Opiniile divergente cu privire la lup, exprimate în mitologiile lumii, sunt de natură să arate doar complexitatea pentru care este recunoscut acest animal. Există suficiente indicii care să permită încadrarea lupului atât ca divinitate a întunericului, cât și a luminii. Dar nici una dintre aceste mitologii nu este vinovată de soarta nedreaptă pe care lupii sunt nevoiți să o îndure. Omul de început, deși împărțea divinitățile în bune și rele, era dominat de teama ancestrală față de acestea, neîndrăznind să ridice mâna împotriva lor.

            Lupul, care într-o vreme a fost, după om, viețuitoarea cea mai răspândită pe suprafața planetei a fost atins de un alt flagel care, de altfel, a îngenuncheat și omul – Biserica. Dacă în antichitate lupul era în anturajul zeilor, în evul mediu nu a existat un alt animal mai demonizat, mai temut și mai prigonit. Vânarea până la extincție a lupului a pornit în perioada cea mai neagră a omenirii, în baza afirmațiilor clerului bigot. De aici, până la a fi atins de ura irațională a plebei ținută în întuneric cu bună știință, nu a mai fost decât un pas.

            Prigoana lupului era, însă, necesară unei religii distrugătoare precum este creștinismul. Pentru a obține puterea pe care o deține această religie astăzi, propovăduitorii creștinismului au căutat nu doar să îndobitocească masele, dar să și distrugă miturile omenirii. Din creatorul lumii sau distrugătorul ei, din anturajul zeilor, dintr-o zeitate fascinantă, lupul a fost transformat în victima perfectă pentru acești torționari ai săi. Din punct de vedere strategic, creștinismul avea nevoie să efectueze două transformări, anume instalarea lui Dumnezeu ca unic creator al lumii și al omului, precum și conferirea unor anumite înfățișări, Satanei sau reprezentanților săi.

            Este adevărat, poate părea o teorie a conspirației, nesusținută de niciun fel de motiv sau motivație. Da, este posibil. Dar totodată, instaurarea unui nou creator al lumii nu poate fi completă decât atunci când toți cei de dinainte au fost aruncați în uitare, în desuetudine sau în dizgrație. Anatema aruncată asupra lupului a fost una cruntă. Inchiziția a declanșat prigoana, susținând că vrăjitorii, vrăjitoarele și celelalte creaturi “necurate”, se puteau transforma în lupi. Mai mult, prin însăși cartea sa de căpătâi, creștinismul aruncă pe umerii lupului o povară mincinoasă. Omenirea nu mai avea nevoie de un animal care să reprezinte demnitatea, libertatea, inteligența, ci de unul ușor de dominat și de manevrat – mielul. Și cine era mai potrivit să amenințe viața preferatului noii divinități decât unul dintre exponenții divinităților vechi? “Mergeţi; iată, Eu vă trimit ca pe nişte miei în mijlocul lupilor.”(Luca, 10:3). Și totuși… oare nu existau pe vremea aceea tigri? Nu existau lei? Ferocitatea acestora întrece cu mult cruzimea lupului. Dar aceste feline nu au roluri atât de importante în nici o mitologie. Lupul are.   

            Aș îndrăzni să spun că lupul, ca animal, este o victimă colaterală a răzoiului dintre religii. Dintre creștinism și religiile politeiste. Astăzi nu mai există lupi în majoritatea țărilor Europei Occidentale, iar în Statele Unite au dispărut total, cu excepția Alaskăi și a Michiganului. Să fie acest lucru o consecință a acestui război? S-ar putea să vi se pară prea mult, să vă pară o exagerare. Nu am pretenția că am descoperit America, nu am curajul să spun că am găsit izvorul suferințelor lupului. Este doar o idee rezultată în urma unor conexiuni. Din fericire, există încă și alte credințe mai vechi, reminiscențe ale riturilor păgâne, care nu ne lasă să uităm adevărata față a lupului, frumusețea și complexitatea sa…

“Mii de ori tai raul in frunze,dar cu securea dai o singura data in radacina”

Thoreau

Termenul “paradigma” provine din limba greaca.

La origine era un termen stiintific, iar azi denota un model,o teorie,o modalitate de percepere,o supozitie sau un cadru de referinta.In sensul cel mai general,este felul in care “vedem”lumea-nu in sensul vizual al vazului,ci in termeni de percepere,intelegere,interpretare.Mai simplu,eu am incercat sa privesc aceste “paradigme” ca pe niste harti,pentru ca stim cu totii ca”harta” nu este un teritoriu.Harta e doar explicatia anumitor aspecte ale teritoriului.Aceasta este si paradigma:o teorie,o explicatie,un model a ceva…

Fiecare din noi are nespus de multe harti in minte.Ele pot fi clasificate in doua categorii principale:harti reprezentand lucrurile asa cum sunt,adica realitati si harti ale lucrurilor asa cum ar trebui sa fie,adica valori.Toate trairile noastre sunt interpretate cu ajutorul acestor harti mentale.Rareori ne intrebam daca sunt sau nu corecte:de obicei nici nu ne dam seama ca lucram cu ele.Credem pur si simplu ca felul in care privim lucrurile este chiar modul lor de a fi sau modul in care ar trebui sa fie.

Ca sa intelegeti unde vreau sa ajung priviti imaginea de jos si descrieti ceea ce vedeti.

Unii dintre voi ar putea spune ca vad o fata,altii o batrana,sau poate chiar un batran cu un nas destul de mare.Cine are oare dreptate?Se poate ca doua persoane care privesc un lucru identic sa aiba pareri diferite si totusi ambele sa aiba dreptate?Raspunsul este da,deoarece fenomenul nu e logic,ci psihologic.Astfel am ajuns eu sa am un moment de “AHA!!!”  cu foarte mare aplicabilitatea in viata de zi cu zi,in problemele care apar mereu in ceea ce priveste conflictul de opinii.Puterea conditionarii e destul de puternica si ea afecteaza perceptia si paradigmele noastre.Ma gandeam asa ca daca in 10 secunde poate avea un asemenea impact asupra modului nostru de a vedea ,ce sa mai zic despre conditionarile suferite o viata intreaga?Toate au contribuit astfel la formarea propriilor noastre “harti”,intr-un mod mai corect sau mai putin corect.

Oricat de clar si obiectiv ni s-ar parea ca privim lucrurile,incepem sa intrezarim faptul ca ceilalti le vad cu totul si cu totul altfel,si dintr-un unghi de vedere la fel de clar si obiectiv:”Cum si unde stam de pinde de cum si unde ne-am asezat.”Cu totii,fiecare in parte credem ca vedem lucrurile asa cum sunt,ca fiecare suntem obiectivi.Dar nu e cazul.Chiar deloc.Vedem lumea nu asa cum este,ci asa cum suntem noi-sau cum am fost conditionati sa o vedem.Cand deschidem gura sa descriem ce vedem,in realitate ne descriem pe noi insine,felul nostru de a percepe,paradigmele noastre.Oricat am fi de sinceri si limpezi la minte,oamenii percep lucrurile in mod diferit,fiecare privind prin unica lentila a experientei personale.

Cel mai important moment(am inteles eu) in viata unui om reprezinta schimbarea paradigmei-acel moment de “AHA!!”,cand,in cele din urma cineva izbuteste sa vada imaginea sub un alt unghi.Cu cat persoana este mai dependenta de perceptia initiala,cu atat experienta “AHA!!” este mai puternica.E ca o fulgerare interioara.

Daca vrem cu tot dinadinsul sa ne amelioram substantial modul de viata trebuie sa renuntam la taiatul frunzelor-in atitudini si comportament-sa ne apucam de lucru la radacina;altfel spus,sa ne schimbam paradigmele,caci mentalitatea noastra si conduita din ele se nasc.

]]> http://marty68.com/2009/11/23/fotky-z-koncertu-k25a/ Mon, 23 Nov 2009 16:24:22 +0000 marty68 http://marty68.com/2009/11/23/fotky-z-koncertu-k25a/ http://eternopeterpan.wordpress.com/2009/11/22/ordine-maniacale/ Sun, 22 Nov 2009 14:12:42 +0000 ilbambi http://eternopeterpan.wordpress.com/2009/11/22/ordine-maniacale/

Domenica..una nuova domenica,senza turni di lavoro e con mille pensieri per la testa.Mi rendevo conto in questi giorni di quanto possa essere insolito trovare in un uomo una fissazione per ordine maniacale come il mio.Capello rigorosamente sistemato (se così non fosse uscirei da casa col cappello in testa),libreria sistemata con i volumi in ordine di grandezza,perennemente spolverata e libera da cose superflue,scatolette di tonno e legumi sistemate con cura e nell’ordine massimo nella dispensa della cucina..Possibile che io tenti in qualche modo di imporre un ordine estremo alle cose che mi circondano solo perchè mi sento estremamente disordinato di mio?

Dentro sento di avere un caos totale..e vorrei davvero essere una sorta di libreria di legno di mogano come quella nel corridoio di casa,avere tutto ordinato e pronto all’uso,tutto schedato,archiviato…mah..e non sentirmi più “piuma nel vento”..

Fabio.

dupa cum ierea da asteptat, cu ocazia ziilei mele de nascare, ‘mniezo m-a pedepsit pela sanatate si confortu persoanei, incat am dat in boala, am provocat o minora dar rascolitoare-la-interior inundatie, am pierdut trenuri, am fost abandonata in gara! si-atunci ne putem intreba, dintru accidente oare m-am apucat iar sa scriu? din cauza asta scriu eu oare?

heh. dar ce-am facut eu oare patru luni, asa cum s-ar putea intreba cetitoriul insistent si inexistent al acestui blog. well, m-am bagat pe la master. nu, nu la stiinte politice, hehe, nici la se re i, ci am tinut-o ferm pa litere! mai mult decat atat, ca sa confirm totusi cumva o anumita propensiune de dualitate jegoasa si o fascinatie nemuritoare intru a-mi plange de mila, sunt la doua sectii! ceea ce se constitue intr-o situatie de altfel plina de echilibru, fiindca treaba e asa:

la tl: sunt pe teren nesigur, n-am citit mai nimic sau am citit impropriu, impresionist, nu pot sa reconstitui genealogia vreunei idei decat dupa ce ma holbez peste text cam indelung, daca vorbesc gafele sunt implicite, uneori pot fi salvate cu o hlizeala sau o mutra nevinovata cu bot, alteori nu se poate face nimic. nu pot urmari (dis)cursul unora dintre profesori, asa ca plec la o cafea/o barfa joasa/la sectia cealalta (da, orarul are suprapuneri perfecte, ireprosabile, la orice ora am o optiune in fata, e dramatic, hehe). sunt si ore la care ma simt in siguranta putin, ca la antoaneta tanasescu, aici mi s-a gasit deja tema de dizertatie, kierkegaard! nu, nu ala religios (desi pe la tl il avem si pe tatal nostru carele esti in ceriuri), ci kirke-n gard (cum am mai gasit ca i se zice prin blogurile haioase), ala cu seductia si astea, cu banchetul si alte jocuri de perspective.

la studii literare romanesti: ei bine, daca la tl e plin de partialitati, in toate felurile posibile, dincoace toata lumea e cam globalizanta, intr-un singur semestru avem a studia toata poezia si toata proza romaneasca, dintru origini pana prin prezent! daca la tl e ca-n banchetul lui kierkegaard, cu adevaruri partiale, disjunctive, la slr ne aflam inca in plin platon! aici poti vorbi mai linistit, interactivitatea se construieste de multe ori ca la robingo, profesorul spune un nume de autor si cineva dintre colegi trebuie sa zica repedeee-repedeee un titlu de-ale autorului cu pricina, de fapt chiar nu trebuie, dar oamenii care stiu muulte, muulte titluri nu considera ca ar fi corect sa se abtina, ca sa ne putem si noi impartasi de la cunoasterea lor preaenciclopedica! orisicum, daca dupa tl iti vine sa ramai la o tigara sa iti marturisesti prostia, dupa un curs de la slr, rupi usa, cum se zice, si nu, nu te uiti inapoi. bine, te mai uiti dupa ana (gheorghe), care scrie si care zice chestii naucitor-abisale despre tine si cu care e misto sa stai pe la bere.

cam asa arata deci echilibrul, strasnic consolidat, pe deasupra, de scapariciul financiar de care auzit-am ca voi beneficia – desi slr e sectia pe care o platesc, facultatea imi va ras-plati, cica, efortu’entelectual printr-un paradox de mare angajament – desi am scos banu’de taxa, ei mi-l returneaza chiar prin bursa.

cat despre dezechilibru, asta e treaba pauzelor si a faptului ca am reinceput sa citesc sylvia plath, de data asta insa ceva mai cu simtul umorului, in johnny panic si biblia viselor, recoltata de pe la kilipirim.

ma voi stradui sa mai scriu in curand!!!

Fiecare dintre noi are o viziune diferita asupra lumii. Psihologia ne imparte in doua categorii:

• cei “senzitivi” care vad lumea prin ceea ce simt (ce ating, ce aud, ce gusta, etc.)
• cei “perceptivi” care vad lumea asa cum o percep (avand in minte o reprezentare schematica a lumii de afara)

Cei perceptivi tind sa vada ce se intampla in jurul lor intr-o maniera simplificata, idealista; de obicei ignora detaliile sau orice nu se potriveste cu modelul din minte lor a lumii. Cei senzitivi sunt din contra foarte atenti la detalii si vad lumea din jur intr-o maniera realista, fiind mai putin visatori ca cei perceptivi.

Pe de alta parte, exista oameni care si-au postuat (eventual imprumutat de la altii) niste axiome si si-au bazat intreaga filosofie de viata pe baza lor. De acolo au dedus un set de reguli clare si o impartire intre ce e bine si ce e rau, ce e corect si ce nu.

Oamenii devin interesanti in momentul in care axiomele lor sunt mai ciudate. De obicei ma plictisesc oamenii care sunt foarte siguri pe ei, pe felul lor de a vedea lumea si de a o intelege, pentru ca imi dau seama ca oamenii respectivi s-au complacut cu cateva raspunsuri comode la intrebari si astfel si universul lor este limitat. Un avantaj ar fi ca daca nu ai prea multe intrebari fara raspuns sau prea multe nelamuriri, stai cuminte in banca ta si nu mai stai ca un adolescent, plin de nelinisti, cautand raspunsuri. Pe de alta parte, iti limitezi mult orizontul de cunoastere.

O viziunea corecta asupra lumii? Una in care nu judeci fara sa intelegi, una in care pornesti de la presupunerea ca celalalt e binevoitor si ca ce s-a intamplat a fost doar un accident, o viziune in care vezi mai multe semne de intrebare decat raspunsuri dar mai ales o viziune in care accepti ca e posibil ca tu sa fii gresit si ca felul cum vezi tu lumea nu e neaparat cel mai bun. O viziune in care accepti ca ceilalti sunt diferiti si ca diferit nu inseamna rau, ci dimpotriva.

Ce legatura are cu a fi perceptiv sau a fi senzitiv? Cei perceptivi tind sa-si creeze filosofii proprii asupra lumii, gandind mai “out of box”, fiind capabili sa generalizeze ceea ce se intampla in jurul lor, dar fiind de multe ori si foarte “pe langa”, pentru ca ignora “exceptiile” de la regulile lor. Ei vin de obicei cu teorii foarte generale, care acopera mai mult aspecte ale vietii, dar si cu o lista lunga de exceptii acceptate, puse deoparte si ignorate cu bunastiinta.

Cei senzitivi prefera sa nu dea neaparat o explicatie asupra a tot ce se intampla, pentru ca altfel, daca ar incerca sa extrapoleze o teorie unificata care sa explice de ce tot ceea ce simt se intampla, la mai putin de un minut dupa ce au scris teoria pe hartie, ar aparea prima exceptie de la regula care ar contrazice teoria. Teoriile lor sunt de obicei izolate si au ca scop explicarea doar a unui aspect marunt din viata de zi cu zi.

Eu unul ma vad mai mult perceptiv, pentru ca mai tot timpul incerc sa gasesc o teorie care sa explice tot ce se intampla, insa de multe ori iau contact dur cu realitate in momentul in care observ ca teoria nu explica anumite lucruri si pentru ceva timp, intreg universul meu trebuie reanalizat si gasita o extensie o teoriei care sa explice si exceptia.

No więc, pół na pół, a może 3/4 na 1/4 nie wiem, murzynki to murzynki, i głodne dzieci to głodne dzieci. Ogólnie fakt 4zł to nie dużo, ale w sumie co za 4 zł można kupić? Mat-inf wam to wyliczył! No dobra napisał.

- Tic tac, milkway i czipsy z Biedronki

- Cola Original 2l, Milkway i gorący kubek

- 3 razy cola original 0.5l

- we wtorek jedną rzecz z lumpa

- w środę 2 rzeczy z lumpa

- 20 bułek

- 2 chleby i 4 bułki od Szydłowskiego

- 4 Kaktusy (lody)

- 8 lulków (lody)

- coś u nas w szkole w barku (dokładnie to cheesburger z lizakiem albo drożdżówka i picie.)

- tanie pękające prezerwatywy

- 2 snikersy, marsy, twiksy

- 2 razy cola original 0.5 i chipsy

- gumki conamore 3zł + princessa orzechowa

- żelki ssyki

- polędwica sopocka

- 3 razy czekolada Allegro

- Amarena

- Keisinger 3 razy

- 4 razy pycholandie 330ml

macie jeszcze jakieś pomysły? ; >

Criza egal vanzari mai mici egal venituri mai reduse egal cheltuieli mai greu de sustinut egal taieri de costuri. Acestea din urma se pot realiza prin disponibilizari sau reduceri salariale, renegocieri cu furnizori de produse sau spatii inchiriate, externalizarea unor activitati, eficientizarea altora, reducerea consumului si variantele pot face subiectul unui articol intreg separat. Care sunt insa cele mai sigure metode de a da gres?

De la varful piramidei in jos, cererea sau impunerea unei schimbari in cadrul firmei in sensul reducerii costurilor dar fara ca top managementul insusi sa-si schimbe atitudinea. Asa se intampla cand entuziasmul ideii este mai mare decat planificarea la rece a masurilor necesare, cand masurile de moment sunt implementate fara o analiza prealabila, fara o re-planificare a activitatilor in conditiile date de redimensionarea resurselor disponibile si fara ca masurile sa fie acceptate si adoptate de membrii echipei. Este ca si cum ar merge intr-o directie necunoscuta.

Urmeaza lipsa de incredere dintre management si angajatii din pozitiile de executie fapt ce duce la subminarea activitatilor firmei. Deseori managerii considera ca deciziile nu se discuta si trec peste prezentarea masurilor si pregatirea angajatilor in vederea implementarii lor iar acestia din urma considera ca managerii stiu mai bine ce se va intampla cu compania dar in mod intentionat evita comunicarea cu angajatii. Rezulta un butoi de pulbere si o lipsa de determinare.

Ca in orice activitate, un om este numit responsabil de implementarea unui program de masuri de reducere a costurilor. Drumul spre esec este pavat cu bune intentii. Ce folos daca cel responsabil nu are experienta unor momente similare sau nu are expertiza acestui tip de activitati sau capacitatea de a prevedea efectele masurilor? Prea multe firme dau gres in acest fel.

Patronii cu dare de mana prefera alte metode. Angajeaza consultanti care sunt foarte bine pregatiti teoretic dar la nivel practic stau mai rau decat proprii angajati care cel putin cunosc resorturile care au facut compania sa prospere sau sa decada. Cei mai buni dintre consultanti au in spate aproape o viata in care si-au desavarsit metodele de lucru proprii, implementate cu succes de-a lungul timpului in diverse proiecte. Dar mai sunt ele valabile intr-o perioada de criza? Pot fi adaptate programele pe termen lung pe care le promoveaza consultantii la masuri corective rapide?

In plus taierea masiva a costurilor dintr-o parte poate insemna privarea de resurse in alta parte asa incat activitatea firmei are de suferit inca si mai mult. Increderea este zdruncinata de lipsa unor perspective pozitive reale asa incat drumul spre faliment devine cu sens unic.

Szanowni Państwo, na następnych zajęciach zajmiemy się następującymi sprawami:

• Pojęcia
• Definicje
• Teorie
• Modele
• Teoria a badania
• Teorie dedukcyjne i teorie indukcyjne

Literatura obowiązkowa

1. Babbie Earl, Badania społeczne w praktyce, Wydawnictwo Naukowe PWN, Warszawa 2004, s. 66-83.
2. Karpiński Jakub, Wprowadzenie do metodologii nauk społecznych, Wydawnictwo WSPiZ, Warszawa 2006, s. 156-161.

Literatura jest dostępna w Wydziałowej Bibliotece oraz pod poniższym linkiem (plik zabezpieczony hasłem).

O cursa nebuna prin Univers, care a durat aproximativ 7,3 miliarde de ani s-a incheiat recent, iar concluzia este categorica: fizicianul Albert Einstein a avut dreptate!

Doua particule puternic incarcate au ajuns la telescopul spatial NASA, Fermi Gamma-ray, la o distanta de doar o secunda una de cealalta. Incantati, oamenii de stiinta cred ca aceasta ar putea fi dovada care sustine veridicitatea teoriei spatiu-timp emisa de Einstein.

Fotonii si-au inceput maratonul dupa ce au fost lansati in spatiu de catre una dintre obisnuitele explozii de raze gamma, cel mai probabil, o consecinta a coliziunii dintre doua stele de neutroni, cele mai dense obiecte cunoscute din Univers. Unul dintre fotoni poseda de un milion de ori mai multa energie decat celalalt, insa acestia au ajuns aproape in acelasi timp. In viziunea lui Einstein asupra unitatii spatiu-timp toate formele de radiatii electromagnetice, de la raze gamma pana la razele X, circula prin vacuum-ul spatiului cu aceeasi viteza, fara a conta cantitatea de energie pe care o poarta. Insa alte teorii noi ale gravitatiei sustin ca textura fotonului incarcat puternic va incetini viteza de deplasare a acestuia, in favoarea celui mai putin incarcat.

Rezultatele telescopului spatial Fermi par sa contrazica teoriile recente ale gravitatiei, in vreme ce expertii sunt de parere ca intarzierea de doar o secunda este insignificanta, in conditiile unei calatorii care a durat mai mult de sapte miliarde de ani. “Aceasta masuratoare elimina supozitiile noilor teorii care sustin o dependenta intre incarcatura energetica puternica si viteza de deplasare”, declara profesorul Peter Michelson din cadrul Universitatii Stanford.

Sursa: Descopera.ro

Voglio parlarvi di una scoperta sensazionale che ha del fantascientifico al suo interno.
Al largo della costa giapponese è stato condotto uno studio su un gruppo di scimmie. Un giorno una scimmia del branco cominciò a lavarsi nell’acqua salata le patate di cui si nutriva. Ben presto, tutte le altre scimmie cominciarono ad imitarla. Quando il numero di queste scimmie superò una certa soglia, lo stesso comportamento cominciò a presentarsi in un altro gruppo di scimmie che vivevano a un centinaio di miglia di distanza, anche se i due branchi non avevano mai avuto alcun contatto fisico. La centesima scimmia rappresentava ciò che gli scienziati chiamano massa critica di una specie.
La teoria dice che una volta raggiunta una certa massa critica, il comportamento appare in tutti i membri della stessa specie (in questo caso le scimmie).
“La centesima scimmia” è il titolo del libro di Ken Kensey che parla appunto di questa scoperta.
Sembra dunque che, per ogni specie, quando una certa massa critica di individui della stessa comincia a pensare e agire in un deteminato modo, così fa ogni altro membro della specie.
In questo libro, Kensey ipotizza che se un numero sufficiente di appartenenti alla specie umana credessero e agissero convinti dell’inevitabilità della guerra nucleare, allora, una volta raggiunta la massa critica, creerebbero quella realtà.
I fisici descrivono questo fenomeno di collegamento invisibile fra individui della stessa specie come una << transizione di fase >> . Hanno infatti scoperto a livello microscopico che quando gli atomi all’interno di una molecola si allineano in un certo modo e raggiungono la massa critica, allora anche gli altri atomi si allineano allo stesso modo.
Ora, immaginiamo l’enorme portata delle conseguenze di questo concetto scientifico emergente. Se un numero sufficiente di persone cominciassero a pensare e agire con amore e armonia, raggiunta la massa critica, verrebbe influenzata l’intera specie.
Moltissimi scienziati parlano delle forze invisibili che collegano tutti i membri di una determinata specie.
Si è addirittura scoperto che se un liquido cristallizza in una parte del pianeta, lo stesso processo si verifica quasi simultaneamente in un altro luogo senza scambio di informazioni nè contatto fisico.
Alcuni ricercatori riferiscono di microbi in Europa che improvvisamente si comportano in maniera differente, e altri microbi, di altre parti del globo che mostrano quasi simultaneamente lo stesso nuovo comportamento senza scambio di imformazioni.
Dunque, l’idea di unità e di connessione fra elementi della stessa specie gode di credibilità negli ambienti scientifici.
Partendo da tutto ciò, e prendendo per certa l’ipotesi che un cambiamento radicale della nostra specie si può effettivamente fare, vi domando: voi da che parte state? a quale gruppo andate ad allinearvi? A quello di coloro che vivono in armonia con se stessi e con gli altri? O a quello di coloro che vivono di invidia e disprezzo nei confronti dei loro fratelli?
Qualunque sia il vostro gruppo, ora sapete che anche la scienza ci ha dato la conferma che ognuno di noi può realmente ( e radicalmente ) cambiare questo mondo.

P.S. Alcune delle opere più interessanti sul tema sempre più emergente del rapporto tra principi della fisica e coscienza collettiva sono:

- Quantum reality ( realtà quantica ), di Nick Herbert;

- Il tao della fisica, di Fritjof Capra;

- La danza maestri Wu Li, di Gary Zukav;

- The lives of a cell ( le vite di una cellula ), di Lewis Thomas;

- A new science of life ( una nuova scienza della vita ), di Rupert Sheldrake.

..eh sì..ci pensavo stamattina mentre andavo a lavoro..uscendo di casa alle 5:30 la strada è ancora calma..a movimentare il percorso solo qualche insegna di distributori di benzina aperti..niente traffico,e decisamente più pace per pensare a tante cose..

Il diverso è bello..non fa massa,non prende spunto da stereotipi già prefissati,non si mescola ai vari modellini di fabbrica..tutti uguali,eternamente noiosi e monocromatici..

Il diverso mette allegria in ogni cosa..è motivo di confronto,tolleranza ed educazione..il diverso è motivo di originalità e trasgressione..di frizzantezza ed euforia..

..è una firma nelle situazioni con una calligrafia ogni volta autentica..

Diversopuò essere ogni cosa..una persona di un sesso diverso dal nostro..un’ideologia politica opposta al nostro modo di vedere..una moda..una melodia che non piace alle nostre orecchie ma che è cmq imput per il confronto e l’eventuale dibattito..diverso è ogni cosa o situazione che ci strappa dalle labbra un NO! convinto (“convinto” relativamente dal momento che ogni persona dotata di intelletto se fa funzionare determinati ingranaggi del proprio encefalo può e/o deve cambiare idea)..

Non tutti accettano ciò o colui che è “diverso”..il perchè molti non lo sanno..io una mia vaga idea sulla motivazione me la son fatta..

Il diverso spesso e volentieri fa rendere conto che i principi e l’educazione con cui un individuo cresce non sempre hanno radici e fondamenta solide..si inculca a forza nella testa dei bambini che il mondo è nero..pieno di insidie e cattiverie..e poi un bel giorno il bambino si ritrova adulto..sbadiglia..apre gli occhi,e si rende conto che in finale intorno a sè mica è proprio tutto nero..

..si ritrova con una famiglia accanto..una splendida moglie che lo vizia,che si prende cura di lui,che lo diverte e lo fa sentire importante..dei figli che gli danno mille soddisfazioni ogni giorno..dal primo “papà” detto..al primo giorno di scuola..

Ci insegnano che l’uomo deve andare a lavorare e mantenere la famiglia mentre la donna si prende cura delle mura domestiche e dei figli..ci insegnano che l’uomo che ama e procrea con la donna è un legame perfetto..che la Chiesa dice così,così e cosà..

..baggianate..

Credo che bisognerebbe soltanto fidarsi del proprio istinto..immagazzinare certo gli insegnamenti appresi dall’inizio della nostra vita,ma mettere comunque un pizzico di personalità propria nell’osservare gli altri e trarne poi determinate conclusioni..

..non giudico il “diverso” come tale..non giudico proprio a dire il vero..

..prendo  e faccio tesoro degli insegnamenti di qualunque persona,animale o cosa che arricchiscono il mio bagaglio culturale,sociale e umano..

Fabio

Nu prea cred in astfel de chestii insa mi-am facut un obicei sa citesc horoscopul in fiecare dimineata. E ca un ritual.Stiu ca pare ilogic, dat fiind ca nu cred in previziunile astrale, astronomice, astrologice sau orice alt fel de previziune care incepe cu “astro”, insa mi se pare foarte amuzant si ce mod de a-ti incepe ziua poate fi mai bun decat zambind in timp ce citesti despre sansele tale de a castiga la LOTO?

Realizati ca majoritatea previziunilor de acest gen consta in niste nimicuri spuse intr-un mod cat mai pompos? In cate dimineti nu ati citit ca primiti niste bani sau faceti vizite? Eu le-am pierdut numarul.

Sunt convinsa ca exista si profesionisti in asa ceva, insa, hai sa fim seriosi, cate din sutele de site-uri isi permit sa plateasca un astrolog?

Unele mai preiau de pe alte site-uri( sper macar sa o faca legal, desi sunt slabe sanse) previziuni facute de astrologi, descrieri amanuntite si interpretari pe masura. Ma intreb oare cati dintre cei care dau copy paste la astfel de materiale chiar inteleg/stiu ce inseamna ca venus sa afla in casa a saptea. Dar treaba asta cu copy-paste-ul este deja veterana pe net asa  ca nu insist. Si revenind la ritualul meu de a citi horoscopul zilnic, am inceput sa am deja-vu-uri. Mai, parca mai am avut probleme de comunicare si noroc la bani acum ceva vreme.  Ce dracu chiar s-or fi asezat astrele in asa mod incat sa mi se repete horoscopul? Litera cu litera, virgula cu virgula? Imposibil.  Mai curand s-au aranjat astfel incat redactorii sa nu mai aiba inspiratia si sa fure predictii de pe alte site-uri. Predictii de acum cateva saptamani. Ce  este absolut ilar este ca se copiaza intre ele. Trafic sa iasa!

Am uitat sa specific (desi era esential) ca eu consult rubrica de horoscop pe vreo 5 site-uri. Si evident ca nu a fost nicio zi in care previziunile sa aduca cat de cat intre ele. Pe un site aflam ca ma paste o raceala crunta, pe altul ca sunt sanatoasa tun si am sanse ca castig o suma de bani ( se pun si monedele de 10 bani gasite pe strada? Daca da, chiar am sanse in fiecare zi sa castig o suma de bani. Trebuie doar sa ma uit mai bine pe unde merg.)

Asa ca, daca azi nu ai avut timp sa-ti  citesti horoscopul, nicio problema o sa faci aceleasi chestii in cateva saptamani, doar ca la alta adresa web. Si daca nu-ti place ce ti se spune acolo, schimba site-ul si sigur vei reusi sa gasesti niste predictii  care sa-ti convina.

Ce secret se ascunde de noi… Care e secretul nostru ascuns? Nu vi se intampla sa va intrebati acest lucru? Ce secret se ascunde de noi? Sau care e scopul nostru? Stim ca exista multe secrete despre omenire, despre puterea noastra, dar de ce nu cunoastem tot? De ce se ascund multe…? Credeti ca exista asa ceva, sau nu suntem noi in stare sa vedem ce se ‘ascunde’ in fata noastra? De ce faci ceea ce faci? Stii asta? De mici mergem la scoala, facultate… ajungem sa lucram, sa ne lovim de viata reala… Toate astea pentru ce? Unii ar spune ca fara iubire nu traiesti… Posibil, insa stii asta? Ne indragostim, traim din plin fiecare clipa, ne simtim impliniti, fericiti… insa tot trebuie sa ne ocupam de atributiile ‘pamantesti’. E necesar sa lucrezi pentru a aduce un ban in casa, vrem sa traim bine, sa fim fericiti…

Toti oamenii isi doresc acest lucru. Insa stim oare cum sau ce sa facem pentru a obtine in viata asta exact ce dorim? Suntem capabili sa realizam faptul ca viata asta poate fii exagerat de frumoasa pentru fiecare dintre noi?! Unii spun da altii nu. De ce raspund unii cu DA? Stii? Ce fac ei diferit fata de ceilalti pentru a trai viata pe care si-o doresc? Sunt atatia oameni care au pornit de jos si au ajuns sus. Sa fie noroc? Ce este norocul? Parerea mea este ca acest noroc ni-l cream noi insine prin propria noastra putere mentala. Ce vreau sa zic cu asta? Hmm multe Ce voi scrie in acest articol? Putin…

Enorm de multe persoane traiesc aceasta viata fara sa fie constienti ca e tocmai viata pe care ei si-au creat-o. Nu stiu care este secretul… Daca li se intampla o gramada de ghinioane, dau vina pe destin… Destinul insa nu exista! Totul este prezent, nici trecut nu mai exista… Este foarte important sa stii faptul ca trecutul tau poate deveni chiar si viitorul tau. De ce? Pentru ca tot ceea ce exista in aceasta lume, exista datorita gandurilor noastre. Totul s-a realizat prin puterea gandului, odata ce ai gandit ceva, acel gand poate sa devina realitate. Astfel daca te gandesti intens, cu o anumita implicare emotionala, la trecut, ai multe sanse sa atragi acel trecut si in prezent-viitor.

Cu siguranta multi vor nega aceasta teorie… insa aceia nu stiu defapt ca nu este vorba de o teorie… ci de o capacitate umana reala, constatata chiar. Acesta este secretul care pentru multi este ascuns… Toti putem sa avem viata pe care ne-o dorim, nu exista exceptie, ci doar oameni sceptici, pesimisti sau oameni mult prea slabi…
Cu siguranta stiti de legea gravitatiei?! Oare stiti si de legea atractiei? Aceasta lege se aplica si este activa non-stop, la fel ca si legea gravitatiei, datorita careia suntem capabili de ex. sa stam pe un scaun, fara sa plutim in jur , dar exista si riscul de a cadea de pe bloc, in cazul in care nu ne folosim corect de acea lege . La fel este si cu legea atractiei, trebuie doar sa stim cum sa ne folosim corect de ea… sa descoperim, si sa aplicam secretul nostru…
Tot ceea ce suntem noi in momentul de fata este rezultatul gandurilor noastre din trecut. Intuitia, coincidentele, telepatia… toate se intampla datorita gandurilor noastre, practic nu exista coincidenta (fara implicarea noastra mentala), ci doar un gand de-al nostru, care a fost candva trait intens in mintea noastra, insotit de o incarcare psihica, o traire emotionala, care bineinteles e posibil sa nu fi avut loc in realitate… totul s-a intamplat candva in mintea nostra, dar acel gand a fost rapid depasit/ignorat… si astfel se ajunge la o traire reala precum coincidente si multe alte trairi… vrute si nevrute…
In final e posibil sa ne amintim de gandurile care au provocat astfel de coincidente… si ce facem? Gasim ’scuze’… e coincidenta, e telepatie, e destin etc. NU! Suntem chiar noi… noi am atras doar ce am gandit.
Ideea principala care as dori sa o subliniez acum, consta in atentie, concentrare mentala.

Trebuie sa realizam faptul ca suntem conceputi in asa fel incat putem sa obtinem tot ceea ce dorim. Cum? Normal…, acum ai probleme poate, nu iti este bine, ghinion? Stiti vorba aia: ‘de ce ti-e frica nu scapi’? Ei bine asa e. Degeaba te gandesti: Doamne da sa NU se intample…. Negatia este anulata, oricum, nu conteaza cuvintele in sine pentru aceasta imensa energie inconjuratoare, din care suntem si noi creati… ce conteaza e ceea ce simtim… iar in momentul acela ce simti? Frica, ceva ceea ce nu iti doresti… Tocmai de aceea se va intampla. Acel gand infricositor este insostit de o incarcare emotionala… nu iti doresti pentru ca stii sau iti inchipui cum va fii acea situatie pentru tine… tu deja ai creat imaginea si starea… astfel se naste un impuls datorita energiei (energie care consta in orice, in fiecare gand insotit de incarcare psihica, practic tot ceea ce ne inconjoara, tot universul, tot ceea ce concepem este compus din energie), iar acest impuls energetic (sa-i zic asa) face apel la aceasta lege a atractiei… care va va raspunde cu aceeasi moneda. Precis ati auzit de vorba: ‘Dupa soare vine ploaie’. Aceasta vorba este gresita, fiind inventata pe baza rezultatelor negative, care se datoreaza pesimismului uman.

Dupa soare vine si mai mult soare! Asa trebuie sa gandim, dar totodata trebuie sa realizam ca si invers e posibil, dupa ploaie sa vina furtuna… degeaba astepti si speri la ceva mai bun, daca nu faci nimic.
Cum sa faci? Efectiv sa te folosesti de mintea ta, ai capacitatea de a respinge influentele negative, astfel poti incepe sa-ti impui o gandire pozitiva. De la gandire pzitiva pana la dorinta reala este cale lunga… De ce zic asta? Hm, nu este suficient sa gandesti pozitiv, tot ceea ce conteaza este ca acea gandire pozitiva sa te faca sa iti doresti sa simti acel gand, sa-l traiesti… dar sa nu ramana doar o dorinta. In momentul in care iti doresti ceva cu adevarat, vei simti acel lucru ca si cum ar fi real, inchizi ochii si ti-l inchipui. Astfel legea atractiei va fi apelata si va raspunde in directia dorita.

Multe ganduri negative ne impiedica in acest sens, acestea sunt prezente datorita mediului inconjurator, problemelor din viata (nu doar problemele noastre) etc. Suntem bombardati de informatii negative, la stiri, la radio, prin intermediul internetului etc, informatii care le procesam fara sa realizam. Nu ne-a invatat nimeni la scoala cum sa refuzi, cum sa respingi aceste ganduri pentru a nu ti le insusi… [...]
Astfel gandurile, si dorintele noastre reale sunt impiedicate de realitatea care ne inconjoara.
Ce putem face in privinta asta?
Sa presupunem ca iti doresti ultimul tip de Audi/BMW (whatever)… ti-o doresti din suflet, visezi de cand esti mic la o astfel de masina… dar odata ce iti doresti, realizezi ca nu ai sanse sa o achizitionezi, iti aduci aminte ca ai rate la banca, trebuie sa platesti impozite, una alta…iar venitul lunar nu iti permite.
Ei bine, acesta este un exemplu foarte des intalnit…nu? Ce facem gresit e evident… lasam ca realitatea, pesimismul sa ne omoare dorinta/visul.

Cum sa remediem aceasta situatie? Intai intreaba-te exact: CE ITI DORESTI cu adevarat?? Masina?! OK. Atunci, fa abstractie de trecut, prezent, nu te mai gandi la obligatiile pe care le ai zi de zi… si incearca sa-ti inchipui urmatoarele: ai banii necesari pentru achizitie, ai cumparat masina, te urci la volan si accelerezi… te uiti atent la fiecare detaliu de pe bord, admiri fiecare particica… esti incantat, esti fericit, esti… TOTUSI CUM ESTI? CE SIMTI?
Incearca sa vizualizezi aceasta stare, incearca sa vezi copacii pe care ii depasesti cu 180km/h, ce senzatie ai? Ce culoare are masina, ce detaliu nu iti place… etc.
DECI ti-ai inchipuit, ai vazut? Pune mana si scrie exact cum si ce ai face cu acea dorinta, cum te simti, ce vezi, si cat de fericit esti in momentul asta ca ai reusit sa achizitionezi visul tau.
Este foarte important sa te poti transpune in acea stare; ca si cum ti-ai aduce aminte de o intamplare fericita din trecut, care automat iti provoaca acea stare de fericire, gratie, multumire… Esti total constient, si crezi in ea, pentru ca a fost reala, face parte din adevarul pe care il poti concepe, ‘lucru’ care ti s-a intamplat… dar si acea intamplare trecuta, a fost la randul ei atrasa de un alt gand. Asadar, incearca sa-ti inchipui si sa traiesti dorinta ta ca si cum ai stii deja cum este… descrie exact fiecare detaliu!… Nu-ti mai inchipui CUM sa faci ca sa ajungi sa ai ceea ce iti doresti. CUM sa depasesti obstacolele, CUM sa… CUM iti va raspunde universul prin intermediul legii atractiei, nu este problema ta, fii sigur(a) ca va alege cea mai simpla cale, depinde doar de tine, cum gandesti, cum iti inchipui, cand iti inchipui/peste cat timp (ceea ce vezi deja mental)… si ce faci in privinta asta… take a simple step… fa ceva care sa-ti provoace un bine, o satisfactie… just a step, but put urself into this step… feel it… si trebuie sa fii pregatit, sa stii sa primesti… Never give up!
“You must have unwavering faith and devout gratitude…”
“Whether u think u can or u can’t either way u are right… all power is from within and is therefore under our own control…”

In momentul in care scrii sau desenezi/pictezi sau creezi ceva, capacitatea noastra de a ne concentra este mult mai mare, altfel spus – concentrarea este mult mai intensa, astfel sunt mai mari sansele ca legea atractiei sa-ti raspunda mult mai precis (satisfacandu-ti cerintele).
Trebuie sa invatam sa fim multumiti atunci cand ne este bine, si nu invers… Multi oameni se roaga in momente grele… acest lucru nu este altceva decat… recunoasterea situatiei grele in care te afli, crezi ca faci un lucru pozitiv, benefic, insa nu-ti dai seama ca in acel moment tu atragi practic tot acea stare din moment ce recunosti, simti, vizualizezi starea actuala in care te afli. Ar trebui sa ne rugam si sa exprimam multumirea noastra in momentul in care ne este bine; este mult mai simplu sa vizualizam starea reala, care in acest caz este una pozitiva, si asa vom atrage tot o stare de bine (stare, materiale, situatii, oameni etc.)
Multi se vor intreba precis… ‘OK, si ce fac daca vreau sa… ?’, sau ‘Cum fac sa….’etc.
Poate intr-un alt articol voi dezbate mai multe aspecte…
Acum ar trebui sa stim ce secret se ascunde de noi… sa ne fie clar faptul ca totul depinde de noi insine… iar dupa ce se va ‘procesa’ aceasta informatie… se va putea trece la pasul urmator… aplicarea corecta…[...]

Este important sa ne mentinem totusi in campul realitatii… Exista riscul sa depasim granita realitatii si sa patrundem in dimensunea SF-ului… Deci grija mare! Putem sa ne dorim si sa simtim orice, insa trebuie sa facem diferenta intre realitate si imaginatie… Nu tot ceea ce simti… e 100% si real… aici se ascunde secretul… Mintea iti poate juca feste, iar pentru a intelege mai exact unde anume gresim in momentul in care presupunem ca noi am atras oarecum intamplari negative/nefavorabile, tine-ti cont de urmatorul fragment:

“It’s not that we should not dare to dream, risk, and commit to great, even improbable things. It’s crucial, though, to see how, when we don’t reach our goals, sometimes it’s because we can’t. But we often then interpret failure and lack of perfect fulfillment as a negative read-out on our character and our skills at magnetic attraction. And that’s neither wise nor true…”

Livia