul, etc. Pentru camerele fixe exista posibilitatea de a avea montat un obiectiv cu zoom motorizat astfel incat sa existe controlul asupra unghiului de vizualizare. Uzual acest tip de camere au fost folosite pentru atasarea la echipamente de tip Pan&Tilt.

O categorie de camere mobile cu functii deosebite o constiuie asa numitele camere de tip « dome » sau « speed dome«. Aceste camere sunt folosite intr-o laraga gama de aplicatii in care exista cerinte de supraveghere deosebite :

• arii mari de supravegheat

• este necesara urmarirea unor obiecte/persoane aflate in miscare
• se cere preluarea unor imagini din momentul producerii unor evenimente
• se cere interconectarea cu alte sisteme (control acces, efractie, building managemet, detectie incendiu)
• usurarea muncii de supraveghere video a operatorilor
• costuri reduse, pentru supravegherea unor suprafete mari, unde ar fi necesar un numar mai mare de camere fixe

O camera de tip speed-dome este compusa dintr-o camera video, in general de mare rezolutie, cu obiectiv auto-iris, cu zoom motorizat si autofocus, actionata de un set servo-motoare, comandate de un echipament de control. Toate aceste componente se afla intr-o carcasa comuna avand, in partea inferioara, un capac de sticla de forma unui dome (semisfera). Modalitatile de montaj sunt multiple : tavan, perete, stalp, coltul unei cladiri, in atarnare de diversi suporti, etc.

Aceste camere au cateva caracteristici deosebite dintre care enumeram :

• zoom optic mare (30X, 36X)
• lentila autofocala
• rotatie in plan orizontal de 360 grade
• rotatie in plan vertical de aprox. 180 grade
• numar mare de prepozitii (presets) care pot fi memorate
• posibilitatea de executie a tururilor
• intrari de alarma (care pot declansa tur-uri sau “sarirea” la prepozitii)
• iesiri de alarma pentru activarea unor echipamente auxiliare
• zone de mascare
• protocoale de comunicatie multiple

In plus, exista astfel de camere care au si functia de auto-tracking, sau urmarirea unei tinte. Aceasta functie este utila pentru spatii care, in general, nu au obiecte in miscare si cand se doreste urmarirea oricarei miscari in acel loc.

Camerele de tip speed-dome pot functiona total autonom, independent de operatorii sistemului de supraveghere. Camerele pot fi programate sa execute automat tururi sau pot fi interfatate cu alte sisteme de la care sa primeasca comenzi. De exmplu o astfel de camera de tip speed-dome folosita intr-un sistem de paza perimetrala poate primi, in caz de alarma pe un anumit segment, comanda de comutare la o anumita prepozitie care este memorata in camera, acea prepozitie fiind alocata segmentului respectiv.

Comanda camerelor mobile speed dome se face de la un echipament care poate fi : DVR, matrice video, PC cu un software adecvat, tastaturi dedicate, sau alt tip de controller.

In general comunicatia acestor speed -dome-uri are la baza un protocol serial de distanta mare (RS-485, RS-422). Aceste protocoale, de nivel fizic (care definesc din punct de vedere electric interfetele de comunicatie), sunt protocoale diferentiale de distanta mare (1200m) ce folosesc perechea torsadata ca mediu de transmisie. Pe langa acest mediu de transmisie, in ultimul timp un alt mediu si-a facut aparitia, este vorba de fibra optica. Sunt camere speed-dome care vin gata echipate cu interfata de fibra optica astfel incat pe acelasi mediu -fibra optica- se transmit atat semnalul video cat si semnalul de comanda (date). Evident, in dispecerat exista echipamentul de conversie a semnalului luminos folosit pentru transmisia in fibra optica in semnalul video composit necesar echipamentelor de comutare/inregistrare afisare.

Figura 2.21 Topologie de comunicatie bus pentru speed dome-uri

De mentionat ca peste protocolul serial de nivel fizic fiecare camera foloseste un protocol de nivel inalt, specific producatorului respectiv sau folosind standard-ul de facto protocolul PELCO-D. Pe piata exista o multitudine de camere de tip speed-dome care pot folosi mai mult de un protocol, uzual cel proprietar si PELCO-D. Pentru rezolvarea problemelor de compatibilitate dintre elementul de comanda si camera mobila se pot folosi convertoare de protocol. Totusi este posibil ca din protocolul « sursa » sa nu poata fi traduse toate comenzile in protocolul « destinatie », acest lucru ducand la anumite limitari ale functionalitatii camerei.

]]> http://pazasisistemedesecuritate.wordpress.com/2009/05/02/magazin-sisteme-de-securitate/ Sat, 02 May 2009 12:32:25 +0000 pazasisistemedesecuritate http://pazasisistemedesecuritate.wordpress.com/2009/05/02/magazin-sisteme-de-securitate/

Am descoperit un magazin on-line sisteme de securitate

Rezolutia: Rezolutia este, practic, o masura foarte importanta a calitatii imaginii pe care acea camera o poate reda. Rezolutia unei camere reflecta capacitatea acelei camere de a reda detaliile unei scenei. Aceasta marime se exprima uzual in termeni de linii TV orizontale. In specificatiile unei camere valoarea rezolutiei se bazeaza pe numarul de elemente distincte, dintr-o linie orizontala, care pot fi capturate de catre camera. Acest lucru se reflecta in mod direct asupra numarul de linii verticale care pot fi distinse, pentru echivalentul de proportie 4/3 (H/V). Numarul de linii verticale, adica numarul elementelor distincte dintr-o linie orizontala, se obtine din rezolutia orizontala inmultita cu valoarea 4/3. Acest lucru se face pentru a pastra proportiiile naturale ale imaginii. Cu cat numarul de elemente individuale dintr-o linie orizontala este mai mare, cu atat in imaginea rezultata vom putea distinge mai multe detalii. De exemplu o camera cu rezolutia de 520 linii TV va avea intr-o singura linie 520 x (4/3) elemente distincte de imagine.

O clasificare tipica a camerelor color este, din punctul de vedere al rezolutiei, urmatoarea :

- rezolutie normala : in jur de 330-380 linii TV

- rezolutie medie : mai mica de 480 linii TV

- inalta rezolutie : peste 520 linii TV

Pentru camerele monocrome se foloseste aceeasi clasificare dar rezolutia este, in medie, cu 80 de linii TV mai mare. O masurare a rezolutiei camerei se poate face folosind chart-ul de test EIA. Acest parametru, rezolutie, este extrem de important in alegerea unei camere care sa corespunda cu cerintele de vizualizare, identificare si recunoastere a detaliilor necesare aplicatiei. De mentionat ca rezolutia intregului sistem este data de cea mai mica rezolutie a elementelor componente (camera video, monitor, DVR).

Sensibilitatea : sensibilitatea unei camere este o masura a performantei camerei in conditii slabe de iluminat, se mai intalneste un specificatii ca fiind iluminarea minima. Acest parametru este influentat de mai multi factori, printre acestia se includ, apertura (deschiderea) irisului, calitatea obectivului, dimensiunea si calitatea CCD-ului, amplificarea camerei, timpul de expunere, modalitate de procesare a semnalului video.

Sensibilitatea mai poate fi descrisa ca fiind iluminarea minima necesara, la o deschidere data a lentilei, pentru ca sa avem la iesirea camerei un semnal video util.

Masura acestei valori este exprimata ca fiind « canitatea » de lumina necesara in anumite conditii, raportata la apertura irisului (pentru o distanta focala fixa). De exemplu : 0.1 lux@f1.2 Aceasta valoare exprima cantitatea minima de lumina necesara pentru a reda un semnal util. In capitolul dedicat obiectivului va fi explicata semnificatia marimii f-stop.

Raportul Semnal Zgomot (Signal Noise Raport – SNR) : Este un parametru care descrie, din punct de vedere dinamic, comportamentul camerei si capacitatea ei de a compensa influenta perturbatoare a « zgomotului«, a semnalului parazit, care se suprapune peste semnalul util. Nicio camera nu poate rejecta acest « zgomot«, influenta acestuia putand fi doar redusa. Masura acestui parametru este data in decibeli (dB). O camera cu un raport semnal zgomt cat mai mare are o capacitate mai mare de a reduce « zgomotul« si de a furniza imaginii de calitate mai buna, decat o camera cu SNR mai mic.

Compensarea Luminii din Spate (Back Light Compensation – BLC): Aceasta functie are un rol major in situatiile in care obiectul supravegherii se afla pe un fundal luminos, ori cand cea mai mare parte a luminii vine din spatele obiectului. Sistemul de expunere al camerei se seteaza automat pentru o medie a cantitatii de lumina din scena. Daca in scena apare o cantitate mai mare de lumina, atunci sistemul de expunere reactioneaza la aceasta prin ajustarea (inchiderea) irisului (sau a irisului electronic) acest lucru avand ca efect o imagine mai intunecata. Pentru a compensa acest efect, prin activarea BLC-ului, camera va calcula timpul de expunere bazandu-se pe nivelul de iluminare doar dintr-o parte a imaginii, uzual in centrul imaginii, care este de interes pentru vizualizare. Orice modificare a iluminatului in afara acestei ferestre este ignorata de catre sistemul de expunere.

Figura 2.7 Influenta BLC asupra imaginii

Automatic Gain Control : Circuitul care realizeaza aceasta functie are rolul de a compensa fluctuatiile de iluminat care duc la scaderea semnalului video. Daca valoarea semnalului este adecvata circuitul nu va aplica nicio amplificare, totusi daca semnalul video continua sa scada (pe masura scaderii iluminatului) atunci circuitul va aplica din ce in ce mai multa amplificare pana ce semnalul video atinge valoarea de 1V p-p. Trebuie mentionat ca acest circuit nu poate face minuni si in scena trebuie sa exista lumina pentru a se putea produce un semnal video. Trebuie mentionat ca amplificarea unui semnal slab presupune si amplificarea zgomotului din acel semnal, de aceea semnalul video preluat in conditii slabe de iluminat si amplificat va produce o imagine de proasta calitate, dar acest lucru este de preferat in schimbul lipsei totale de imagine. Este recomandat ca aceasta functie sa fie activata, daca exista lumina suficienta in scena AGC nu functioneaza. Cand se regleaza o camera trebuie setat AGC OFF astfel incat semnalul obtinut sa nu fie influentat de amplificarea camerei, dupa reglaj se seteaza AGC ON.

Electronic Iris : In contrast cu functia AGC aceasta functie compenseaza valorile crescute ale semnalului video prin controlul timpului de expunere in concordanta cu nivelul de iluminat. Shutter-ul este circuitul care controleaza timpul de expunere a senzorului de imagine la fluxul luminos care este focalizat de lentila. Cu cat acest timp este mai mic cu atat timpul necesar senzorului pentru a « acumula » lumina este mai mic si, in acest fel, se evita supra expunerea la lumina. Circuitul de Electronic Iris asigura ca semnalul video de iesire sa fie la valaoarea de 1 Vp-p. Irisul electronic are limitele sale, daca prea multa lumin cade pe senzorul de imagine poate rezulta fenomenul de « smearing« .

Shutter Speed : Asa cum am spus shutter-ul are rolul de a controla timpul de expunere a senzorului la lumina. Un shutter cu viteza mare (adica cu timp redus de expunere) este recomandat pentru redarea imaginilor in care avem obiecte in miscare rapida. Totusi un shutter rapid inseamna un timp de expunere mic, adica mai putina lumina ajunge pe senzorul CCD si are ca rezultat o imagine mai intunecata. Daca este necesar un shutter rapid atunci trebuie sa ne asiguram ca avem suficienta lumina. Valoarea shutter-ului poate fi setata manual sau poate fi lasata pe regimul automat..

Figura 2.8 Efectul shutter-ului asupra imaginilor in miscare

Balanta de Culori: este un parametru specific camerelor color. Se refera la capacitatea camerelor de a reda in mod cat mai natural culorile in conditii de iluminat diferite. Acesta functie devine vizibila atunci cand folosim o camera atat pentru conditii de exterior cat si pentru interior, la trecerea de la o sursa de iluminat la alta (iluminat natural, iluminat artificial) se vede cum exista o variatie a nuantelor culorilor, care este compensata de catre camera astfel incat culorile sa fie redate la fel pentru ambele tipuri de iluminat.

Sincronizarea : Cand camerele sunt conectate la acelasi echipament (DVR, matrice, etc.) apre problema de sincornizare a camerelor. Daca informatia video soseste la echipament nesincronizata atunci este posibil sa apara efectul de distorsiune a imaginilor. Pentru a sincroniza camerele exista cateva modalitati :

• Line locking – se sincronizeaza camerele folosindu-se frecventa tensiuniii de alimentare. In felul acest toate camerele alimentate pe aceeasi faza vor furniza semnalul video in acelasi moment, sincronizat.

Figura 2.9 Sincronizare Line Locking

Desigur aceasta metoda este recomandata doar daca toate camerele sunt alimentate din aceeasi faza a aceleeasi surse de alimentare. Daca avem camere care nu sunt alimentate din aceeasi faza a tensiuni de alimentare se foloseste metoda numita LineLockPhase Adjust, care presupune o sincronizare folosind si defazaj-ul dintre cele doua surse de alimentare. In figura de mai jos se poate vedea efectul sincronizarii Line locking asupra a doua camere.

• GenLock- este o alta metoda de sincronizare a camerelor, dar este posibila doar la camerele care au o intrare de sincronizare. Pe aceasta intrare de sincronizare se aplica un semnal de la un generator de semnale. Desigur nu este o metoda obisnuita pentru sistemele video de supraveghere, aceasta metoda presupune dublarea cablajului si prezenta unui echipament suplimentar de generare a semnalelor de sincronizare.
• Sincronizarea interna – este cea mai usor de realizat modalitate de sincronizare, folosind un osilator intern al camerei.

Cauzele care duc la pierderea sincroonizarii sunt:

• probleme de impamantare
• lungimi mari de cablu
• tipuri de cablu nepotrivite cu aplicatia
• lipsa terminatorilor
• interferente electromagnetice sau radio

OSD – On Screen Display : Este o functie intalnita la camerele digitale. Datorita complexitatii si numarului mare de functii prezente la o astfel de camera trebuia sa existe o metoda de a putea seta acesti parametrii, metoda gasita presupune actionarea unor butoane de pe camera si intrarea in meniurile de configurare care apar suprapuse pe semnalul de iesire din camera atunci cand camera este conectata la un monitor.

Detectie de miscare : Este o functie ce permite detectarea miscarii in campul vizual al camerei prin analiza de imagine la nivelul camerei video.

Zone de mascare :Aceasta functie permite eliminarea unor zone din campul vizual al camerei, zone care nu trebuie sa apara in imaginea rezultata de la aceea camera, permitand protejarea anumitor obiecte.

Semnalul video composit este semnalul obtinut din camera video folosind circuite de procesare a semnalului (DSP-Digital Siganal Processor). Se numeste semnal video composit (sau complex) deoarece este compus din informatia video, un puls de sincronizare si un semnal de referinta. Amplitudinea maxima a acestui semnal este de 1 V varf–la-varf (1V peak-to-peak).

Pentru standardul PAL o imagine este formata din 625 linii scanate la o frecventa de 50Hz. Exista doua moduri de afisare a informatiei video :

Modul intretesut (2 :1 Interlaced): In acest mod o imagine completa (frame) este formata din doua treceri (scanari), fiecare trecere (scanare) formand un field. Prima trecere este pentru field-urile impare (313 linii) si urmatoarea trecere pentru field-urile pare (312). Acest mod se mai numeste si 2:1 Interlaced (2 field-uri : 1 frame).

Modul progressiv scan ( 1 :1 Non-interlaced): este modul de formare al imaginii prin scanarea progresiva de la linia 1 la linia 625 cu o frecventa de 25 frame-uri/secunda

Interlaced scan este mostenit de la sistemele TV si este inca larg folosit astazi.. Progressive scan este folosit de noile monitoare tip LCD, TFT pentru a afisa imaginea in ordinea aparitiei liniilor. Pentru afisarea unui semnal Intrelaced aceste echipamente au nevoie de un circuit de de-interlaced, pentru a afisa imaginile in modul progresiv.

Figura 2.6 Moduri de afisare a imaginii

Standardul de imagine folosit in industria CCTV este 4:3 (H :V). Cele mai des intalnite formate pentru senzorii de imagine CCTV sunt urmatoarele : 1”, 2/3”, 1/2”, 1/3”, 1/4”. Cu cat dimensiunea CCD-ului este mai mare cu atat imaginea rezultata va avea o calitate mai buna. Totusi, din motive economice, cele mai des folosite sunt cele de 1/3” si 1/4”.

Figura 2.3 Formate de senzori CCD

Procesele principale ce au loc intr-un sistem de supraveghere video pot fi descrise ca fiind :

• procesul de achizitie a imaginii si de producere a semnalului video
• transmisia semnalului video, folosind diverse medii de transmisie
• procesul de afisare, inregistrare, conversie, distributie a semnalului video.

Intr-un sistem de supraveghere video se pot distinge, conform cu procesele mentionate anterior urmatoarele elemente componente:

• elementul de achizitie a imaginii – obiectiv (lentila) si camera video
• mediul de transmisie a semnalului video : cablul coaxial, perechea torsadata, fibra optica, etc.
• elemente de achizitie, prelucrare si afisare a semnalelor video. Aici gama de echipamente este extrem de larga si diversa. O parte dintre cele mai reprezenttive echipamente vor fi descrise in capitolele urmatoare.

In continuare pentru fiecare dintre aceste elemente se va face o descriere a principiilor de functionare si a principalelor carcteristici ale acestor elemente componente.

Pentru inceput cateva cuvinte despre lumina ca factor determinant al supravegherii video.

Folosirea luminii este, practic, un element cheie in implementarea unui sistem video. Acest lucru, pe langa altele, influentand in mod direct calitatea imagini afiasate si/sau inregistrate. Lumina este o forma de energie formata din sapte componente de baza

Rosu 620–750 nm

Portocaliu 600–620 nm

Galben 580–600 nm

Verde 490–580 nm

Albastru 460–490 nm

Indigo 430–460 nm

Violet 390–430 nm

Aceste componente formeaza un spectru, din care ochiul uman poate percepe doar o portiune cuprinsa intre aprox. 400nm si 700 nm. Aceata lumina este folosita pentru « sensibilizarea« elementelor fotosensibile (senzorul de imagine) . Mai jos se poate vedea gama de radiatii, in care se incadreaza radiatia luminoasa

Figura 2.1 Spectrul de radiatii

Radiatia infrared se situeaza in afara spectrului vizibil. Acest tip de radiatie este emisa de catre toate obiectele, oameni, animale, etc. Obiectele « calde » apar evidentiate pe un fundal « rece« in conditii slabe de iluminat, de exemplu noaptea.

Unitatea de masura a lumini este lux-ul. Mai jos sunt date cateva valori tipice ale fluxului luminos in diferite conditii de iluminat. Aceste valori trebuie avute in vedere atunci cand, pentru anumite conditii de mediu, se alege un anumit tip de camera si lentila, care trebuie sa se conformeze conditiilor diverse si variabile de iluminat. Aceste valori pot fi folosite atunci cand se doreste alegerea unei camere cu o anumita sensibilitate pentru un anumit mediu de instalare.

Tabel cu valori de iluminat tipice

2.2 Camera Video

Principiul de baza de functionare al unei camere video consta in transformarea luminii reflectate de catre « scena » supravegheata in semnal electric. La baza acestui proces sta senzorul de imagine. Senzorul de imagine este un circuit integrat specializat care are rolul de a transforma « informatia« luminoasa in semnal electric. Acest semnal electric este apoi prelucrat de circuitele de procesare digitala a semnalului (DSP-Digital Signal Processor). Semnalul video rezultat la iesirea camerei este asa numitul semnal video compozit.

Figura 2.2 Schema de principiu camera video

Pana de curand circuitele de procesare a semnalelor erau circuite analogice dar, odata cu dezvoltarea circuitelor specializate de procesare a semnalelor, majoritatea camerelor de astazi folosesc « chip set«-uri specializate – DSP – care ofera facilitati si optiuni ce permit o mai usoara instalare, reglare si cu rezultatul final –calitatea imaginii- mult mai buna decat precedenta serie de camere analogice.

Senzorul de imagine este format dintr-o « matrice « de elemente fotosensibile numite elemente de imagine sau pixeli. Pixel-ul este elementul de baza al imaginii, care transforma lumina cazuta pe el in semnal electric, intensitatea acestui semnal este direct proportionala cu cantitatea de lumina care cade pe elementul de imagine. CCD-ul este scanat de la stanga la dreapta de 312,5 de 50 de ori pe secunda. Intensitatea luminii ce cade pe CCD este « translatata« intr-o mixtura de culori : rosu, verde si albastru din care se obtin valorile de luminanta (Y) si diferenta de culoare (U, V) ce compun semnalul video complex. In specificatiile camerelor numarul de pixeli ai unui CCD este specificat ca numar de pixeli orizontalaXnumar de pixeli pe verticala (De exemplu :752HX582V).

Senzorul de imagine tip CCD (Charged Coupled Device)

Tehnologia senzorilor tip CCD este una dezvoltata special pentru industria camerelor video. Principalul avantaj, comparativ cu tehnologia CMOS, consta in sensibilitatea ridicata in conditii de iluminare scazuta ceea ce inseamna imagini de calitate mai buna pentru conditii de iluminat scazut. Tehnologia CCD presupune un proces mai complex de producere si incorporare in camerele video.

Senzorul de imagine tip CMOS (Complementary Metal Oxide Semiconductor)

Tehnologia CMOS este una larg raspandita pentru componentele electronice. Senzorii tip CMOS pot fi produsi in dimensiuni variabile, de la camere miniaturale pana la camere tip megapixel. In ultimul timp distanta intre cele doua tipuri de tehnologii s-a redus, astfel incat calitatea imagini se apropie de cea a celor CCD, totusi – atunci cand cea mai buna calitate este dorita- tehnologia tip CCD este recomandata. Principalul dezavantaj al acestui tip de senzor de imagine este sensibilitatea scazuta pentru conditii de iluminat scazut. In conditii de iluminat constant acest lucru nu este o problema dar in conditii de iluminat scazut imaginea rezultata este intunecata sau de calitate slaba (perturbata de « zgomot«).

Cand am pornit nMag-ul eram constient ca exista aceasta bresa pe piata neacoperita – camere video de supraveghere, sisteme complete de supraveghere inclusiv online(lan, internet) si offline. Mi-am dat seama ca nu este orice fel de afacere. Ca exista persoane care se bazeaza pe aceste echipamente, ca supravietuirea lor si a afacerii pe care o conduc este data intr-o oarecare masura si de sistemul de supraveghere ales. De aceea ne-am orientat catre sisteme stabile, am oferit garantii extinse si ne-am creat un renume pe piata de sisteme de supraveghere din Romania. Ne apropiem cu pasi repezi de 5 ani de existenta. Am ramasi dedicati acestui hobby devenit meserie, acestei pasiuni devenita existenta. Dorim intotdeauna sa ne multumim clientii. Avem clienti care au la activ peste 20 de comenzi efectuate de-a lungul timpului. Ne mandrim cu sistemul nostru de garantie imediata prin inlocuirea directa a produsului afectat. Stim ca sistemul de supraveghere este o parte sensibila si ca nu poate astepta in service. Preluam produsul si raspunderea lui si ne ocupam ulterior de repararea sau returnarea lui.Piata de sisteme de supraveghere on-line s-a umplut acum de comercianti plecati in aceasta afacere doar cu gandul la bani. La fel ca in orice alta industrie vor disparea cu timpul atunci cand vor intelege ca nu poti face acest lucru fara dedicare totala, fara cunoastere totala a produselor si a capabilitatilor produselor pe care le comercializezi.

Acest blog a pornit pentru a face cunoscute cat mai multe sisteme, optiuni, variante de camere video de supraveghere si sisteme de supraveghere complete, dar si pentru a va oferi o privire in interiorul acestei afaceri.

Camera supraveghere video color cu fir infrarosu incorporat

Camerele video de supraveghere sunt folosite pentru supravegherea diferitelor obiective ce necesita supraveghere video atat pentru urmarirea video a productiei cat si pentru asigurarea securitatii prin supraveghere video online ip a obiectivelor aflate in supravegherea camerelor de supraveghere video. Exista numeroase tipuri de camere video de supraveghere:

- camere video de supraveghere cu fir

- camere video de supraveghere wireless

- camere video de supraveghere alb-negru

- camere video de supraveghere color

- camere video de supraveghere in infrarosu

Pentru cea mai buna oferta de camere de supraveghere video accesati site-ul http://www.nmag.ro

Alltech Electric Sistem firma autorizata va ofera o gama variata de oferte:sisteme antiefractie.supraveghere video,sistem de detectie a incendiului,interfoane,video interfoane,cablare struscturata instalatii electrice si diferite automatizari
telefon: 0723586807

Asa arata “primaria” din Buftea!!! Ati mai vazut o cladire mai kitsch pe aceasta planeta?!
Printr-un proiect finantat al Uniunii Europene, primaria Buftea isi spioneaza cetatenii!
Locuitorii din Buftea sunt filmati, inclusiv in propriile lor curti!
Pe langa camere rotative, exista si camere video fixe.