Sa vedem ce se mai joaca la opera si teatre in aceste zile:

Opera Nationala Romana

Teatrul Mic si Teatrul Foarte Mic

TNB – Teatrul National Bucuresti

Teatrul Bulandra

Teatrul Metropolis

Unitati de cazare afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Bucuresti

Agentiile de turism  afiliate Cheque Vacances (plata cu tichete de vacanta) din Bucuresti

Municipiul Bucuresti este capitala Romaniei si cel mai mare centru economic, cultural, social si industrial al tarii. Este situat in S-E tarii, in Campia Vlasiei (care face parte din Campia Romana). Are o populatie de peste 2 milioane de locuitori si se intinde pe o suprafata de 228 kmp. Prima atestare documentara a localitatii apare in 1459, iar in anul 1862 a devenit capitala Romaniei. Bucurestiul este impartit, din punct de vedere administrativ-teritorial, in 6 sectoare si este situat pe malurile Dambovitei, dar este udat de mai multe lacuri: Lacul Herastrau, Lacul Floreasca, Lacul Tei, Lacul Colentina.

Bucurestiul se bucura de o clima temperat-continentala, cu 4 anotimpuri, verile fiind foarte calduroase, iar iernile blande.

Conform legendei, Bucurestiul ar fi fost intemeiat de ciobanul Bucur, dar o varianta mai probabila ne spune ca Bucurestiul ar fi fost fondat de Mircea cel Batran la sfarsitul secolului XIV.

Sectorul 1 cuprinde cartierele: Aviatorilor, Aviatiei, Baneasa, Bucurestii Noi, Damaroaia, Domenii, Dorobanti, Gara de Nord, Grivita, Victoriei, Pajura, Pipera, Primaverii si Chitila.

Sectorul 2 cuprinde: Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Fundeni, Floreasca.

Sectorul 3 cuprinde: Dudesti, Titan, Vitan, Balta Alba, Centru Civic.

Sectorul 4 cuprinde: Timpuri Noi, Tineretului, Berceni, Oltenitei, Vacaresti, Giurgiului.

Sectorul 5 cuprinde: Rahova, Ferentari, Cotroceni, Izvor.

Sectorul 6 cuprinde: Drumul Taberei, Ghencea, Militari, Crangasi si Giulesti.

Muzee/Case Memoriale:

Muzeul Literaturii Romane: infiintat in anul 1957, este gazduit in casa Scarlat Kretzulescu de pe b-dul Dacia nr. 12 si se bucura de numeroase piese de colectie (manuscrie, acte, fotografii originale, arta plastica, obiecte memoriale).

Casa Memoriala George si Agatha Bacovia. A fost infiintata in 1958 si intra in subordinea Muzeului Literaturii Romane. In casa memoriala gasim manuscrise, obiecte si documente ce au apartinut scriitorului George Bacovia si sotiei acestuia Agatha.

Casa Memoriala Ion Minulescu-Claudia Milian, subordonata Muzeului de Literatura Romana (colectia din casa memoriala cuprinde documente literare, scrisori, manuscrise, fotografii si picturi de Alexandru Ciuciurescu, Cornel Medrea si Claudia Millian (b-dul Dr. Gheorghe Marinescu nr. 19, etaj 2, apartament 12).

Casa Memoriala “Tudor Arghezi”, infiintata in 1967. Pe strada Martisor la numarul 26 Tudor Arghezi a locuit din anul 1930. Este o casa cu gradina, situata pe dealul Piscului, in partea de sud-est a orasului in care se gasesc si mormintele celor doi soti. La Martisor putem admira biblioteca scriitorului, tablouri, obiecte de arta, fotografii, manuscrise, documente originale.

Muzeul Memorial George Calinescu este subordonat Muzeului Literaturii Romane si este situat pe strada George Calinesc la numarul 53. In acest muzeu sunt expuse biblioteca cu cartile lui Calinescu, mobila stil Aubusson, Empire, covoare orientale, icoane pe sticla, tablouri de Stefan Luchian, Ioan Andreescu, Theodor Pallady, Iosif Iser.

Muzeul National Cotroceni s-a infiintat in anul 1956 si este amplasat pe Calea Victoriei la numarul 141. In acest muzeu puteti admira manuscrisele compozitiilor lui George Enescu, viorile si pianele sale, mobilierul original, biblioteca muzicala, cronici, fotografii, documente legate de activitatea muzicianului.

Muzeul National de Arta al Romaniei este amplasat pe Calea Victoriei nr. 49-53. A fost infiintat in anul 1906 si are mai multe sectii: arta plastica romanesca, arta plastica universala, arta decorativa.

Muzeul de Arta al Romaniei are mai multe galerii cu expunere permanenta:

- Galeria de Arta Europeana;

- Galeria Nationala: Galeria de arta veche romaneasca, tezaur, Galeria de arta romaneasca moderna;

- Patrimoniu de arta decorativa, arta orientala, desene si gravuri.

Muzeul Colectiilor de Arta este situat pe Calea Victoriei nr. 111 in Casa Romanit. Muzeul gazduieste frumoase si valoroase colectii de arta particulare donate de catre realizatorii lor sau de catre familiile acestora: Colectia Marcu Beza, Colectia Elisabeta si Moise Weineberg, Colectia Dr. Mircea Petrescu, Colectia Eugen Taru, Colectia Mara Basca, Colectia Academician George Oprescu, Colectia Alexandra si Barbu Slatineanu, Colectia Prof. Garabet Avakian.

Muzeul K.H. Zambaccian a fost infiintat in anul 1947 si prezinta arta plastica romaneasca si europeana. Colectia adaposteste 165 de picturi, 71 de desene, 40 de sculpturi din colectia particulara de arta romaneasca apartinand cunoscutului om de afaceri si colectionar Krikor H. Zambaccian. Colectia se distinge in special prin calitatea deosebita a lucrarilor de arta romaneasca.

Muzeul Theodor Pallady este subordonat Muzeul National de Arta al Romaniei. Muzeul adaposteste colectia Serafina si Gheorghe Raut. Un loc deosebit il ocupa cele 800 de desene si gravuri din creatiile lui Pallady, opere de pictura franceza si spaniola din perioada secolelor XVIII-XIX. Minunatele colectii sunt adapostite in fosta Casa Melik din strada Spatarului nr. 22. Alaturi de picturi romanesti celebre sunt expuse si lucrari ale artistilor francezi si olandezi: Lubin Baugin, Edmond Aman Jean, Carolus Duran, Camille Corot, Jan Van de Capelle.

Muzeul Satului a luat nastere in anul 1936 si este un muzeu etnografic in aer liber care prezinta monumente de arhitectura traditionala: gospodarii, instalatii, biserici si ateliere mestesugaresti. De asemenea, muzeul detine si piese etnografice si de arta populara: port, ceramica, scoarte, lemn, icoane pe lemn si sticla, obiceiuri. Muzeul se afla pe Soseaua Kiseleff nr. 28-30.

Muzeul National de Istorie a fost infiintat in anul 1968. Cladirea muzeului este un monument istoric, in stil neoclasic si a fost realizat de arhitectul Alexandru Savulescu in anul 1899. Muzeul prezinta istoria Romaniei din paleolitic pana in epoca moderna. Colectiile principale ale muzeului sunt cele de arheologie, istorie, carte veche, numismatica, filatelie. Muzeul poate fi vizitat de miercuri pana duminica, intre orele 10-18 in cladirea din Calea Victoriei nr. 12.

Muzeul Taranului Roman a fost infiintat in anul 1906 si este inscris in familia europeana a Muzeelor de Arte si Traditii populare. Muzeul este gazduit de o cladire monument istoric in stil neo-romanesc. Alaturi de expozitiile permanente, muzeul adaposteste si expozitii temporare, targuri cu mesteri si un atelier de creativitate pentru copii. Muzeul poate fi vizitat in cladirea de pe Soseaua Kiseleff nr. 3.

Muzeul Municipal Bucuresti a fost infiintat in anul 1921 si contine colectii de arheologie medievala, arheologie preistorica, arta plastica romaneasca, istorie. Muzeul este gazduit de palatul Sutu, monument istoric din anul 1838.

Colectia de arheologie cuprinde piese incepand din neolitic, paleolitic, epoca bronzului, geto-dacice de la Fundeni, Snagov, Popesti-Novaci si Dealul Piscului. Colectia de documente: hrisoave (cele mai vechi din anul 1488), fondul Manuc (in limba armeana cu caractere turcesti), documente medievale, moderne si contemporane. Colectia de arta plastica este alcatuita din pietre funerare, desene, tablouri, steme. De asemenea muzeul prezinta si colectia de mobilier istoric si obiecte de uz casnic, colectia de arme, uniforme, steaguri, colectia de costume si obiecte textile. Muzeul poate fi vizitat pe b-dul I.C.Bratianu la nr. 2.

Colectia de arta plastica „Fr. Storck si Cecilia Cutescu Storck“. Muzeul a fost infiintat in anul 1951 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Este gazduit in fosta locuinta a sculptorului Fr. Storck. Picturile murale in encaustica, purtand semnatura Ceciliei Cutescu Storck fac ca vizitarea acestui muzeu sa devina un lucru obligatoriu. De asemenea patrimoniul muzeului cuprinde lucrari de grafica, pictura si sculptura apartinand artistilor familiei-Karl, Carol, Frederic Storck. Colectia familiei Storck poate fi admirata in cladirea de pe strada Vasile Alecsandri nr. 16.

Colectia Maria si Dr. George Severeanu.

Muzeul a fost infiintat in anul 1956 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Colectia a fost donata Muzeului de Istorie a Municipiului Bucuresti, ca urmare a dorintei acestuia. Prima donatie a fost facuta de sotia acestuia Maria Severeanu.

Colectia familiei Severeanu poate fi admirata in cladirea de pe strada Henry Coanda nr. 26.

Curtea Veche – Palatul Voievodal.

Este situat pe strada Franceza la nr. 25-31 si a fost deschis publicului larg in anul 1972. Sunt expuse piese ceramice, unelte, teracote smaltuite, dale din piatra si marmura, vase si conducte de apa.

Muzeul de Arta Populara Prof. Dr. Nicolae Minovici a luat fiinta in anul 1915 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Muzeul este adapostit de cladirea din b-dul Dacia nr. 51. In aceasta cladire au trait marele actor C.I. Nottara si fiul acestuia, compozitorul C.C. Notarra.

Muzeul Memorial Dr. Victor Babes a fost infiintat in anul 1955 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Muzeul a luat fiinta datorita donatiei facute de Mircea V. Babes in frumoasa vila din strada Andrei Muresanu. Muzeul prezinta viata savantului Victor Babes si realizarile acestuia care l-au inscris in istoria universala a medicinii, cu merite speciale in domeniile bacteorologiei si seroterapiei.

Muzeul Memorial Gh. M. Tattarescu a fost infiintat in anul 1953 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Muzeul se desfasoara in casa in care a locuit artistul intre anii 1855-1894 si cuprinde un bogat patrimoniu de pictura, grafica, pictura murala in stil neo-pompeian, mobilier de epoca, obiecte personale, precum si un bogat fond documentar. Muzeul este localizat pe strada Domnita Anastasia nr. 17.

Muzeul Theodor Aman este infiintat in anul 1908 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Se afla pe strada C. A. Rosetti nr. 8, intr-o cladire realizata de catre arhitectul Fr. Scheller, stil neoclasic. Colectia muzeului cuprinde numeroase uleiuri, desene, acuarele, gravuri, sculpturi care apartineau fondului original donat de Ana Aman. Alaturi de lucrari reprezentative ale artistului, muzeul mai adaposteste si colectii de gravuri in acuaforte (tehnica eperimentata de Thodor Aman in ultima perioada a vietii sale), placi originale, precum si presa de imprimare.

Observatorul Astronomic Vasile Urseanu a fost infiintat in anul 1909 si este subordonat Muzeului Municipal Bucuresti. Poate fi vizitat in b-dul Lascar Catargiu nr. 21 si prezinta publicului larg istoria astronomiei: telescopul original al amiralului Vasile Urseanu, manuscrise, obiecte, biblioteca. In cadrul muzeului se pot face observatii ale boltei ceresti si ale unor fenomene astronomice.

Muzeul Militar National a fost infiintat in anul 1923 si este situat pe strada Mircea Vulcanescu nr. 125-127. Muzeul se afla in subordinea Ministerului Apararii Nationale si prezinta in expozitia sa permanenta evolutia ansamblului armatei romane in contextul istoriei nationale. Dintre exponaetele cu o valoare incontestabila, mentionam: exemplare din primele arme de foc si artilerie, ordine si medalii militare si civile rare, avioane, elicoptere, blindate romanesti si straine, modulul navetei spatiale „Soiuz 40“, lucrari si documente istorice din secolele XV-XVI.

Muzeul National Geologic a fost infiintat in anul 1990 si este amplasat pe Soseaua Kiseleff nr. 2. Este subordonat Agentiei Nationale pentru Stiinta si Tehnologie. Colectia muzeului se intinde pe 3 niveluri si este structurata pe sali dedicate minerologiei, dinamicii externe si interne a Pamantului, paleobotanicii, paleontologiei, stratigrafiei, hidrogeologiei, tectonicii Romaniei, substantele minerale utile metalifere si nemetalifere, hidrocarburilor, geologiei Romaniei, mineralelor fluorescente si florilor de mina.

Muzeul National al Pompierilor este infiintat in anul 1963 si este subordonat Ministerului de Interne. Este deschis in fiecare zi, mai putin sambata si duminica si se poate vizita in cladirea din b-dul Ferdinand nr. 33. Foisorul de Foc este monument istoric si de arhitectura si a fost construit in 1892. Astazi ofera o priveliste minunata a Bucurestiului de pe balconul circular situat la o inaltime de 50 m. Muzeul Pompierilor expune de-a lungul celor 6 etaje evolutia cronologica a mijloacelor de stingere a incendiilor.

Muzeul de Istorie Naturala “Grigore Antipa” a fost infiintat in anul 1908 si este subordonat Ministerului Educatiei Nationale. Se afla pe Soseaua Kiseleff nr. 1 si este deschis zilnic intre orele 10-18, mai putin lunea. Piesele muzeului ilustreaza domeniile: ecologie, zoologie, oceanografie, panteologie, taxonomie si morfologie.

Muzeul Bancii Nationale a Romaniei a luat nastere in anul 1943 si se afla in subordinea Bancii Nationale a Romaniei. Cladirea in care se afla acest muzeu a fost construita in anul 1884 si se numeste Palatul Bancii Nationale a Romaniei. In acest muzeu putem admira seriile numismatice emise de Banca Nationala a Romaniei, insemne bancare dar si o galerie de portrete de guvernatori ai bancii. Muzeul se afla pe strada Lipscani nr. 25.

Muzeul Cailor Ferate Romane a fost infiintat in anul 1939 si se afla in subordinea Ministerului Transporturilor si este situat pe Calea Grivitei nr. 193A. Muzeul prezinta materiale si piese documentare care ilustreaza evolutia mijloacelor de transport feroviare.

Muzeul de Arta Veche Apuseana “Ing. Dumitru Minovici” a fost infiintat in anul 1946 si se afla in subordinea Academiei Romane. Poate fi vizitat pe strada Dr. N. Minovici nr. 3. Muzeul de Arta Veche Apuseana este gazduit de o veche cladire in stil gotic englez al epocii Tudorilor. Vizitatorul isi poate delecta privirea cu piese de mobilier italian, francez, austriac, tapiserii flamande, covoare si goblenuri (secolele XV-XVII), picturi din scolile flamanda si italiana, portelanuri, vitralii, sculpturi gotice in lemn, ceramica de Meissen si Delft, gravuri si editii rare ale unor volume ale scriitorilor din secolele XVIII-XX.

Muzeul Operei Romane se afla in subordinea Ministerului Culturii si cuprinde fotografii, afise, costume de scena, scrisori, busturi ale marilor muzicieni si artisti. Muzeul este amplasat pe b-dul Mihail Kogalniceanu nr. 70-72, iar expozitia permanenta este amenajata la etajul II al Operei.

Muzeul Sportului din Romania a fost infiintat in anul 1971 si este situat pe b-dul Basarabia, nr 37-39. Vizitatorii pot viziona medalii, diplome, fanioane, cupe, fotografii, materiale sportive care au apartinut unor sportivi de frunte ai tarii, extrase de presa.

Muzeul Teatrului National se afla in subordinea Ministerului Culturii, iar vizitatorul poate observa evolutia teatrului romanesc. Dincolo de informatiile legate de evolutia teatrului romanesc putem admira si masti, statuete, tiparituri vechi, picturi, fotografii, afise programe, machete de decor si corespondenta. Cei ce vor sa viziteze acest muzeu o pot face in b-dul Nicolae Balcescu nr. 2-4.

Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida a fost infiintat in anul 1909. Cladirea muzeului se afla situata in Parcul Carol si prezinta peste 6500 de piese din domeniile: mecanica, electricitate, chimie, energie nucleara, magnetism, minerit, industria petrolului, electrotehnica, caldura, iluminat, cinema, telecomunicatii, masini de calculat, hidraulica, aerospatiale, tipografie si masini de scris, motoare si masini industriale, transporturi terestre. Cei ce doresc sa-l viziteze o pot face pe strada Candiano Popescu nr. 2.

Muzeul Universitatii Bucuresti a fost infiintat in anul 1967 si se afla in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Muzeul prezinta istoricul Universitatii din Bucuresti. Colectia muzeului cuprinde exponate originale si facsimil: cursuri, manuscrise, fonduri arhivistice ale unor fosti profesori, brevete, diplome, fotografii, timbre, medalii, piatra fundamentala a cladirii Universitatii. Muzeul Universitatii se afla pe b-dul Mihail Kogalniceanu nr. 64.

Colectia Muzeala a Episcopiei Armeano-Gregoriene, strada Armeneasca nr. 9.

Muzeul Mitropolit Antim Ivireanul este organizat in incinta Manastirii Antim, si cuprinde elemente de arta brancoveneasca, istoria tiparului si carte veche.

Teatru/Circ/Opera:

Ateneul Roman

Circul Globus

Teatrul de comedie

Teatrul Evreiesc

Teatru Excelsior

Teatrul Ion Creanga

Teatrul Masca

Teatrul Mic

Tearul Foarte Mic

Teatrul National I.L. Caragiale

Teatrul Odeon

Teatrul Bulandra

Teatrul Tandarica

Teatrul Tanase

Opera Romana

Opera Comica pentru copii

Studioul Casandra UNATC

Studioul de concerte radio

Opereta Ion Dacian

Universitate/Invatamant/Cultura:

Academia de Studii Economice Bucuresti

Universitatea Bucuresti

Universitatea de Arhitectura si urbanism Ion Mincu

Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti

Universitatea Politehnica din Bucuresti

Universitatea Tehnica de Constructii din Bucuresti

Academia Nationala de Informatii din Bucuresti

Universitatea Nationala de Aparare

Academia Universitara Athenaeum din Bucuresti

Academia de Politie Al.I. Cuza din Bucuresti

Universitatea de Medicina si Farmacie Carol Davilla din Bucuresti

Universitatea de Stiinte Agronomice si Veterinara din Bucuresti

Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti

Biblioteca Metropolitana Bucuresti

Palate/Cladiri istorice:

Hanul Manuc

Hanul Constantin Voda

Hanul cu Tei

Hanul Bazaca

Hanul Galben

Curtea Veche

Palatul Parlamentului (sau Casa Poporului) masoara 270 m pe 245 m, 86 m inaltime. La suprafata se intinde pe 12 niveluri si alte 8 subterane. Casa Poporului este amplasata in zona pe care azi o numim Dealul Arsenalului. Dealul pe care se afla situata Casa Poporului este natural si are inaltimea de 18 m, in timp ce partea dinspre b-dul Libertatii este inaltata intr-un mod artificial. Construirea Palatului Parlamentului a inceput in anul 1983. Se desfasoara pe o suprafata de 330000 mp, intrand astfel in cartea recordurilor la capitolul “Cladiri Administrative” (pe locul 2 in lume, dupa cladirea Pentagonului), iar in ceea ce priveste volumul, cei 2.550.000 m³ o situeaza pe locul 3 in lume dupa Cape Canaveral (din Florida) si dupa piramida lui Quetzalcoatl (din Mexic).

Palatul Cotroceni este sediul Presedintiei Romaniei si este amplasat pe b-dul Geniului nr. 1. In anul 1679 domnitorul Stefan Cantacuzino a inaltat pe Dealul Cotrocenilor o manastire. In anul 1888, Principele Carol I a construit in interiorul manastirii un palat care sa-i serveasca drept resedinta in Bucuresti. Cladirea a fost construita la sfarsitul secolului XIX, in incinta Manastirii Cotroceni, intr-o zona privilegiata, linistita si inverzita a orasului Bucuresti.

Ateneul Roman este o constructie cu o arhitectura deosebita, construit pe fundatia unui manej, ceea ce explica forma circulara a cladirii ce a fost inaugurata la 1888.

Casa Capsa este situata pe Calea Victoriei, la intersectia cu strada Edgar Quinet si a fost construita in anul 1852 de catre vornicul Slatineanu.

Natura/Parcuri/Gradini:

Parcul Herastrau – se afla in partea de nord a orasului, a fost construit in 1936 si este cel mai mare parc al capitalei. Se intinde pe o suprafata de 110 ha. Punctele care constituie atractii turistice deosebite sunt:

-Zona Expoflora – organizata pe o suprafata de 15 ha;

-Insula Trandafirilor;

-Gradina Japoneza.

Gradina Botanica a fost infiintata in anul 1860, este amplasata pe b-dul Cotroceni nr. 32 si se afla in subordinea Ministerului Educatiei Nationale. Gradina cuprinde un muzeu, sectorul ornamental plante din Extremul Orient, America de Nord, sector dendrologic (plante cu varste cuprinse intre 100-150), flora mediteraneana, plante medicinale si tehnice, plante de munte, plante tropicale. Complexul de sere se poate lauda cu flora tropicala si subtropicala din Africa, India, Indonezia, America de Sud.

Parcul Carol a fost proiectat de arhitectul E.Rodont, in anul 1900 si a fost inaugurat in anul 1906.

Elementele care constituie o atractie aparte sunt:

-Arenele Romane amplasate periferic si cu o capacitate de peste 5500 de locuri in aer liber;

-Muzeul Prof. Ing. “Dimitrie Leonida”;

-Un exemplar de Sequoia Gigantea-arbore declarat monument al naturii;

-Turnul lui Vlad Tepes care adaposteste un rezervor de apa;

-Monumentul Soldatului Necunoscut, adus in 1991 de la Marasesti;

-Statuile Gigantii realizate de sculptorul Dumitru Paciurea;

-Fantana Cantacuzino, monument de arta in stil neoclasic, construita in 1870.

Gradina Cismigiu a fost creata de arhitectul peisagist Carl Meyer si a fost situata pe un teren mlastinos care nu seaca niciodata si se intinde pe aproximativ 14 ha.

Principale puncte de atractie din Gradina Cismigiu sunt:
-Gradina de trandafiri;

-Rondul Roman;

-Locul pentru orchestra;

-Lacul- amenajat in 1910 de Rebhun;

-Coltul cu arbori si arbusti (cu frunze persistente iarna, langa liceul Gh. Lazar);
-Coltul sahistilor;

-Coltul copiilor;

-Izvorul lui Eminescu;

-Platanus X Acerifolia.

Parcul Tineretului

Terenul din parcul Tineretului este usor denivelat, ajungandu-se uneori pana la 16 m, punandu-se astfel in valoare frumusetea lacului.

Principalele puncte de atractie sunt:

-Sala Ioan Kunst Ghermanescu (fosta Sala Polivalenta) destinata competitiilor sportive si actiunilor culturale;

-Platforma dalata decorata cu grupuri statuare si destinata serbarilor tinerilor.

Parcul Circul de Stat a fost infiintat in anul 1960 si se intinde pe o suprafata de 26 ha cu un relief deosebit de frumos si interesant, realizat aproape in intregime artificial cu scopul de a pune in evidenta cladirea Circului de Stat. Un punct de atractie il constituie sculpturile in trunchiurile arborilor uscati, realizate cu foarte multa maiestrie si originalitate de artistul plastic C. Teodorescu. Proiectul de amenajare a parcului Circul de Stat a fost conceput de arhitectul Valentin Donose care a urmarit sa transforme aceasta fosta groapa de gunoi intr-o frumoasa zona de agrement.

Gradina Sala Palatului are o suprafata de 3 ha si a fost inaugurata in anul 1960. Proiectul Gradinii a fost realizat ing. Maria Frantz (un talentat horticultor).

Parcul Alexandru Ioan Cuza (fostul parc I.O.R)- este situat in sectorul 3. In acest parc se afla Biserica Pogorarea Sfantului Duh construita din lemn, in stil maramuresean intre anii 1994-1996. Un alt punct de atractie foarte important il constituie Lacul Titan. Pe acest lac exista patru insule: Insula pensionarilor, Insula IOR, Insula Cainilor, Insula Inecatilor.

Parcul Bazilescu (sau fostul Parc Nicolae Balcescu) este situat in cartierul Bucurestii Noi si se intinde pe o suprafata de 13, 5 ha. Terenul pe care a fost ridicat parcul a fost donat de juristul Bazilescu. In interiorul parcului se afla Teatrul de Vara cu o capacitate de 2000 de locuri (in prezent se afla intr-o avansata stare de degradare).

Parcul Bordei situat in sectorul 1 este un parc destul de mare si prietenos. Inca de la intrare te intampina cu foarte multa verdeata (flori multicolore, tufe de dalii, arbusti tineri verzi care alterneaza cu arbusti mai batrani).

Parcul Copiilor – este situat in Piata Domenii si se intinde pe o suprafata de 975mp. In interiorul sau putem gasi numeroase terenuri de fotbal, minigolf, tenis, baschet, volei, pista pentru bicicleta, rugby, tenis de masa.

Parcul Crangasi – este localizat in partea de sud-est a Lacului Morii-detine numeroase terenuri de fotbal si o scena unde se tin concerte sau orice alte spectacole culturale.

Parcul Drumul Taberei (fost Moghioros) este asezat in sectorul 6 al Municipiului Bucuresti si se intinde pe o suprafata de 30 ha. In interiorul parcului exista un strand cu 3 bazine, un lac pentru canotaj si un teatru de vara pentru copii.

Parcul Eroilor este unul dintre cel mai ingrijit parc al capitalei. Este un parc de promenada si relaxare.

Gradina Episcopiei – este amplasata pe strada Episcopiei si a fost amenajata pe locul fostei case a Episcopiei.

Parcul Filaret

Parcul Floreasca

Parcul Florilor – se afla la intersectia dintre Soseaua Pantelimon si Soseaua Fundeni. In interiorul parcului putem admira monumentul Rascoala 1907.

Parcul Garii de Nord

Parcul Giulesti este situat in zona Giulesti si in interiorul parcului se afla amenajat si un spatiu de agrement-un strand (Strandul Giulesti)

Parcul Grozavesti

Gradina Icoanei – mic si cochet asezat intre strazile pitoresti ale Bucurestiului, pe langa Liceul Scoala Franceza.

Parcul Ioanid – este situat in sectorul 2, asezat pe fostul afluent al Dambovitei Bucurestioara.Parcul a fost gandit dupa modelul scuarurilor englezesti si al parcurilor frantuzesti. In anul 2003 numele parcului a fost schimbat in Ion Voicu, pentru a cinsti memoria violonistului Ion Voicu, tatal omului politic Madalin Voicu.

Parcul Izvor – aerisit si verde, se afla situat in apropierea Palatului Parlamentului. Cai de acces: Metrou Izvor.

Parcul Kiseleff, este amplasat de-o parte si de alta a Soselei Kiseleff si a inceput sa fie amenajat din anul 1832. Parcul are o suprafata de 31690 mp si a fost amenajat dupa planurile arhitectului peisagist Wilhelm Mayer. In interiorul parcului putem admira busturile unor oameni de cultura: Nicolae Leonard, Ovidiu Barbu Stefanescu Delavrancea. De asemenea, puteam admira un complex de statui format din patru piese apartinand sculptorului George Apostu. Recent, parcul a fost inzestrat cu un nou monument, Monumentul Infanteriei Romane-construit in bronz de sculptorul Ioan Bolborea.

Parcul National – in acest parc isi desfasoara activitatea Complexul Sportiv National si Casa Fotbalului, sediul Federatiei Romane de Fotbal

Parcul Obor este situat in fata Primariei Sectorului 2 si este foarte frumos amenajat si bine ingrijit.

Parcul Pantelimon este situat in sectorul 3 si este amplasat langa Lacul Pantelimon.

Parcul Plevnei – se afla in zona Plevnei si ocupa o suprafata de 109.000 mp.

Parcul Plumbuita – este situat in cartierul Colentina, in sectorul 2, pe malul lacului Plumbuita. Are o suprafata de 80 ha si are numeroase terenuri de joaca pentru copii, mese, scaune, poduri, terenuri de fotbal. Pe lac a fost construita o fantana arteziana artificiala care confera un aspect modern lacului. In interiorul parcului gasim 2 monumente arhitecturale foarte importante ale Bucurestiului:

-Manastirea Plumbuita, ctitorita de Petru cel Tanar in secolul XVI;

-Palatul Ghika Tei, inaltat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica in 1822, stil neoclasic.

Parcul Sfanta Maria – este situat pe strada Karol Knape si se intinde pe o suprafata de 19.350 mp.

Parcul din strada Gheoghe Petrascu-se afla in sectorul 3 si recent a fost reamenjat, devenind o adevarata oaza de verdeata si liniste.

Parcul Tei – se afla in sectorul 2 si este amplasat pe cursul raului Colentina. Amenajarea sa a inceput in anul 1948 si se intinde pe o suprafata de 9 ha.

Parcul Titan – se afla langa Policlinica Titan si ofera vizitatorilor sai numeroase terenuri de baschet si fotbal.

Biserici/Manastiri:

Biserica Alba cu hramul Sf Nicolae (1855-1857) – Calea Victoriei.

Biserica Amzei cu triplu hram Buna Vestire, Sf .Ierarh Nicolae si Sf. Imparati Constantin si Elena, ctitor vistiernicul Amza Naescu, stil eclectic, 1807-1810 (str. Biserica Amzei nr. 12, sector 1).

Biserica Anglicana, inceput de secol XIX, str. pictor Arthur Verona nr. 3, sector 1.

Biserica Antim cu hramul Tuturor Sfintilor, ctitor Sf. Ierarh Antim Ivireanul, 1713-1715 (strada Antim nr. 29).

Biserica Armeneasca cu hramul Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, ctitor Harutin Amira Hovviant, 1911, arhitect Dimitrie Marmarolu (b-dul Carol nr. 43).

Biserica Batistei, refacuta in 1660 de catre oamenii lui Constantin Serban Basarab Voda (strada G-ral David Praporgescu nr. 2).

Biserica Baratiei, romano-catolica, ctitorii bisericii initiale au fost calugarii francisani, secolul XVII, ulterior biserica fiind reparata cu contributia financiara a imparatului Leopold I si a voievodului Nicolae Mavrocordat. Dupa incendiul din 1847, biserica a fost refacuta cu ajutorul Casei Imperiale de la Viena (b-dul I.C. Bratianu nr. 27).

Biserica ortodoxa Boteanu cu hramul Sf .Gheorghe si Sf. Mucenita Varvara, 1900 (strada Boteanu nr. 8, sector 1).

Biserica Bucur, potrivit legendei ciobanul Bucur ar fi fost ctitorul acestei biserici, secolul XVIII (str. Radu-Voda nr. 33).

Biserica Bulgara Sf. Ilie Proorocul, ctitor clucerul Radu Coltea, 1725-1730 (str Doamnei nr. 18, sector 3).

Biserica Caramidarii de Jos cu triplu hram Sf .Mc. Gheorghe, Sf. Mc. Dumitru si Sf. Mc. Trifon, ridicata pe un loc sfintit din secolul XVIII (str. Piscului nr. 3, sector 4).

Biserica Casin, ctitor Ionescu Berechet (arhitectul patriarhiei), 1937, imbina stilul brancovenesc cu cel bizantin, (b-dul Marasti nr. 16).

Biserica Coltea, ctitor Mihail Cantacuzino, 1701 (b-dul I.C .Bratianu nr. 1).

Biserica Kretzulescu, ctitori logofatul Iordache Kretzulescu si sotia acestuia Safta, 1720-1722 (Calea Victoriei nr. 45).

Biserica “Schimbarea la Fata” ,Cutitul de Argint, arhitect Nicolae-Ghica Budesti, pictor Costin Petrescu, secolele XVIII-XIX (strada Cutitul de Argint, sector 4).

Biserica Darvari cu triplu hram Invierea Sf. Lazar, Sf. Imparati Constantin si Elena, hramul Sf. Voievozi Mihail si Gavril, ctitori Mihail Darvari si sotia acestuia Elena, 1834 (str Schitul Darvari nr. 3).

Biserica Dichiu-Tichirlesti, 1772 (str. Icoanei nr. 72, sector 2)

Biserica dintr-o Zi cu hramul Sf. Nicolae, ctitor Domana Marica (sotia lui Constantin Brancoveanu), 1702 (Str. Academiei nr. 22).

Biserica Dobroteasa cu triplu hram Buna Vestire, Cuvioasa Paraschiva si Sf. Filofteia, zidita dupa planurile arhitectului Paul Petricu, 1730 (b-dul Mircea-Voda nr. 35A).

Biserica Domnita Balasa, ctitor Domnita Balasa si sotul acesteia banul Manolache Rangabe, 1743-1744, stil neoromantic si neobizantin (str. Sfintii Apostoli nr. 60).

Biserica Sfantul Elefterie Nou cu hramul Sf. Mucenic Elefterie, biserica zidita prin bunavointa enoriasilor, 1935 (Str. Sf Elefterie nr. 1).

Biserica Sf. Elefterie Vechi, ctitor negutatorul Maxim Cupetul, 1743-1744 (Str. Sf .Elefterie nr. 20).

Biserica Flamanda cu dublu hram Sf. Haralambie si Adormirea Maicii Domnului, a fost zidita in timpul perioadei fanariote in a doua jumatate a secolului XVIII, ctitori Istrate Vel-Vornic si Constantin Kretzulescu (str. Olimpului nr. 17).

Biserica Foisor cu hramul Nasterea Maicii Domnului, ctitor Doamna Smaranda, sotia lui Nicolae Mavrocordat, 1764 (str. Foisorului nr .119).

Biserica Greaca cu hramul Buna Vestire, ctitor Harokopos, arhitect Anastassios Metaxas, ultimul deceniu al secolullui XIX (b-dul Pache Protopopescu nr. 1-3).

Biserica Icoanei cu dublu hram Adormirea Maicii Domnului si Sf. Nicolae, ctitor monahul Mihail Babeanu, 1777 (str. Icoanei nr. 12).

Biserica Italiana, constructia bisericii a inceput in anul 1913 si a fost inaugurata la 2 iulie 1916, stil vechi lombard (b-dul Nicolae Balcescu nr. 28).

Biserica Luterana, str. Luterana nr. 2.

Biserica Manea Brutarul cu hramul Sf. Nicolae (strada Constantin Budistianu nr. 3-6).

Biserica Manea Cavafu cu dublu hram Sf Treime si Sf. Arhangheli Mihail si Gavril, 1815 (b-dul Gh. Sincai nr. 4, sector 4).

Biserica Mavrogheni, ctitor domnitorul fanariot Nicolae Petre Mavrogheni, 1786-1790 (str. Monetariei nr. 4).

Biserica Mantuleasa cu dublu hram Sf. Arhangheli Mihail si Gavril si Sf. Nicolae, stil brancovenesc, ctitori jupanesele Maria si Stanca, 1734 (str. Mantuleasa nr. 20).

Biserica Mihai Voda cu hramul Sf. Nicolae, ctitor Mihai Viteazul, 1594 (str. Sapientiei nr. 4).

Biserica Negustori cu hramul Sf. Nicolae, 1725-1726. Are picturi originale executate de Parvu Mutu si pictura realizata de Gheorghe Tattarescu (str. Teodor Stefanescu nr. 5).

Biserica Olari cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitor Dumitrascu Racovita, 1758 (str. Olari nr. 8A).

Biserica Otetari cu hramul Sf .Voievozi, biserica de caramida, in forma de trefla, a fost refacuta in 1757 cand i s-a adaugat si hramul Sf. Nicolae. Biserica de azi a fost restaurata de Mitropolitul Nifon cu ajutorul financiar al familiilor Hagi Tudorache, N. Zamfirescu si Romanescu intre anii 1860-1866 (pictura murala a bisericii este executata de pictorul Gh. Tattarescu).

Biserica Pitar Mos cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitori Mos Sarbul Pitarul si Popa Ivascu, 1795 (str. Pitar Mos nr. 16).

Biserica Plumbuita cu hramul Nasterea Sf. Ioan Botezatorul. Prima ctitorie este realizata de Voievodul Petru cel Tanar in 1560. Cea de-a doua ctitorie are loc in anul 1647 din porunca domnului Matei Basarab (str. Plumbuita nr .58).

Biserica Radu Voda cu hramul Sf. Treime, ctitor voievodul Alexandru al II-lea, 1568-1577 (str. Radu-Voda nr. 24A).

Biserica Razoare cu hramul Sf. Cuvioasa Paraschiva (str. Drumul Sarii nr. 119).

Biserica Razvan cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ctitorita de Domnulul moldovean Stefan Razvan, 1595 (Intrarea Biserica Razvan nr. 3-5).

Biserica Rusa, ctitor Tarul Nicolae, 1905, arhitectul rus Prevbrajenski (str. Ion Ghica nr. 3).

Biserica Sacre Coeur, ctitor monseniorul Vladimir Ghika, 1930 (str. Gh. Demetriade nr. 1-3).

Biserica Scaune cu hramul Adormirea Maicii Domnului, 1705 (str. Scaune nr. 2).

Biserica Schitul Maicilor cu hramul Buna Vestire, ansamblu manastiresc construit in secolul XVIII, ctitoria doamnei Tatiana Hagi Dina, stil brancovenesc (str. Mitropolit Antim Ivireanul nr. 47).

Biserica Sfanta Ecaterina, ctitori Albu Golescu si fratele acestuia vornicul Ivasco Golesco, 1574-1578, 1581-1583 (str. Sf. Ecaterina nr. 5).

Biserica Sf. Anton-Curtea Veche cu hramul Buna Vestire. Biserica a fost ridicata la jumatatea secolului XVI de Mircea Ciobanul. Biserica a rezistat diverselor incendii si jafuri si a fost refacuta de mai multe ori sub domniile lui Bibescu-Voda, Barbu Stirbei si Stefan Cantacuzino (str. Sepcari nr. 22Bis).

Biserica Sf. Dumitru. Biserica a fost initial construita din lemn in jurul anului 1674 de vornicul Badea Balaceanul. In anul 1753, pe locul fostei biserici Logofatul Radu ridica o noua biserica de piatra. Infatisarea actuala se datoreaza episcopului Constantin al Buzaului, 1819 (str. Postei nr. 2, Bucuresti).

Biserica Sf. Gheorghe Nou a fost construita de Constantin Brancoveanu (b-dul I.C. Bratianu nr. 27).

Biserica Sf. Gheorghe Vechi cu hramul Sf. Gheorghe, ctitor Nedelcu din Balaci, 1492, (Calea Mosilor nr. 36).

Biserica Sf. Ioan Mos-Calea Mosilor nr. 257.

Biserica Sf. Ilie Gorgani cu hramul Sf. Ilie Tesviteanul. Prima mentiune asupra bisericii apare la 6 august 1639, in hrisovul lui Matei Basarab. In anul 1694 biserica primeste un clopot in dar din partea lui Constantin Brancoveanu. Conform pisaniei, biserica ar fi fost construita de Ion Caragea Voievod, ajutat de paharnicul Mihalache Hrisoscoleo, de sotia acestuia Elena, de clucerul Radu Voinescu, de paharnicul Stefan Voinescu si de Epitropul Gheorghe Artino, 1812-1818 (str. Silfidelor nr. 3-7).

Biserica Sf. Ilie Rahova cu hramul Sf. Prooroc Ilie, ctitor Safta Brancoveanu, 1706 (str. Sf. Apostoli nr. 1).

Biserica Sfantul Mina cu hramul Sf. Mare Mucenic Mina, ctitorita in secolul XVIII (strada F. Robescu nr. 18A).

Biserica Sf. Nicolae-Buzesti (str. Buzesti nr. 25).

Biserica Sf. Nicolae-Selari (str. Blanari nr. 16).

Biserica Sf. Nicolae-Tabacari -locul de reculegere al familiei Cuza (str. Cuza Voda nr. 77).

Biserica Sf. Nicolae-Tabacu, prima atestare apare in secolul XVII si este refacuta in anul 1710 de Dima Tabacu si Popa Cozma. Biserica a fost refacuta in intregime in 1864 de Stefan Burghi, Zoe si Elena Balaceanu. Pictura interiora se datoreaza pictorilor Anton si Petru Serafim si a fost realizata in anul 1900.

Biserica Sf.Nicolae-Udricani, ctitori clucerul Udricani si sotia acestuia, Maria, stil brancovenesc, 1734.

Biserica este renumita si pentru vestita Scoala romaneasca de la Udricani alaturi de care functiona si scoala de caligrafie (str. Iuliu Barasch nr. 11).

Biserica Sf. Spiridon Nou- a fost construita intre anii 1852-1858, stil gotic cu elemente de arta moldoveneasca. Picturile bisericii au fost realizate de Gh. Tattarescu in anul 1862 (putem observa influente renascentiste) – Calea Serban Voda nr. 29-31.

Biserica Sf. Spiridon Vechi cu hramul Spiridon al Trimitundei, ctitori boierii Floresti, mentionata prima oara intr-un document ramas de la Serban Cantacuzino, martie 1680 (Piata Natiunile Unite nr. 5). Biserica a fost refacuta in mai multe randuri 1865, 1877, 1914, 1939 si 1951.

Biserica Sf. Stefan, ctitor Anastasia Cantacuzino, 1766 (str. Stirbei Voda nr. 95-99).

Biserica Sf. Stefan cu hramul Sf. Arhidiacon Stefan si Inaltarea Domnului a fost ctitorita de Stoica clucer si a fost finalizata in 1768 in timpul domniei lui Alexandru Ghica. Pictura bisericii a fost refacuta in ulei de pictorul Tache Ionescu, in stilul lui Tattarescu (Calea Calarasi nr. 83).

Biserica Sf. Vasile cel Mare cu hramul Sf. Vasile. Prima biserica a fost construita din lemn in jurul secolului XVIII. Interiorul bisericii este realizat de pictorul Anton Serafim in anul 1882 (Calea Victoriei nr. 198).

Biserica Silvestru cu hramul Adormirea Maicii Domnului si hramul Sf. Silvestru-Episcopul Romei. In 1743 o biserica mai veche a fost construita de catre jupan Parvu si jupaneasa Stanca. Dupa cutremul din 1838 biserica a fost refacuta cu ajutorul financiar al lui Ilie Dimitrie si fratilor acestuia Ioan, Stoian, Gheorghe, Radu si altii si a fost inaugurata in anul 1839. Cladirea bisericii a fost proiectata de arhitectul Paul Petricu. Pictura este caracterizata de stilul neo-bizantin cu foarte multe ornamente si decoratiuni florale (str. Silvestru nr. 36).

Biserica Sf. Imparati Constantin si Elena, monument istoric construit la sfarsitul secolului XVIII (str. Sf. Constantin nr. 33).

Biserica Sfintilor (Calea Mosilor nr. 79).

Biserica Slobozia cu hramul Sf. Mare Mucenic Dumitru, ctitorita de Radu Leon intre anii 1664-1667 (str. Leon Voda nr. 3).

Biserica Stavropoleos cu hramul Sf Arhangheli Mihail si Gavril, ctitor arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, 1724 (strada Stavropoleos nr. 4).

Biserica Tarca cu hramul Inaltarea Domnului se afla amplasata in cartierul Vitan, ctitori Tarca Raducanu Poenaru si sotia acestuia Natalia, 1820 (Calea Vitan nr. 142).

Biserica Visarion (str. Visarion nr. 14).

Biserica Zlatari cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Biserica fost construita initial din lemn, pe la jumatatea secolului XVII. Ctitorii acestui lacas sfant au fost niste zlatari sau aurari din mahalaua Popii Manta. Pictura interioara a bisericii a fost realizata de Gheorghe Tattarescu. Biserica Zlatari gazduieste mana dreapta a Sf mare Mucenic Ciprian (Calea Victoriei, nr 12 bis).

Catedrala Sf. Iosif. A fost construita intre anii 1873-1884, conform planurilor arhitectului Friedrich Schmidt, stil romanic cu influente gotice. Catedrala poarta hramul Sf. Iosif (sotul fecioarei Maria). Ctitorul catedralei este Arhiepiscopul Ignatius Paoli (str. General Henry Mathias Berthelot nr. 15).

Templul Coral (comunitatea evreiasca). Cladirea initiala a fost construita de arhitectii Enderle si G.Freiwald intre anii 1866-1867 (str. Sf Vineri nr. 9).

Geamie construita in 1960, Iman Aziz Osman.

Patriarhia Romana

Ansamblul patriarhal dateaza de la mijlocul secolului XVII si cuprinde:

1. Catedrala Patriarhala

Biserica cu hramul Sf. Imparati Constantin si Elena a fost sfintita in anul 1658 de Patriarhul Macarie al Antiohiei si al Intregului Orient. In interiorul catedralei se afla moastele Sf. Dimitrie cel Nou, patronul spiritual al orasului Bucuresti.

2. Palatul Patriarhiei

Este o constructie realizata de statul roman in secolul XX. Palatul Patriarhiei este construit dupa planurile arhitectului I. Maimarolu. In prezent, imobilul este folosit pentru sustinerea vietii religioase la Bucuresti (se organizeaza conferinte si concerte religioase).

3. Resedinta Patriarhala

A fost construita intre anii 1656-1658 si este ctitoria lui Constantin Serban Voievod. Paraclisul adaposteste moastele Sf. Ioan Gura de Aur (asezate intr-o racla cu geam, din stejar sculptat).

Monumente/Statui:

Arcul de Triumf

Monumentul Aerului

Monumentul Artileristilor Romaniei

Monumentul Avantul Tarii

Monumentul Corneliu Coposu

Monumentul Crucea Secolului

Monumentul Dr. Haralamb Botescu

Monumentul Eroilor Aerului

Monumentul Eroilor CFR

Monumentul Eroilor Francezi

Monumentul Eroilor Patriei

Monumentul Eroilor Revolutiei

Monumentul Eroilor Sanitari

Monumentul Eroilor Trupelor de Geniu

Monumentul Eroilor 1916-1918

Monumentul Fantana Cantacuzino

Monumentul Foisorul de Foc

Monumentul Ing. G. Duca

Monumentul Infanteriei

Monumentul Infanteristului

Monumentul Km. 0

Monumentul Luigi Cazavillan

Monumentul lui C. A. Rosetti

Monumentul lui Dinicu Golescu

Monumentul lui Iuliu Maniu

Monumentul lui Napoleon al III-lea

Monumentul Revolutia Romana

Monumentul lui Taras Sevcenko

Monumentul Victor Eftimiu

Monumentul 1907

Statuia Alergatorii

Statuia lui Alexandru Lahovari

Statuia lui Anton Pann

Statuia Caprioara

Statuia lui Constantin Brancoveanu

Statuia C. D. Gherea

Statuia Domnita Balasa

Statuia Elena Pherekyde

Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul

Statuia Gh. Panu

Statuia lui G. C. Cantacuzino

Statuia lui George Enescu

Statuia lui Gheorghe Lazar

Statuia lui I. L. Caragiale

Statuia lui I. H. Radulescu

Statuia lui I. C. Bratianu

Statuia Instrument Muzical

Statuia Lupoaica

Stauia lui M. Cantacuzino

Stauia lui Mihai Eminescu

Statuia lui Miguel Cervantes

Statuia lui Mihail Kogalniceanu

Statuia “Pasare in zbor”
Statuia “Pescarusi”
Statuia lui Spiru Haret

Statuia lui Stefan Luchian

Statuia lui Tudor Vladimirescu

Monumentul Eroilor Americani

Centrul Vechi al orasului Bucuresti (zona Lipscani) – un loc pitoresc, ce aminteste de Bucurestiul secolului XVIII (cu numeroase taverne, terase de trotuar si o atmosfera de oras medieval).

Distractie:

Bucurestiul reprezinta o sursa inepuizabila de distractie si petrecere a timpului intr-un mod cat mai lejer cu putinta. Indiferent de ora, zi, gust, fiecarui om, Bucurestiul ii ofera surse variate de petrecere a timpului liber. De la cafenele cochete si discrete pana la restaurante sofisticate si luxoase, de la fotbal in parc pana la programe complexe de fitness si gimnastica organizate in sali bine dotate si performate de instructori cu pregatire internationala.

Cinematografe

Echitatie

Paintball

Laser Tag

Patinoar

Piscine

Tenis

Golf

Vanatoare

Pescuit

Cazinouri

Cluburi de noapte

Cafenele

Bistro-uri

Restaurante

Parcuri de distractie

Cluburi de biliard

Mall-uri

Taverne romanesti

Petreceri

Taverne cu diverse specificuri

Explorari urbane (plimbari in locuri ciudate unde te duci sa admiri arhitectura sau structura sociala a oamenilor).

Picnic urban ( in numeroasele parcuri sau spatii verzi din Bucuresti).

Cursuri de dans (in Bucuresti exista numeroase cluburi de dans, unde atat cei initiati, cat si neofitii se pot bucura impreuna pe ritmurile ametitoare de samba, rumba, jive sau pe mai linele ritmuri de vals, tango, foxtrot. Oferta este diversa si adaptata publicului larg, astfel incat daca niste simple cursuri de dans sportiv nu te pot multumi, poti opta pentru breakdance, streetdance sau alte forme de dans underground).

Climbing organizat (in locuri special amenajate)

Quest-uri prin oras (organizate pe diverse teme, impreuna cu amicii sau in general cu cine doreste sa participe).

Racing

Parkour (pentru cei cu o conditie fizica de invidiat, intrucat acest gen de distractie poate fi extrem de solicitant intr-un oras atat de aglomerat care nu doarme nici macar noaptea).

Petreceri underground

Riding (biciclete, motociclete, ATV)

Plimbari cu vaporul

Plimbari cu barca

Plimbari cu hidrobicicleta

Expozitii de pictura

Expozitii de sculptura

Concerte

Teatru

Stand Up Comedy

Karaoke

Teatre de vara (unde ruleaza filme in aer liber)

Evenimente

Manifestari culturale urbane

Bloguri

Jocuri computerizate

Concursuri

Ceainarii

Baruri

Planorism (la aeroclubul Romaniei)

Trageri sportive (Asociatia de Tir sportiv Valahia)

Odihna:

Orasul ofera aceasta alternativa si pentru cei ce doresc sa ia o pauza de la viata agitata a metropolei. Ne putem deconecta de la stresul cotidian optand pentru un masaj de relaxare, o sauna, diverse impachetari ce ne rasfata toate simturile la unul din numeroasele centre de Spa ce au invadat Bucurestiul. Putem opta pentru o plimbare intr-unul din numeroasele parcuri ale capitalei, pe jos sau putem folosi nelipsitele barcute din parcurile ce ofera si aceasta posibilitate.

O alta modalitate de relaxare o poate constitui vizionarea unui film pe care il poti vedea in intimitatea casei tale (in Bucuresti exista numeroase centre de inchiriere DVD-uri cu cele mai noi aparitii cinematografice) sau daca iti doresti ceva mai activ, poti viziona filmul (3D, 6D, sau orice alt film) in unul din numeroasele cinematografe ale capitalei.

Sport:

In Bucuresti, posibilitatile sportive sunt nelimitate si atractive atat pentru sportivii de performanta, cat si pentru cei ce doresc sa faca pur si simplu miscare.

Terenuri de fotbal

Terenuri de baschet

Sali de arte martiale

Terenuri de rugby

Terenuri de handbal

Sali de dans

Sali de box

Bazine de inot

Sali de forta

Sali de aerobic

Sali de balet

Piste de alergat

Stadioane:

1. Stadionul Dinamo (construit in 1952, zona Stefan cel Mare).

2. Stadionul Steaua (inaugurat in 1974, cartierul Ghencea).

3. Stadionul Valentin Stanescu sau stadionul Giulesti (stadionul oficial al echipei Rapid) – a fost inaugurat in 1939.

4. Stadionul National (a fost construit in 1953).

5. Stadionul Republicii (a fost construit in anul 1926 in apropierea cladirii Palatul Parlamentului. In anul 1980 a fost demolat pentru ca se afla in proximitatea Palatului Poporului, iar Ceausescu planuia construirea unui elicodrom. Constructia acestuia nu a fost finalizata, iar in momentul de fata pe locul fostului stadion se afla garajul Camerei Deputatilor).

Baze de antrenament de performanta

Cazare:

Orasul Bucuresti ofera multiple posibilitati de cazare pentru cei ce-si doresc sa-si petreaca vacanta in agitata metropola: hoteluri, moteluri, hosteluri, pensiuni.

Transport:

Transportul in Bucuresti este complex si acopera toate zonele de circulatie: tramvai, troleibuz, autobuz, metrou, maxi-taxi, taxi, metrou usor de suprafata.

Transport aerian ( Aeroportul International Henri Coanda si Aeroportul International Aurel Vlaicu).

Transport feroviar – Caile Ferate Romane (Gara de Nord, Gara Basarab, Gara Obor).

Autogari (Autogara Filaret, Autogara Rahova etc.).

27 APRILIE

• Bulandra - Orfeu si Euridice - o noua versiune de Adrian Enescu cu variatiuni pe teme de Gluck
• Arka lui Noe - Prostii sub clar de luna
• Teatrul Tandarica – Punguta cu doi bani

28 APRILIE

• Bulandra - Orfeu si Euridice - o noua versiune de Adrian Enescu cu variatiuni pe teme de Gluck
• Arka lui Noe - O noapte furtunoasa
• Teatrul Tandarica – Uriasul cel bun si prietenos
• Teatrul Odeon – Spitalul amorului
• TNB - Un duel
• Nottara – Mincinosul (Sala Horia Lovinescu)
• Nottara – Romantiosii (Sala George Constantin)
• Metropolis - Celalalt

29 APRILIE

• Bulandra - Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller
• ACT - SERILE MUZICALE ACT - Integrala Sonatelor pentru vioara si pian de Georg Friedrich Haendel 
• Arka lui Noe - Esuatii
• D’Aya - Dragostea dureaza 3 ani
• Tandarica - Cei trei purcelusi
• TNB - Molto gran’ impressione
• Odeon - Sefele
• Nottara – Sotul pacalit
• Teatrul Foarte Mic – Nu-i nimic
• Metropolis - Peste cu mazare de Ana-Maria Bamberger

30 APRILIE

• TEATRUL PASSE-PARTOUT DP - Made in Romania
• Bulandra - Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller
• Arka lui Noe - Pinguini
• Tandarica - Pacala
• Odeon - Block Bach
• TNB - Ultima ora de Mihail Sebastian  
• TNB - Noiembrie de Ana Maria Bamberger  
• TNB - Cantecul fratelui mort
• Nottara – Platonov
• Teatrul Foarte Mic - A fi sau a nu fi
• Metropolis – Improvizati!

1 MAI

• Odeon - Epopeea lui Ghilgames
• TNB - Eduard al III-lea de William Shakespeare 
• TNB - Sâmbata, duminica, luni de Eduardo De Filippo 
• TNB - Sapte dintr-o lovitura
• TNB - Cu usile închise de Jean Paul Sartre 
• Metropolis –  In rolul victimei de Vladimir si Oleg Presniakov

2 MAI

• Comedie - Avarul indragostit
• Tandarica - Jack si vrejul de fasole
• Odeon - Ultima femeie a seniorului Juan
• TNB - Don Quijote dupa Miguel de Cervantes 
• TNB - Înca-i bine! de Rodica Popescu Bitanescu  
• TNB - Dialoguri si fantezii în jazz 
• Teatrul Foarte Mic - Sado-maso blues bar
• Metropolis –  In rolul victimei de Vladimir si Oleg Presniakov

3 MAI

• Bulandra - Oblomov dupa Goncearov
• Bulandra - Cafeneaua de Sam Bobrik & Ron Clark
• Comedie - Poker
• Tandarica - Alba ca Zapada
• Odeon - Umbre de lumina
• TNB - Ultima ora de Mihail Sebastian 
• TNB - Egoistul de Jean Anouilh 
• TNB - Neîntelegerea de Albert Camus 
• TNB - Un duel
• Teatrul Foarte Mic - Interpretul
• Teatrul Mic - Colonia ingerilor
• Metropolis - No one de Carmen Vioreanu

Distributia:

• Henric al IV-lea: Marcel Iures
• Marchiza: Camelia Maxim
• Baronul Belcredi: Razvan Vasilescu
• Doctorul: Cornel Scripcaru
• Frida: Andreea Bibiri
• Di Nolli: Serban Pavlu
• Giovanni: Valentin Popescu
• Landolf: Mihai Verbitchi / Alin Olteanu
• Berthold: Gheorghe Ifrim
• Harald: Alin Olteanu / Catalin Fartaes
• Ordulf: Emanuel Parvu

Stagiunea: 2004 – 2005

Regia: Liviu Ciulei

‘Frumusetea lui ‘Henric al IV-lea’ sta in extrema simplitate, aproape domestica a dialogului-intrerupt, frant, sfasiat si in rezonanta cosmica a ceea ce rostesc personajele. Acestea vorbesc ingrijorate, infrigurate, fara sa-si aleaga cuvintele, iar dincolo de ele vedem ridicandu-se spectrele metafizice ale Vietii si Formei, intruchipand pe scena categoriile intelectului nostru; auzim cum geme chinul de nespus al unei existente careia nu i-a fost dat sa traiasca, perecepem in chip aproape sensibil tacuta, infinita scurgere a Timpului si a Vietii. Iar arhitectura tragediei este astfel plamadita incat momentele ideale ale desfasurarii ei se perinda pe dinaintea ochilor nostri intr-o inlantuire pripita, vertiginoasa, de scene legate intre ele printr-o logica ferma. ‘Henric al IV-lea’, tragedia vietii care nu a putut sa traiasca, strangulata de o Forma care trebuia sa fie trecatoare dar care, in schimb, o inghite fara scapare’.
 (Adriano Tilgher)

Imagine preluata de pe www.tnb.ro

TEATRUL NATIONAL I.L. CARAGIALE, BUCURESTI (1974 – prezent)

• Boian – „Molto, gran’ impressione” de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor, 2009
• Generalul, tatăl celor trei surori – „A patra soră” de Janusz Glowacki, regia Alexandru Colpacci, 2006
• Papură Vodă in ‘Sânziana şi Pepelea’ de Vasile Alecsandri, regia Dan Tudor, 2006 (Cumpara!) (Citeste!)
• Semionov – „Gândirea” de Leonid Andreev, regia Felix Alexa, 2005
• Grigore Bucsan in ‘Ultima oră’ de Mihail Sebastian, regia Anca Ovanez Doroşenco, 2003
• Alexei Karenin – „Anna Karenina” de Helen Edmundson după Lev Tolstoi, regia Alice Barb, 2003
• Generalul – „Legenda ultimului împărat” de Valentin Nicolau, regia Alice Barb, 2002
• Andy Ladd – „Scrisori de dragoste” de Albert Ramsdell Gurney, regia Mircea Cornişteanu, 2001
• Prinţul Abrezcov – „Cadavrul viu” de Lev N. Tolstoi, regia Gelu Colceag, 2001
• Farfuridi – „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Alexandru Tocilescu, 2000
• Satin in ’Azilul de noapte’ de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998
• Bernardo Guy – „Numele trandafirului” de Umberto Eco, regia Grigore Gonţa, 1998
• Bill Rice – „Cabotinul” de John Osborn, regia Alice Barb, 1996
• Wihelm Furtwengler – „De partea cui eşti?” de Ronald Harwood, regia Radu Beligan, 1996
• Luca Laban – „Profesionistul” de Dusan Kovacevici, regia Horea Popescu, 1995
• Miron – „De Crăciun după Revoluţie” de Virgil Tănase, regia Virgil Tănase, 1994 – 1995
• Regele ondinelor – „Ondine” de Jean Giraudoux, regia Horea Popescu, 1994
• Sir – „Cabinierul” de Ronald Harwood, regia Ion Cojar, 1991
• Arscott, Harry Brewer – „Cine are nevoie de teatru” de Timberlake Wartenbeker, regia Andrei Şerban, 1990
• Ilie Candrea – „Capcana” de Platon Pardău, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1989
• Evens – „Marea” de Edward Bond, regia Horea Popescu, 1987
• Agamemnon – „Ifigenia” de Mircea Eliade, regia Ion Cojar, 1981
• Şerban Sineşti – „Jocul ielelor” de Camil Petrescu, regia Sanda Manu, 1986
• Ciubăr Vodă – „Despot Vodă” de Vasile Alecsandri, regia Anca Ovanez Doroşenco, 1983
• Altul – „Farul şi domnul Valentino” de Djordje Lebovic, regia Horea Popescu, 1984
• Venceslas Vrabie – „Un fluture pe lampă” de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1982
• Cherea – „Caligula” de Albert Camus, regia Horea Popescu, 1981
• Raoul – „Cavoul de familie” de Pierre Chesnot, regia Sanda Manu, 1980
• Tulio – „Generoasa fundaţie” de Antonio Buero Vallejo, regia Horea Popescu, 1978
• Lord Hastings – „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Horea Popescu, 1976
• Danton – „Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974

TEATRUL METROPOLIS, BUCURESTI

• Mitică – „Trilogia răului” după Belu Zilber, regia Mihai Mănuţiu, 2006

TEATRUL TOMA CARAGIU, PLOIESTI

• Nicolas d`Eu – „Victimile datoriei” de Eugene Ionesco, regia Mircea Albulescu

TEATRUL MIC, BUCURESTI

• Doctorul Dorn – „Pescăruşul” de A.P. Cehov, regia Cătălina Buzoianu, 1993

TEATRUL CONSTANTIN NOTTARA, BUCURESTI

• Mailat – „Sângele” de Horia Lovinescu, regia George Rafael
• Kiss – „Unde-i revolverul?” de Gorgey Gabor, regia Mircea Cornişteanu
• Luca Arbore – „Viforul” de Barbu Ştefănescu Delavrancea, regia Alexandru Darie

TEATRUL ACT, BUCURESTI

• Colonelul Zwygart – „Ambasadorul” de Thomas Hurlimann, regia Theo Herghelegiu

TEATRUL ODEON, BUCURESTI

• Nil – „Echipa de zgomote” de Fănuş Neagu, regia Alexa Visarion, 1980
• Jossey – „Fraţii” de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija

TEATRUL LUCIA STURDZA BULANDRA, BUCURESTI (fostul TEATRUL MUNICIPAL BUCURESTI)

• Regele George – „Nebunia Regelui George” de Alan Bennett, regia Alexandru Darie şi Petre Bokor, 2004
• Nicolas d`Eu – „Victimele datoriei” de Eugene Ionesco, regia Crin Teodorescu, 1968
• Mc Carthy – „Clipe de viaţă” de William Saroyan, regia Liviu Ciulei, 1964
• Schmitz – „Biedermann şi incendiatorii” de Max Frisch, regia Lucian Pintilie, 1964
• Egist – „Orestia” de Eschil, regia Val Mugur, 1964
• Baltazar – „Comedia erorilor” de William Shakespeare, regia Lucian Giurchescu, 1963
• Horaţiu – „O singură viaţă” de Ionel Hristea, regia Lucian Pintilie, 1962
• Remus Mălureanu – „Costache şi viaţa interioară” de Paul Everac, regia Ion Olteanu, 1962
• Vladimir – „Cred în tine” de Vadim Korostiliov, regia George Carabin, 1961
• Pilotul secund – „Al patrulea” de Konstantin Simonov, regia Dinu Negreanu, 1961
• Happy Loman – „Moartea unui comis voiajor” de Arthur Miller, regia Dinu Negreanu, 1959
• Bocu – „Întoarcerea” de Mihai Beniuc, regia Ion Olteanu
• Walter – „Un strugure în soare” de Lorraine Hansberry, regia Lucian Pintilie, 1961
• Prefectul – „Mamouret” de Jean Sarment, regia George Teodorescu
• Mihai Roznovanu – „Dacă vei fi întrebat” de Dorel Dorian, regia Dinu Negreanu
• Egorov – „Pâine şi trandafiri” de Afanasi Salinski, regia George Teodorescu, 1959
• Călăul – „Sfânta Ioana” de George Bernard Shaw, regia Liviu Ciulei, 1958
• Luc – „Dansatoarea, gangsterul şi necunoscutul” de Victor Bârlădeanu, regia Horea Popescu, 1958
• Ionel – „Take, Ianke şi Cadâr” de Victor Ioan Popa, regia Nicolae Alexandru Toscani
• Electricianu – „Hanul de la răscruce” de Horia Lovinescu, regia W. Siegfried
• De Boum – „Nu se ştie niciodată” de George Bernard Shaw, regia W. Siegfried
• Lopahin – „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Marietta Sadova
• Toma – „Ce fel de om eşti tu?” de Ana Novac, regia George Teodorescu, 1957
• Antonio – „A douăsprezecea noapte” de William Shakespeare, regia Ion Sahighian, 1958
• File – „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Liviu Ciulei
• Salvatorul – „Nebuna din Chaillot” de Jean Giraudoux, regia W. Siegfried
• Kostiumov – „Liubov Iarovaia” de Konstantin Andreevici Treniev, regia W. Segfried
• Closcut – „Horia” de Mihail Davidoglu, regia Dan Nasta, 1956

TEATRUL DE COMEDIE BUCURESTI (1965-1974)

• Achile in “Troilus si Cesida” de W. Shakespeare
• Dacian in “Capul de ratoi” de G. Ciprian, regia David Esrig
• Uria Schaley in “Disparitia lui Galy Gay” de B. Brecht, regia Lucian Giurchescu
• Ligurio in “Mandragora” de N. Machiavelli, regia Dinu Cernescu si Mircea Albulescu
• Bufallo Bill in “”Mutter Courage” de B. Brecht, regia Lucian Giurghescu

SPECTACOLE DE ABSOLVIRE IATC

• Jenea – „Căsuţa de la marginea oraşului” de Aleksei Nicolaevici Arbuzov, regia Paul Sava, 1957
• Alexei – „Tragedia optimistă” de Vsevolod Visnevski, regia Gheorghe Jora, 1957

TEATRUL RADIOFONIC

• Heracles in ‘Broastele‘ de Aristofan
• ‘Lovitura‘ de Tristan Bernard, 1981
• ‘Anglia si varsatul de vant‘ de Dumitru Radu Popescu, 2006
• ‘Rosu si negru‘ de Stendhal, mai 2005

FILMOGRAFIE

• „Tinereţe fără bătrâneţe”, regia Francis Ford Coppola, 2006
• „Generalul”, regia Şerban Marinescu, 2005
• „Craii de Curte Veche”, regia Mircea Veroiu, 1995
• „Ochii care nu se văd…”, regia Dan Necşulea, 1995
• „Scrisorile prietenului”, regia Mircea Veroiu, 1995
• „Ultimul mesager”, regia Mircea Veroiu, 1994
• „Le travail de fuert”, regia Bruno Gantillion, 1994
• „Le passage”, regia Bruno Victor Pujebet, 1994
• „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Şerban Marinescu, 1993
• „Rămânerea”, regia Laurenţiu Damian, 1990
• „Fără drept de corespondenţă”, regia V. Gagiu, 1990
• „Dreptatea”, regia Andrei Blaier, 1989
• „Portret anonim – ajutor necunoscut”, regia Dan Piţa, 1989
• „Călătorie de neuitat”, regia Geo Saizescu, 1989
• „Misiunea”, regia Virgil Calotescu, 1989
• „Serenada pe Dunăre”, regia Y. Fukamaci, 1989
• „Wilhelm Cuceritorul”, regia Sergiu Nicolaescu, 1989
• „Flăcări pe comori”, regia Nicolae Mărgineanu, 1988
• „Anotimpul iubirii”, regia Iulian Mihu, 1987
• „Punct şi de la capăt”, regia Visarion Alexa, 1987
• „Trenul de aur”, regia Bohdan Poreba, 1987
• „Cuibul de viespi”, regia Horea Popescu, 1987
• „Anotimpul iubirii”, regia Iulia Mihu, 1987
• „Cale liberă”, regia Nicu Stan, 1987
• „Totul se plăteşte”, regia Mircea Moldovan, 1987
• „Noi cei din linia întâi”, regia Sergiu Nicolaescu, 1986
• „Ziua Z”, regia Sergiu Nicolaescu, 1985
• „Amurgul fântânilor”, regia Virgil Calotescu, 1984
• „Horea”, regia Mircea Mureşan, 1984
• „La capătul liniei”, regia Dinu Tănase, 1983
• „Dragostea şi revoluţia”, regia Gheorghe Vitanidis, 1983
• „Viraj periculos”, regia Sergiu Nicolaescu, 1983
• „Înghiţitorul de săbii”, regia Visarion Alexa, 1982
• „Orgolii”, regia Manole Marcus, 1982
• „Semnul şarpelui”, regia Mircea Veroiu, 1982
• „Capcana mercenarilor”, regia Sergiu Nicolaescu, 1981
• „Cumpăna”, regia Cristiana Nicolae, 1980
• „Ancheta”, regia Constantin Văeni, 1980
• „Artista, dolarii şi ardelenii”, regia Mircea Veroiu, 1980
• „Drumuri în cumpănă”, regia Virgil Calotescu, 1979
• „Nea Mărin Miliardar”, regia Sergiu Nicolaescu, 1979
• „Braţele Afroditei”, regia Mircea Drăgan, 1979
• „Un om în Loden”, regia Nicolae Mărgineanu, 1979
• „Vacanţă tragică”, regia Constantin Văeni, 1979
• „Acţiunea Autobuzul”, regia Virgil Calotescu, 1978
• „Ediţie specială”, regia Mircea Daneliuc, 1978
• „Mania”, regia Mircea Veroiu, 1978
• „Pentru patrie”, regia Sergiu Nicolaescu, 1978
• „Revanşa”, regia Sergiu Nicolaescu, 1978
• „Tufă de Veneţia”, regia Petre Bokor, 1977
• „Dincolo de pod”, regia Mircea Veroiu, 1976
• „Ultima noapte a singurătaţii”, regia Virgil Calotescu, 1976
• „Actorul şi sălbaticii”, regia Manole Marcus, 1975
• „Cursa”, regia Mircea Daneliuc, 1975
• „Nu filmăm să ne amuzăm”, regia Iulian Mihu, 1975
• „Zile fierbinţi”, regia Sergiu Nicolaescu, 1975
• „Capcana”, regia Manole Marcus, 1974







• „Dincolo de nisipuri”, regia Radu Gabrea, 1974
• „Tatăl risipitor”, regia Adrian Petringenaru, 1974
• „Trei scrisori secrete”, regia Virgil Calotescu, 1974
• „Şapte zile”, regia Mircea Veroiu, 1973
• „Puterea şi adevărul”, regia Manole Marcus, 1972
• „Bariera”, regia Mircea Mureşan, 1972
• „Lupul mărilor”, regia Wolfgang Staudte, 1972
• „Printre colinele verzi”, regia Nicolae Breban şi Constantin Văeni, 1971
• „Mihai Viteazul”, regia Sergiu Nicolaescu, 1971
• „Canarul şi viscolul”, regia Manole Marcus, 1970
• „Prea mic pentru un război atât de mare”, regia Radu Gabrea, 1970
• „Sentinţa”, regia Ferec Kosca, 1970
• „Aventurile lui Tom Sawyer”, regia W. Liebeneier, 1968
• „Moartea lui Joe Indianul”, regia W. Liebeneier, 1968
• „Vin cicliştii”, regia Aurel Miheleş, 1968
• „Dacii”, regia Sergiu Nicolaescu, 1967
• „Pasărea furtunii”, regia Dinu Negreanu, 1957
   

TELEVIZIUNE

• „Casa de piatră”, regia Lucian Pintilie
• „S-a întâmplat în Bucureşti”, regia Lidia Ionescu
• „În aşteptarea zorilor”, realizator Nicolae Motric
• „Iulius Fucik”, regia Nicolae Motric
• „Un caz ciudat”, regia Nicolae Motric
• „Sabia lui Damocles”, regia Petre Sava Băleanu
• „Piaţa Ancorei”, regia Nicolae Motric
• „Un copil ca tine”, regia Iosif Bata
• „Ucigaşii”, regia Iosif Sava Băleanu
• „Sisif şi moartea”, regia Cornel Todea
• „Tamerlan”, regia Lidia Ionescu
• „Volpone”, regia Lidia Ionescu
• „Vizită pe o mică planetă”, regia Cornel Todea
• „Chestie de metodă”, regia Radu Miron
• „Un joc neobişnuit”, regia Nicolae Motric
• „Furtuna”, regia Letiţia Popa
• „Pe 40 metri UMF”, regia Nicolae Motric
• „Perla şi stridia”, regia Cornel Todea
• „Andersen”, regia Ion Barna
• „Pană de automobil”, regia Nicolae Motric
• „Seară de toamnă”, regia Cornel Todea
• „Moartea lui Bessie Smith”, regia Cornel Todea
• „Accidentul”, regia Ion Barna
• „Subprefectul”, regia Letiţia Popa
• „Fum”, regia Letiţia Popa
• „Michelangelo”, regia Sanda Manu
• „Şase personaje în căutarea unui autor”, regia Letiţia Popa
• „Trandafirul alb”, regia Tudor Eliad
• „Promoteu”, regia Dinu Cernescu
• „Ochii care nu se văd”, regia Dan Necşulea
• Caligula, regia Horea Popescu
• Al matale Caragiale, regia Mircea Cornişteanu
• Cum ajunge cineva om politic, realizator Constantin Dicu
• Capul de răţoi, regia Constantin Dicu
• Pluta meduzei, regia Nae Cosmescu
• Patima de sub ulmi, regia Dinu Cernescu
• Don Carlos, regia Eugen Todoran
• Don Juan, regia Eugen Todoran
• Profesionistul, regia Horea Popescu

Premiul UNITER pentru cel mai bun actor in rol principal, 2009 (pentru rolul Willy Loman din spectacolul Moartea unui comis voiajor la Teatrul Bulandra)
Premiul UNITER pentru intreaga activitate 2003
Premiul UNITER pentru interpretare (Svetlovidov in ‘Cantecul lebedei’), 1992

IATC Bucuresti

• Dinca in ‘Balcescu’ de Camil Petrescu, regia Auza Buzescu, 10.10.1955
• Petre in ‘Citadela sfaramata’ de Horia Lovinescu, regia Aura Buzescu, 10.10.1955
• Al doilea plutonier in ‘Tragedia optimista’ de Vsevolod Visnevski, regia Ion Cojar, Aura Buzescu, Vlad Mugur, 12.10.1955
• Contele Almaviva in ‘Barbierul din Sevilla’ de Pierre Beaumarchais, regia Aura Buzescu, 15.10.1955
• Aliosa in ‘Casuta de la marginea orasului’ de A.N. Arbuzov, regia Moni Ghelerter, 10.01.1956
• Caramachel in ‘Don Gil de Ciorap Verde’ de Tirso de Molina, regia Cristian Mihalache, 10.05.1956
• Contele Almaviva in ‘Barbierul din Sevilla’ de Pierre Beaumarchais, regia Vlad Mugur, 10.11.1956 (Teatrul National din Craiova)
• Jack Worthing in ‘Ce inseamna sa fii onest’ de Oscar Wilde, regia Vlad Mugur, 23.12.1956 (Teatrul National din Craiova)

TEATRUL MUNICIPAL (viitorul TEATRU BULANDRA):

• Jim Curry in ‘Omul care aduce ploaia’ de Richard Nash, regia Liviu Ciulei, 24.03.1957
• Pierre in ‘Nebuna din Chaillot’ de Jean Giraudoux, regia Liviu Ciulei, 21.04.1957
  
• Aliosa  in ‘Casuta de la marginea orasului’ de A.N. Arbuzov, regia Paul Sava, 28.05.19.57
  
• Caramachel  in ‘Don Gil de Ciorap Verde’ de Tirso de Molina, regia Mihai Paxino, 13.06.1957
  
• Frank in ‘Profesiunea doamnei Warren’, regia Lucia Sturdza Bulandra, 18.02.1958
  
• Episcopul de Reims in ‘Sfanta Ioana’ de G.B. Shaw, regia Liviu Ciulei, 23.05.2958
• Crainicul in ‘Dansatoarea, gangsterul si necunoscutul’, de Victor Barladeanu, regia Horea Popescu, 15.10.1958
• Vicontele Nanjac in ‘Sotul ideal’ de Oscar Wilde, regia Sorana Coroama-Stanca, 03.01.1959
• Svetlovidov in ‘Cantecul lebedei’, regia Mihai Manutiu, 1992, premiul UNITER pentru interpretare
• Walter Lee – Un strugure in soare de L. Hausburry, regia Lucian Pintilie
• Orlando in ‘Cum va place’ de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1961
• Voghin – Copii soarelui de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei si Lucian Pintilie
• Bolkonski – Razboi si pace de E. Piscator, dupa Lev Tolstoi, regia Dinu Negreanu
• Stanley – Un tramvai numit dorinta de T. Williams, regia Liviu Ciulei
• Brutus – Julius Caesar de W. Shakespeare, regia Liviu Ciulei
• Kurt in ‘Play Strindberg’ de Fr. Durrenmatt, regia Liviu Ciulei, 1971
• Higgins in ‘Pygmalion’ de G. B. Shaw, regia Moni Ghelerter, 1974
• Bubnov in ‘Azilul de noapte’ de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975
• Tipatescu in ‘O scrisoare pierduta’ de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei, 1979
• Basca in ‘Mormantul calaretului avar’, regia Mircea Marin, 1981
• Astrov – Unchiul Vanea de Anton Pavlovici Cehov, regia Alexa Visarion
• Culea Fundulea in ‘Visul unei nopti de vara’ de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, premiul UNITER, 1991
• Orazio in ‘Teatrul comic’ de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcarete, 1992
• Hermann Goering in ‘Mephisto’ de Horia Garbea dupa K. Mann, regia Alexandru Darie, 1993
• Pelasgos – Danaidele dupa Eschil, regia Silviu Purcarete
• Alfred III in ‘Vizita batranei doamne’ de de Fr. Durrenmatt, regia Felix Alexa, 1993
• Dodge in ‘Copilul ingropat’ de Sam Shepard, regia Catalina Buzoianu, premiul UNITER, 1996
• Lear – Regele Lear de William Shakespeare, regia Dragos Galgotiu Marat-Sade de Peter Weiss, regia Silviu Purcarete
• Claudius – Hamlet de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei
• Serebreakov in ‘Unchiul Vanea’ de Anton Pavlovici Cehov, regia Yuriy Kordonskiy, 2001
• Fetisov in ‘Colonelul Pasare’ de Hristo Boicev, regia Alexandru Dabija, 2001
• Biff in ‘Moartea unui comis voiajor’, regia Dinu Negreanu, 1959
• Jamie in ‘Lungul drum al zilei catre noapte’, regia Liviu Ciulei, 1976
• Caliban in ‘Furtuna’, regia Liviu Ciulei, 1978
• Vlad Dracul , zis Tepes in ’A treia teapa’, regia Ion Caramitru, 1986
• Domnul Rice in ‘Molly Sweeney’, regia Alexandru Dabija, 2006

TEATRUL BULANDRA

• Pierre de la Manque in ‘Petru’ de Vlad Zografi, regia Catalina Buzoianu
• Jevakin in ‘Căsătoria’ de Gogol, regia Yuriy Kordonskiy, 2003
• Willy Loman in ‘Moartea unui comis voiajor’ de Arthur Miller
• Tatal in ‘Sase personaje in cautarea unui autor’, regia Liviu Ciulei, 2005

TEATRUL NATIONAL I.L. CARAGIALE BUCURESTI

• Joe Keller in ‘Toti fiii mei’ de Arthur Miller, regia Ion Caramitru, 2009
• Monsieur Jourdain/ Dl. Jurdanescu in “Burghezul gentilom” dupa Moliere, regia Petrica Ionescu, 2006
• Preobrajenski, celebru profesor eminent in ‘Inima de caine’ de Mihail Bulgakov, regia Yuriy Kordonsky, 2005
• Ovidiu Petrescu in ‘Un fluture pe lampă’ de Paul Everac, regia Horea Popescu, 1972
• Aurel in ‘Pisica în noaptea anului nou’ de Dumitru Radu Popescu, regia Horea Popescu, 1971

TEATRU RADIOFONIC

• Preobrajenski, celebru profesor eminent in ‘Inima de caine‘ de Mihail Bulgakov

FILMOGRAFIE:

• Padurea spanzuratilor regia Liviu Ciulei (film premiat la Cannes, 1965)
• Tanase Scatiu, regia Dan Pita
• Cel mai iubit dintre pamanteni, regia Serban Marinescu
• De ce trag clopotele, Mitica?, regia Lucian Pintilie
• Faleze de nisip, regia Dan Pita
• Morometii, regia Stere Gulea (premii la festivalurile din San Remo-Italia si Santarem-Portugalia)
• Balanta, regia Lucian Pintilie
• Nunta muta, regia Horatiu Malaele

TELEVIZIUNE

• Amicii, regia Sergiu Ionescu, 1985
• ‘Jocul ielelor’, serial TV, 1982

Astazi la Teatrul Bulandra din Bucuresti va avea loc un eveniment numit “Blog the Theatre”, “un spectacol de lecturi publice cu texte din peste 30 de bloguri romanesti”. Totul va incepe la 20:30, si pare foarte promitator. Si partea cea mai interesanta mi se pare asta : “ Textele de pe trei bloguri vor fi alese si apoi dramatizate de catre artisti cunoscuti, printre care si Peca Stefan, la Bulandra. Piesele realizate vor avea 30 de minute si vor participa la festivalul BlogTheTheatre din Graz, in Austria, intre 21 si 25 mai 2008. Piesa castigatoare va fi transformata intr-un spectacol de teatru care va avea premiera la Graz.”

Pentru mai multe informatii intrati aici.