Azi este (a fost?) Duminica. Chiar si dupa 8 ani simt o razvratire cand trebuie sa plec la lucru duminca. O fi obisnuinta celor peste 30 de ani de “duminica = vacanta”? O fi pur si simplu genetica? Habarnam (io-te un personaj din copilaria mea cum se ivi el dintre amintiri, vesel si prietenos! Salut! Si eu sunt bine, doar ca am mai crescut… Iti aduci aminte de ascunzisul de sub perna?).

O zi pierduta si neregasita: n-am facut nici o fapta buna, nici macar nu am spus vreo vorba buna cuiva (oare am vorbit astazi?), nu mi-am pus palmele streasina la ochi si nici la suflet, n-am citit nimic, n-am mancat nimic, n-am iubit pe nimeni si nici n-am urat pe nimeni.

Pestisorul de aur si clasicele trei dorinte: sa fiu in alt timp, sa fiu in alt loc, sa fiu in (celal)alt eu.

România, fie ea ideală sau realistă (sau oricare alt hibrid între cele două), nu mai trebuie privită ca fiind o entitate politică şi socio-culturală concretă sau abstractă. Ea nu este nici cei peste 237.000 km pătraţi, nici referendumul de sâmbătă, ştirile de la ora 5, aglomeraţia din trafic, buna sau proasta prestaţie de la eurovision. Nu este nici vreunul dintre marii români, nici prin cărţile de istorie. România suntem noi. Şi asta cu „statul sunt oamenii” nu e chiar o noutate (de la iluminism încoace), dar se pare că unii o asimilăm mai greu.

Şi până nu vom înceta să considerăm România ideală ca fiind o statuie sus pe un piedestal, la care nu vom putea ajunge, sau ca o epoca de aur sau platină care a trecut sau pe lângă care am trecut, până nu vom comporta de parcă ne uităm la România la televizor – 2D, plat şi undeva departe – transmis în direct de Cătălin Radu Tănase şi subiect de analiză-bârfă după aceea în studio, nu vom înţelege ce avem de făcut. Iar ceea ce avem de făcut este în noi, pentru noi.

Iar în România ideală nu ar trebui să ne punem întrebarea Cum ar trebui să arate România?

Text trimis de Sorin Dincea prin email. Trimiteti contributiile voastre la clickio at gmail punct com, cu mentiunea Pentru Romania Ideala.

3 dorinte pt Romania Ideala. Intr-adevar am descoperit ca mi-e greu sa conceptualizez 3 lucruri majore care ar face Romania ideala. Pana la urma tot la NU am ajuns. La Nu-urile din Decalog.

1. Sa nu furam (VIII). unul de la altul, unul de la toti, unul de la nimeni sa nu furam deloc. Deci sa ne definim fiecare care’s lucrurile noastre, care’s ale altora si cum putem interactiona cu ele.

2. Sa nu ucidem (VI). Ganduri, idei, proiecte, oameni, institutii, cancepte sau alte “lucruri” care nu ne plac, ne enerveaza sau pur si simplu sunt “usor de omorat”. Asta nu inseamna sa-l poftim pe hot in casa, ci doar sa ignoram/indreptam in loc sa ucidem.

3. Sa nu preacurvim (VII) si as include aici si sa nu marturisim stramb (IX), sa nu ravnim la bunul aproapelui (X). In sensul de a evita ipocrizia, dublu standard si motivatiile ascunse.

Si daca am putea sa respectam toate astea, am fi si mai curati, si mai putin suspiciosi, si-s convins c-am putea “coopera” mai bine. Iar daca si statul ar putea sa le respecte atunci ne-am respecta mai mult si probabil si cetatenii ar fi mai implicati.

Articol preluat de aici de pe blogul autorului, Cristi Parvan, www.parvan.ro

…daca tot cer ceva de la tara mea, ar trebui sa fac un exercitiu de imaginatie si sa o consider o fiinta vie, cu dorinte si puteri pe masura dimensiunilor sale. In conditiile astea, i-as cere:

1. Sa ne dea niste oameni care sa scrie Declaratia de Independenta si pentru noi. Independenta de prostie, de aroganta, de vorba lunga, de meeting-uri, de suspendari si biletele. Independenta de politicieni, indiferent de partea barcadei pe care s-ar afla ei.

2. De la stat, as cere indiferenta. De cand sunt editor la Avocatnet.ro, imi trec prin mana toate modificarile legislative la scurta vreme dupa ce devin oficiale. Uneori, chiar si inainte. Si, din toate modificarile astea, inteleg ca statul e cel mai prost client al firmei mele. Nu imi da nimic si imi cere mai mult decat ii pot da.

3. De la oamenii din Romania, as cere o doza mai mare de incredere in propriile lor forte. Si o doza mai mare de implicare, nu la vot ci chiar la deciziile in sine. Sunt sigur ca, undeva, exista politicieni mai buni decat cei pe care ii avem deja si la putere si in opozitie. Sunt sigur ca undeva exista un presedinte mai bun si un prim-ministru mai bun, ori niste ministri cu mai multe sanse sa se impuna decat Dl. Vladescu, Vosganian & company.

text preluat de aici de pe blogul autorului, www.articole.com

1. Vreau sa ma faca cat mai putin paranoic (sa nu trebuiasca sa ma gandesc ca ea e vaca de muls a altora)

2. Vreau sa nu trebuiasca sa le explicam strainilor ca inca avem multe bube, dar ne schimbam repede. Sa stie ei cum suntem si cate parale facem.

3. Vreau sa investeasca tot ce se poate in educatie. Restul sunt detalii.

text preluat de aici de pe blogul autorului, www.catastif.com

1. O societate civila, ca n-are.

2. Mai multi oameni inteligenti si mai putini “destepti”. Adica, toleranta si intelegere, ca astea fac diferenta intre cele doua categorii.

3. Bun simt, ca mai mult nu strica niciodata, insa mai putinul se simte. De la distanta.

(text preluat de aici pe blogul autorului, www.clickio.ro)