S-a mai împlinit un an de când ne-am adunat noi, barbarii. S-a mai împlinit un an de când putem să umblăm în turmă, de când suntem mai mulţi şi cică, mai puternici. Ne-am adunat toate accentele, mai ciudate şi mai puţin ciudate şi am mers înainte, ca după unire să ne ascultăm unii pe alţii şi să zâmbim la dialectul ”amuzant” pe care-l auzim. Au trecut vremurile de când trebuia să scoţi paşaportul(presupusul) ca să treci din Moldova în Transilvania.

1 Decembrie. Era o zi de iarnă. O zi friguroasă. Oare de ce noi românii ne-am unit într-o zi de iarnă? De ce nu s-a întâmplat şi la noi, ca la americani, unirea într-o zi de vară? Dar e perfect aşa. Nici că se putea mai bine. O zi rece pentru oameni reci. O zi de iarnă, pentru oameni cu sufletele gheaţă. O zi care exprimă sărăcia( copacii goi), instabilitatea(bate vântul sau nu bate?), făţărnicia (trebuie să ne îmbrăcăm cât mai gros, cu cât mai multe haine).

E simplu. La noi nu a fost ca la americani. La noi nu a fost o zi de vară în care să putem să ne bucurăm sub bătaia soarelui de libertate. Noi de fapt nici nu ne-am bucurat cu adevărat. Eram prea îngheţaţi ca să mai putem mima vre-un gest ceva. Poate doar am încercat să deschidem gura să ţipăm, dar nu am reuşit, eram îngheţaţi ( de aici şi lipsa dreptului cetăţeanului, dintotdeauna am fost opriţi din a ne exprima sentimentele).Dacă în alte ţări, în special SUA, vezi steguleţe pe la casele oamenilor de ziua Unirii, la noi nu vezi nimic. Totul e pustiu şi gol. Bate vântul. Din când în când, în graba românilor, observi pe câte un panou un steag. Dar nu al României. Ci a lui Geoană sau Băsescu, urmează alegerile din turul doi.

Şi ne mai mirăm de ce românii sunt reci, îngheţaţi şi stagnează veşnic în acelaşi loc! Pentru că până şi Unirea s-a realizat într-o vreme rece, îngheţată, de 1 Decembrie! La mulţi ani românilor!

imagine preluată de pe:                  http://organizatiastudentilorbasarabeniconstanta.files.wordpress.com

Giedrius Arlauskis.

Sėkmingai šį sezoną UEFA Čempionų lygoje debiutavusios Urzičenio „Unirea“ ekipos vartininkas Giedrius Arlauskis patraukė galingų Europos futbolo klubų dėmesį.

Rumunijos žiniasklaida skelbia, jog 21 metų vartininku iš Lietuvos rimtai domisi „Sevilla“ ekipa. G.Arlauskiu ispanai susižavėjo po UEFA Čempionų lygos G grupės rungtynių, kuriose „Unirea“ 1:0 palaužė „Sevilla“ ekipą, o G.Arlauskis patikimai saugojo savo vartus.

lrytas.lt

Gruparea din Urziceni s-a impus în faţa ibericilor prin autogolul lui Dragutinovici din minutul 45. Brandan a executat o lovitură liberă de la mijlocul terenului până în careul spaniolilor, de unde Dragutinovici a trimis în poartă cu o lovitură de cap imparabilă pentru Varas.

Unirea Urziceni a câştigat, deşi a avut posesia balonului în numai 32% din timp, faţă de 68% cât au avut spaniolii. De asemenea, ialomiţenii au fost dominaţi şi la capitolul şuturi pe poartă, scor 2-5, dar şi la şuturi totale 5-15.După ce şi-a asigurat deja poziţia a treia, care o califică în 16-imile Ligii Europa, Unirea Urziceni mai are nevoie de un singur punct în deplasarea de la Stuttgart, din ultima etapă, programată pe 9 decembrie, pentru a se califica în optimile Ligii Campionilor, în premieră pentru o echipă din România.

După ce şi-a asigurat deja poziţia a treia, care o califică în 16-imile Ligii Europa, Unirea Urziceni mai are nevoie de un singur punct în deplasarea de la Stuttgart, din ultima etapă, programată pe 9 decembrie, pentru a se califica în optimile Ligii Campionilor, în premieră pentru o echipă din România.
Clasamentul arată astfel:

1. FC Sevilla 10p
2. Unirea Urziceni 8p
3. VfB Sttutgart 6p
4. Rangers 2p.

Sursa: money.ro

Una más y van…

10 en gesticulación, 0 en ideas.

Lo de ayer en Rumania contra el Unirea fue otra verguënza y una nueva demostración de como nuestro entrenador no está preparado ni técnica ni mentalmente para hacer de este Sevilla un equipo ganador. Entre otras cosas porque el primero que no lo está es él. Y malamente puede transmitir ese espíritu a un equipo, a un superequipo, una persona tan negada y tan ciega a la hora de ver del verdadero arsenal del que dispone y al que solo hace falta encenderle la mecha para que dispare y derribe el más colosal de los muros que le ponganpor delante. Sencillamente pasa que tiene demasiado incrustado en el corazón el método que se utiliza con los equipos de categorías inferiores: hacerlos ultradefensivos para empezar a hablar. Y después esperar, como el boxeador, agazapados para golpear en una suertuda ocasión y dar en el blanco. Y eso puede pasar una vez, dos y tres. Pero a la larga te pillan las vueltas ante de lo que se persigna un cura loco.

No está confeccionada esta plantilla para eso. Ni por asomo.

Una imagen más que mil palabras

Y que no se entera, es duro de mollera. Pero duro con “cojones”.

Y así nos fue: perdimos un partido y 400.000 euros. Aparte de una oportunidad de dejar claro quien es el que posee la moneda y, por tanto, el que puede cambiarla cuando quiera.

Desmotivados, apáticos, fallones, sobrados y petulantes. Y así no se puede ir por la vida ni arrastrarse por los campos. Me gustaría, me encantaría, escuchar los comentarios de los propios jugadores en el vestuario y en petite comité.

Jimenez de Dios, personalmente estoy hasta los cojones de tus cojones. Si te hicieran un encéfalograma, saldían muchos lóbulos testiculares. Pero ni la más puta idea de lo que es fútbol de alta competición.

Y los gestos del perro viejo,  el modestísimo Petrescu:

Petrescu, un único gesto.

Metrou’, pe lângă submarine, e mijlocu’ de transport ce mă sperie de simt că’mi cad nădragii în vine şi’mi tremură ţurloaiele mai rău decât Intercontinentalu’ la cutremuru’ din 77. Da’ tre să’mi inving frica ş’o să vorbesc despre el pentru că primii leapşa de la Meri, care la rându’ lor o încasară de la Mădă. În concluzie, tre să zic 2 snoave despre metrou…şi începem.

Atenţie se’nchid uşile, urmează staţia Snoava 1 cu paragrafu’ pe partea stângă!

Metrou’ din Bucureşti are o poveste ciudată. Reţeaua de metrou se dorea a fi construită începând cu 1930, apoi cu 1938, da’ cum veniră nemţii şi ruşii p’acia şi făcură ei tranşee, românii au hotărât pe la 1970 să facă metrou. Astfel, în 1979 s’a dat în folosire linia de metrou M1 între Timpuri Noi şi Semănătoarea (metrourile au fost construite integral în România).

Snoava 2

Metrou’ în lume…prima linie, Metropolitan Railway din Londra, unde fusei, inaugurată la 1863. Ce om fi făcut noi 100 de ani?

Să trecem la lucruri mai serioase…

Prima mea amintire cu metrou’…să tot fi avut vro 4-5 anişori, mergeam cu mami nu ştiu unde, cert e că plecam de la grădiniţă. Am intrat într’o staţie de metrou, am coborât pe peron şi aşteptam să vină ucide’l'ar toaca. Ş’a venit…mă îndreptam cu paşi mărunţi către el, paşi mărunţi că şi io eram mic…ş’o aud pe mami spunând:

- Sângerică mamă, vezi să faci pasu’ mare, da? Hai băiatu’ lu’ mama…

Şi fac pasu’ mare să trec peste hău’ ce se căsca între peron şi vagon. Şi pasu’ meu se tot mărea, se mărea…se părea că o să trec. Când, mă mâncă în dos, limbrici de mic copil, să privesc io în hău. Şi nu văzui nimic, decât beznă. O beznă ce mă sperie, îngheţai cu pasu’ în aer cu ochii beliţi spre hău şi parcă auzii nişte voci cristaline strigându’mă pe nume…

-  Sângericăăăă, Sângericăăăăă…

În clipa aia, pasu’ meu o luă în jos şi picioruşu’ meu cel drept se îndreptă hotărât spre hău. Şi intră până peste genunchi în el. Simţii cum zeci de mâini mă apucă de pulpiţe (aveam doar oase, da’ nu contează că nu ne cunoşteam pe vremea aia) şi mă trag mai adânc în hău, cum unghii de metal îmi rup dresu’ (eram la grădiniţă, da?), cum colţi reci îmi intră în carne şi….ţipai! Mama mă văzu încălecat pe peron şi mă trase de mână, sănătos către ea. Da’ o mână din hău fu mai puternică şi rămăsei cu picioruşu’ prins acolo…între peron şi vagon. Acum, mama îmi zicea să întorc picioru’ ca să mi’l scoată de acolo, io ţipam că nu, că m’a prins bau-bau de picior…pâna la urmă după câteva vorbe dulci, m’a smuls de acolo ş’am intrat în metrou. După 2 staţii văzui că săndăluţa din piciorul drept dispăruse. Bau-bau o luase!

A doua amintire legată de metrou…prin anii facultăţii. Chiulesc cu un coleg de la Rezistenţa Materialelor (împuţită materie…am dus’o din anu’ 2 până în 4) şi după vro 2-3 ore de biliard, decidem să plecăm către casă. Ş’ajungem la metrou’ Politehnica. Acolo, constatăm cu uimire studenţească_că n’avem bani la noi să ne luăm măcar o amărâtă de cartelă. Ne’am dat seama în faţa casei, când tantili se uitau la noi. Şi paznicii. Aşa că, facem cale întoarsă…vro 7-8 paşi, după care, auzind metrou’ o zbughim către barierele ce ne despărţeau de metrou. Auzim ţipetele tantililor şi urletele paznicilor, da’ cum eram prinşi de viteză, nu ne’am putut opri. Şi sărim peste bariere.

Ăsta, cu care eram, cade…cu barba de pardoseală de i se împrăştiară colile şi pixu’ din buzunare pe jos. Pe lângă ele 2 dinţi şi nişte sânge. Io, fiind mai lent decât el, încep să râd în timp ce alerg, văzându’l aşa lăţit pe jos. Şi sar graţios peste barieră. Da’ picioru’ stâng se încăpăţânează să rămână puţin în urmă, atât de puţin cât să se poată agăţa de aparatu’ de compostat…Aşa că, picioru’ stâng rămâne pironit pe aparat, dreptu’ se duce muuuuult în faţă, corpu’ mi se mulează pe barieră şi mă trezesc contorsionist. Acum râdea ăla. Şi plângea.

Ne adunăm de pe jos că oamenii legii de la metrou se apropiau, o luăm şontâc şontâc la fugă, târâş, şi pe când coboram scările către peron auzim un urlet…un paznic călcă pe colile colegului şi’şi dădu bazinu’ rău de tot şi el de pardoseală de rămase cu ochii beliţi şi cu mâinile întinse către noi cu degetele chircite ca şi cum ar fi vrut să ne sugrume. Da’ am scăpat. Totuşi după 2 săptămâni, din nou, io şi colegu’ la acelaşi metrou. Ne apropiem de casă şi surpriză, ăla cu bazinu’ era de gardă. Ne’a recunoscut din prima, s’a ridicat de pe scaun şi a făcut 2-3 paşi către noi. Se vedea că încă suferă, că’i citeam pe buze scrâşnetele măselelor. A mai chemat 2-3 colegi din ochi şi când să pună mâna pe noi, colegu’ zice:

- Avem abonamente…lăsaţi’ne să trecem…criminalilor, huooo…ia bă mâna de pe mine, ai auzit de libertate? Criminalii, săriţi oameni buni…

Paznicii cu ochii cât cepele, răsuflarea tăiată se uitau la ăsta cum se albise la faţă în timp ce urla şi se îndepărtară cuminţei de noi. Lumea ce intra/ieşea de la metrou începuse să ţipe la ei…Noi ne strecurăm rapid până pe peron ş’acolo îl aud p’ăsta…

- Coaie, bine că am trecut…că îmi luau ăştia iarba dacă ne prindeau!

Gata…centrez mai departe către Raeka, Cocoana şi Toarşu’.

pies: văzurăţi mă aseară pe Unirea? Bravo lor!

Si el Madrid tuvo su “Alcorconazo”, el Sevilla FC de Manolo Jiménez acaba de sufrir un “Urzicenazo” en toda regla y deberá asegurar en la última jornada el liderato del grupo G. Vale que el que escribe se colara en la tarde de ayer con el título de la previa de este partido, pero más delito tiene que los once sevillistas sobre el campo hayan permitido esta eurohumillación. Jiménez tendrá su parte de culpa, pero sólo guardó a Perotti, a Renato y a un cansado Squillaci en el once titular, por lo que había mimbres suficientes para al menos sacar el punto que hiciese intrascendente el partido frente al Rangers.

Más allá de lo que pueda significar clasificatoriamente esta derrota, (para no ser primeros tendríamos que no ganar en casa al colista y que el Unirea venciera en Stuttgart), esta derrota demuestra que en Champions no te puedes relajar ni ante un grupo de rumanos, que sin calidad pero con esas ganas que no puso el Sevilla, se ha llevado tres puntos históricos para la modesta entidad de Urziceni. El partido ya comenzó con susto en el primer minuto, pero el polémico árbitro noguero Tom Hening anuló por fuera de juego un gol local. A partir de ahí el Sevilla se hizo dominador y tuvo incluso dos lanzamientos a la madera, uno al palo izquierdo de Kanouté y otro al larguero de Negredo, en uno de los pocos balones que tocó. Los rumanos, a excepción del citado gol inválido, no lanzaron ni una única vez a la línea de fondo defendida por Javi Varas, pero aún así se fueron por delante en el marcador al descanso. ¿Difícil de creer? No tanto cuando observamos el magnífico remate de cabeza en propia puerta de Dragutinovic ante el que nada pudo hacer Varas.

Inesperado escenario en el Ghencea que despertaba al Sevilla de su letargo. Llegó a alcanzar el 70% de la posesión en la primera parte, pero era más lo que se creía que harían que lo que realmente hicieron los sevillistas. En la segunda parte todos esperábamos una reacción que llevase inevitablemente al empate. Sin embargo, dirán en Urziceni que los trenes por allí no pasan tan a menudo como aquí, por lo que estaban dispuestos a cogerlo. Jiménez intentó reubicar a Negredo en la izquierda introduciendo a Luis Fabiano y Renato en el campo, pero el madrileño volvió a no tener su día y se tuvo que marchar. El único que dio la cara fue Perotti, curiosamente el último en salir. El recién estrenado como internacional mareó a sus rivales por la izquierda, pero no encontró compañeros a su mismo nivel esta noche. De hecho, exceptuando un descuento en el que tuvimos dos ocasiones clarísimas para empatar, fue el Unirea el que mereció más en los segundos cuarenta y cinco minutos. En la más clara de ellas se ganó Dragutinovic el 0 inapelablemente, pero por suerte los rumanos no tienen a nuestra delantera. De haber sido así, el “Urzicenazo” hubiese sido completo.

Con el triunfo del Stuttgart en terreno del irrisorio Glasgow Rangers, la cosa queda de la siguiente forma. El Sevilla sigue líder con los mismos diez puntos (ya no podrá mejorar ni igualar la fase de grupos de 2007), seguido del Unirea que tiene ocho. Los rumanos aún pueden ser líderes si ganan en Stuttgart y el Sevilla pierde con el Rangers, pero si caen en tierras alemanas se deberán conformar con la Europa League. El Rangers, con dos puntos, sólo tendrá el aliciente económico (que no es poco) en el Sánchez Pizjuán.

Por el Sevilla FC jugaron: Javi Varas (2); Sergio Sánchez (1), Konko (1), Dragutinovic (0), Fernando Navarro (2); Lolo (1), Zokora (1), Navas (1), Capel (1), Kanouté (1) y Negredo (1). También jugaron Renato (1), Luis Fabiano (1) y Perotti (2).

Čempionų lyga.

Antradienį Čempionų lygoje daug netikėtų rezultatų nesulaukta. Prie pastarųjų galima priskirti “Unirea” 1:0 pergalę namų arenoje prieš “Sevilla” ekipą.

E grupė: “Debrecen” 0:1 “Liverpool” (4 min. Davidas N’Gogas), “Fiorentina” 1:0 “Lyon” (28 min. Juanas Vargas iš 11 m. baudinio).

F grupė: “Rubin” 0:0 “Dinamo”, “Barcelona” (10 Gerardas Pique, 26 Pedro Rodriguezas) 2:0 “Inter”.

G grupė: “Rangers” 0:2 (16 Sebastianas Rudy, 59 Zdravko Kuzmanovičius)  “Stuttgart”, “Unirea” (45 min.  Ivica Dragutinovičius į savus vartus) 1:0 “Sevilla”.

H grupė: “Arsenal” 2:0 “Standart”, “Alkmaar” 0:0 “Olympiakos”.

Unirea Urziceni a deschis scorul in finalul primei reprize a meciului cu Sevilla dupa un autogol marcat de Ivica Dragutinovici Sirbul a pus capul la o minge lunga trimisa de Brandan si l-a lasat fara replica pe portarul Varas.

Autogolul marcat de Dragutinovici in meciul cu Unirea Urziceni nu este insa prima reusita a sa de acest gen pe stadionul Ghencea. El a mai marcat in propria poarta si in urma cu exact 5 ani si o luna, in meciul pe care Standard Liege, formatia pentru care evolua atunci, l-a pierdut cu 2-0 in fata Stelei, in grupele Cupei UEFA.

Unirea
Şuturi spre poartă:1
Şuturi pe poartă:1
Faulturi:11
Cornere:1
Posesie:30%
Distanţă acoperită: 56.417 m

Sevilla
Şuturi spre poartă: 8
Şuturi pe poartă: 4
Faulturi: 6
Cornere: 1
Posesie: 70%
Distanţă acoperită: 52.833 m

Preşedintele Partidului Democrat Marian Lupu consideră că nici una dintre componentele AIE nu susţine unirea Republicii Moldova cu România. Lupu a făcut această declaraţie pentru ascultătorii postului de Radio „Eho Moskvâ”, luni, 23 noiembrie 2009, în cadrul vizitei sale la Snkt Ptersburg, unde a participat la congresul partidului puterii din Federaţia Rusă „Edinnaia Rosia”, al cărei lider este premierul rus Vladimir Putin.În dialogul lui Marian Lupu, corespondentul „Eho Moskvâ” a afirmat că unele componente ale coaliţiei de guvernământ de la Chişinău urmăresc unirea Republicii Moldova cu România şi doresc integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană ca parte componentă a României. Lupu însă l-a corectat, făcând următoarea precizare: „Când am definitivat principiile în baza cărora vom activa în cadrul coaliţiei, am fixat în mod expres că Republica Moldova nu este un proiect de scurtă durată, ci este un stat care trebuie să fie consolidat şi să existe în vecii vecilor. Şi atunci când vorbim de integrarea europeană, nu avem în vedere integrarea prin intermediul României, ca parte componentă a statului vecin, ci să ne integrăm în Uniunea Europeană ca un stat separat, suveran şi independent. Acesta este unul din principiile acceptate de toate componentele Alianţei pentru Integrare Europeană la constituirea acesteia”, a declarat Marian Lupu.

Eso es lo que debe pensar Manolo Jiménez al pensar en el partido que mañana por la noche disputaremos en Bucarest ante el quinto clasificado de la Liga 1 rumana. En el grupo con probablemente menos nivel de la presente edición de la Champions League, el Unirea Urziceni es el menos malo de los “no cabezas de serie” actualmente, por lo que si no se le dan muy mal las cosas podría ser la perita en dulce de los octavos de final. No será fácil sin embargo para los de Petrescu, que aún ganando mañana tendrán que dar la cara en Stuttgart en la última jornada, ya que los escoceses del Rangers no han dado señales de vida y no se espera que lo hagan.

En una importantísima semana en la que el posible triunfo ante el colista de la Liga BBVA valdría cinco o seis puntos, (cinco si hay empate en el clásico o seis sobre el que pierda), parece más bien un estorbo este partido que sin embargo debe servir para hacer matemático el primer puesto del grupo. El empate en el Ghencea Stadium permitiría olvidarnos de la sexta jornada en casa ante los británicos, pero hay que tener en cuenta que el encuentro del sábado es mucho más importante. Deberá andarse con tiento nuestro entrenador para calibrar bien la balanza y no pasarse ni quedarse corto a la hora de valorar la importancia del choque. Para el grueso de la plantilla el viaje no tendrá ni el aliciente de hacer turismo, puesto que se trata de la tercera visita a la capital rumana en algo más de dos años. Aún así,  por lo visto, el avión del equipo iba a rebosar.

Rangers are fined 18,000 for crowd trouble at their recent Champions League game while hosts Unirea Urziceni must pay 7,200 for poor organisation…. From BBC News. Full story

This site may contain information about: european soccer. The blog is also related to: british football.

Despre posibilele consecinte negative ale unirii dintre Romania si Republica Moldova asupra economiei s-a mai scris. In general s-a spus ca unirea celor doua state ar fi o grea povara pentru statul roman. Dar analizele cu pricina au fost tendentioase. In locul cautarii adevarului, s-a preferat demonstrarea cu orice pret a faptului ca unirea este imposibila. Propagandistii antiromani au adunat mere cu pere pentru a socoti un cost astronomic al unirii, menit sa compromita orice idee de apropiere a celor doua state romanesti.

Economia Moldovei nu prea conteaza

Mitul costurilor unirii asupra economiei romanesti ar putea fi demolat intr-o singura fraza si cu asta am putea incheia demonstratia. Produsul Intern Brut (PIB), de 6 miliarde dolari al Republicii Moldova reprezinta doar 3% din cel al Romaniei, de 200 miliarde dolari in 2008.

De exemplu, PIB-ul romanesc a scazut cu 9% in 2009 fata de 2008 din cauza crizei. Carevasazica din economia romaneasca a disparut intr-un singur an o bucata cat trei ori Moldove la un loc. Cam asta este raportul dintre cele doua economii.

O crestere economica de 7-8% este considerata un record in Europa. Republica Moldova nici nu mai poate spera la asa ceva in urmatorii ani, aflata intr-o grava recesiune din cauza crizei mondiale si a grelei mosteniri comuniste. Pe de alta parte, transferurile din Romania ar putea asigura aceasta crestere accelerata. Pentru ca 7-8% din PIB-ul Moldovei reprezinta doar 0,2% din PIB-ul Romaniei, adica o piscatura de tantar.

Culisele reunificarii germane

Ni se da tot timpul peste nas cu exemplul reunificarii germane. Pasamite, Romania nu ar fi capabila de efortul economic respectiv, fiind mult mai saraca decat Republica Federala a Germaniei, care a cheltuit 7-800 sute miliarde marci pentru a pune pe picioare landurile rasaritene.

La prima vedere, nu se intelege cum a putut Germania sa faca acest efort si totusi sa aiba crestere economica constanta si sa fie permanent a treia economie a lumii, dupa SUA si Japonia.

Explicatia e simpla. Nemtii nu prea au facut nici un sacrificiu, de fapt doar au mutat banii dintr-un buzunar in altul si au pus mana si pe economia fostei RDG, odinioara vitrina lagarului socialist.

O parte din suma care a intrat in fosta RDG a fost de fapt investitia cu care firmele vestice au cumparat fabricile din Est in cursul procesului de privatizare, facand achizitii avantajoase. Functionarii de la “Treuhand”, fondul de privatizare, erau vest-germani si au favorizat firmele de acasa. Alte sume au fost cheltuite pentru reabilitarea infrastructurii ruinate a fostei RDG. Adica niste comenzi nesperate pentru industria din Vest. Autostrazi, cai ferate, telefonie, investitii de mediu, toate au fost efectuate de firme din Germania de Vest. Practic, Helmuth Kohl a subventionat economia vest-germana sau i-a acordat un”stimulus”, cum ii spune acum Obama Barack. Banii s-au intors inapoi de unde au plecat.

Minciuni despre povara basarabeana

Presupusa nota de plata a unirii este umflata de propagandisti cu tot felul de cheltuieli imaginare. Bunaoara, Romania ar trebui sa suporte schimbarea documentelor de identitate ale moldovenilor, ceea ce ar fi o cheltuiala foarte mare pentru buget. Prostia este vadita, pentru ca in orice tara din lume costul eliberarii documentelor este suportat de cetatean, nu de stat. Basarabenii si-ar plati singuri costul unui act de identitate sau un pasaport ca si pana acum.

Alta prostie care s-a spus este aceea ca Romania ar trebui sa suporte costurile cu energia pentru Republica Moldova, adica curent electric, gaze, pacura etc. Dar basarabenii si le vor plati singuri intr-o Romanie unita asa cum si le platesc si in prezent. Consumatorii casnici si firmele din Basarabia sunt cu platile la zi. Cam 80% din datoria Republicii Moldova catre Gazprom apartine de fapt Transnistriei. Se spune ca basarabenii importa 80-90% din energia electrica din Ucraina si Rusia, de parca i-ar impiedica cineva dupa unire sa cumpere energie din Rusia, Romania sau din orice tara doresc.

Un alt obstacol scornit de propagandisti ar fi costul pentru aducerea caii ferate din Basarabia la ecartamentul, adica latimea, celor din Romania. Calea ferata din Basarabia, din cauza mostenirii sovietice, are ecartamentul mai mare decat cea din Romania. Schimbarea ecartamentului caii ferate nu este o urgenta. Tarile Baltice, care au intrat in UE din 2004 au si acum ecartamentul sovietic, la fel ca Finlanda, care a parasit Rusia inca din 1918. Ba mai mult, in Spania exista fara probleme nu mai putin de trei ecartamente diferite.

Alta cheltuiala imaginara ar fi uniformizarea administratiei locale din cele doua state. Basarabenii, de-a lungul ultimelor doua decenii oricum au trecut de la raioane la judete si iar la raioane si s-au descurcat si singuri. Trecerea din nou la judete, pentru a avea aceeasi organizare ca Romania, ar aduce de fapt economii, prin reducerea aparatului birocratic.

O sperietoare este si cu salariatii bugetarii moldoveni, care ar urma sa fie platiti din bugetul Romaniei. Dar societatea moldoveneasca este mult mai sanatoasa din acest punct de vedere decat cea romaneasca. In Romania raportul dintre salariatii bugetari si cei din sectorul privat este de 1,3 la 1, cei dintai avand si salarii mai mari. Basarabia sta foarte bine, cu un bugetar la patru salariati, adica media din UE. Reiese ca mai degraba Romania ar trage Basarabia in jos din acest punct de vedere.

Schimbarea leilor moldovenesti, cu care suntem de asemenea speriati, nu ar reprezenta o cheltuiala semnificativa, pentru ca masa monetara, cantitatea de bani din Basarabia, este neglijabila fata de cea din Romania. Iar cele doua monede ar putea circula si paralel, cum s-a mai intamplat in Franta, Jugoslavia etc, leul moldovenesc urmand a fi retras treptat de pe piata.

Boom economic dupa unire

Daca s-ar face unirea, Basarabia nu ar fi o piatra de gatul economiei romanesti, ba dimpotriva, ar deveni unul dintre motoarele cresterii economice romanesti. In primul rand Romania in sine va deveni mai atractiva pentru investitori, pentru ca dupa unire ar deveni una dintre pietele europene cele mai mari, cu peste 25 milioane consumatori. Apoi, cota de fonduri europene alocate Romaniei se va majora dupa adaugarea Basarabiei pe nota de plata prezentata la Bruxelles. La fel si in ce priveste subventiile pentru agricultorii basarabeni. O buna parte dintre investitiile ce se vor realiza in Basarabia cu fonduri europene vor fi executate de firme romanesti, ceea ar contribui la cresterea economica din Romania.

Daca se repeta modelul romanesc din anii 2000-2008, in Basarabia ar incepe sa curga investitiile straine dupa ipotetica unire. Acum, nu prea investeste nimeni intr-o tara din zona gri a spatiului ex-sovietic si cu o piata mica, de 3,5 milioane locuitori. Dupa unire, investitorii ar considera ca investitia lor este protejata de umbrela euro-atlantica. De asemenea, viitoarea investitie in Basarabia ar fi facuta in interiorul Pietei Unice Europene, deci nu ar fi obstacole vamale si nevamale pentru circulatia in toata Europa a bunurilor si serviciilor produse de investitori straini intre Prut si Nistru.

In Romania, intre 1990-1999, investitiile straine au fost de un miliard de dolari. Asadar, in Romania, in primul deceniu de tranzitie s-au investit circa 100 milioane dolari pe an, adica mai nimic. Dupa anul 2000, pe fondul deschiderii economiei si apropierii aderarii Romaniei la UE, banii au inceput sa curga. Astfel s-a ajuns ca intre 2004-2008 in Romania sa intre sume fabuloase, de 10 miliarde euro pe an. Adica intr-un singur an s-au investit cat in doua decenii de tranzitie. Aceasta este diferenta intre a fi in NATO si UE sau in afara acestora. Si Romania s-a descurcat singura, spre deosebire de est-germani sau basarabeni nu a avut o patrie mama in spatiul euro-atlantic care s-o ajute.

Basarabia ar avea dupa unire acelasi parcurs social-economic pe care l-a avut Romania dupa aderarea la UE. Nu exista nici o explicatie logica, nici un argument cu care sa se sustina ca Basarabia va ramane saraca dupa unire sau mai rau, ca ar trage si Romania dupa ea. Restul fie sunt balivernele unor nechemati, fie de-a dreptul propaganda antiromaneasca.
Inviolabilitatea frontierelor
Dupa ce URSS s-a spart in cincisprezece, Cehoslovacia in doua, Iugoslavia in sapte, iar fosta Republica Democrata Germana a disparut de pe harta Europei, invocarea acestui principiu ar putea starni zambete ironice.
Juridic, Actul Final de la Helsinki din 1975 prevede la capitolul VIII ca “toate popoarele au in permanenta dreptul, in deplina libertate, de a determina asa cum doresc si atunci cand doresc statutul lor politic intern si extern, fara nici un amestec din afara”.
Asadar, se consfinteste dreptul popoarelor la autodeterminare fara nici un amestec din afara, inclusiv dreptul la unire, cum a fost in cazul celor doua Germanii, doua Vietnamuri, doua Yemenuri, sau, pe viitor, a celor doua Corei sau a Romaniei si Republicii Moldova.
Capitolul III, despre “inviolabilitatea frontierelor”, se refera in mod evident la agresiunea unui stat impotriva altuia, nu la dreptul de autodeterminare. De exemplu se spune “ca statele se vor abtine de la orice atentat impotriva frontierelor”. Ar fi absurd sa se sustina ca Republica Moldova, in cazul unirii, ar atenta la frontiera proprie. De asemenea, se face referire la Carta Natiunilor Unite. Dar, in document, dreptul la autodeterminare al popoarelor este un principiu de baza.
Unirea nu ar afecta o tara terta, cum a fostul cazul secesiunii Kosovo, care a violat integritatea Serbiei, recunoscuta prin rezolutia 1244 a ONU.
Precedente “pe usa din dos” in UE
Se spune ca UE s-ar opune ca Republica Moldova sa adere “pe usa din dos”, adica prin unirea cu Romania. Dar asa ceva s-a intamplat deseori in istoria UE. Cel mai cunoscut exemplu este absorbtia fostei Republici Democrate Germane care a fuzionat cu RFG, fara ca cineva din UE sa aiba ceva de spus.
Dar mai sunt si alte cazuri, ale unor teritorii dependente de fostele puteri coloniale, Marea Britanie, Franta, Spania, Italia, Olanda, Portugalia, Danemarca si asa mai departe.
La intrarea in UE, in 1957, Franta intrase la pachet cu Algeria, care, pe atunci, era parte integranta a sa, si care a parasit UE (pe atunci CEE) abia in 1962, odata cu independenta. O situatie incurcata este si cu Noua Caledonie, o insula din Pacific pe care Franta o considera “departament de peste mari, dar Comitetul ONU pentru Decolonizare o considera o colonie.
Toate aceste teritorii dependente sunt si nu sunt in UE, ceea ce creeaza probleme serioase. De exemplu Groenlanda a parasit UE in 1986, dar locuitorii sai sunt cetateni europeni pentru ca sunt cetateni ai Danemarcei. Mai rau e cu posesinile britanice Man, Jersey, Guernsey, ori Antilele Olandeze, care fac parte din UE, dar nu si din zona vamala si TVA a Uniunii, ceea ce le-a transformat in paradisul fraudelor la bugetul comunitar.
Hai la referendum!
Se spune ca basarabenii nu doresc unirea, desi 30% dintre ei sau chiar mai multi vor cetatenie romana. Adica voteaza “cu picioarele”, cum se spunea despre est-germani in 1989. Ei isi pot exprima vointa prin referendum, conform Constitutiei Republicii.
UE, “cea mai consolidata democratie a lumii”, cum o numea Sarkozy, are experienta mare in aceasta privinta. Dupa ce la referendum alegatorii francezi au respins Constitutia Europeana, trebuia sa se renunte la aceasta. Prin incalcarea legislatiei europene s-a organizat acelasi referendum si Olanda. Dupa ce a fost respinsa si aici, Constitutiei Europene i s-a schimbat titlul in Tratat Constitutional sau Tratatul de la Lisabona. Dupa ce si acesta a fost respins prin referendum in Irlanda, referendumul s-a repetat, ca sa iasa cum vrea UE. Acelasi lucru s-a mai intamplat si in Danemarca, unde, dupa ce danezii au respins Tratatul de la Maastricht, referendumul s-a repetat.
In provincia Quebec, francezii de acolo au organizat doua referendunuri pentru independenta fata de Canada, ambele respinse in 1980 si 1985. Nationalistii francezi atrag in prezent emigranti din tari francofone ca Romania, Liban, Haiti, in speranta ca la referendumul urmator acestia vor vota cu ei.
A trecut momentul “favorabil”
Se spune ca s-a ratat sansa unirii in anii ‘90, iar conjunctura de atunci nu se mai poate repeta. Nimic mai fals. Intre 1989 si 1991, Basarabia facea parte din URSS, ceea ce facea unirea imposibila, iar, in 1992, a inceput razboiul de pe Nistru. In 1989, etnicii romani reprezentau 67% din populatie, iar, in prezent, au ajuns la 80%, copiii romani avand o pondere de 86% in populatia scolara. In acelasi timp, ponderea rusilor a scazut la jumatate. De atunci, Romania a devenit in mod evident mult mai atractiva decat in 1989-1990 pentru basarabeni. Acestia, la randul lor, sunt diferiti de parintii lor. In ultimele doua decenii, zeci de mii de tineri basarabeni au studiat in liceele si universitatile din Romania. Un milion de basarabeni lucreaza in strainatate si acestia au vazut cu ochii lor diferenta intre UE si spatiul ex-sovietic. Ei au alte conceptii decat cei de acum 20 de ani. Iar apoi se pune intrebarea: “Daca nu acum, atunci cand, daca nu noi, atunci cine?”
Probleme cu minoritatile
Romania ar putea foarte bine sa gestioneze problema sporirii ponderii minoritatilor nationale dupa o eventuala unire. Intre Prut si Nistru aproape 700.000 persoane apartin minoritatilor nationale. La o populatie de 25.000.000 a unei Romanii unite, ar insemna un procent de 2,8% din totalul populatie. Adica jumatate din procentul emigrantilor stabiliti in Olanda sau Marea Britanie dupa 1990. Iar in Occident e vorba despre musulmani din Africa de Nord sau Pakistan. Minoritatile cu care s-ar imbogati Romania ar fi rusi, ucraineni, bulgari, gagauzi, adica est-europeni de religie crestin-ortodoxa, avand multe asemanari cu romanii, impreuna cu care au trait de generatii in Basarabia.
Romania este un model in Europa din punct de vedere al tratamentului minoritatilor. De exemplu, turcii sunt printre cei mai loiali reprezentanti ai minoritatilor fata de statul roman. Daca turcii musulmani se simt foarte bine in Romania, nu exista nici un motiv sa nu se acomodeze si turcii crestin-ortodocsi, adica gagauzii.
Minoritatea rusilor lipoveni a organizat recent la Palatul Parlamentului din Bucuresti o reuniune a reprezentantilor diasporei mondiale rusesti, cu scopul de a pregati congresul emigratiei ce va avea loc la Moscova. Kremlinul nu ar fi aprobat niciodata o asemenea manifestare la Bucuresti, daca rusii ar fi avut probleme cu majoritatea romaneasca.
Faptul ca noii cetateni tin sarbatorile crestine pe stil vechi nu are nici o importanta. Oricum, in Romania, de la Craciunul pe stil nou, din 25 decembrie, pana pe 7 ianuarie, cand e Craciunul pe stil vechi, nu prea munceste nimeni. In prezent, in Romania, sarbii, ucrainenii, lipovenii, isi tin obiceiurile dupa stilul vechi, fara sa fie tulburati de nimeni.
Romania permite dubla cetatenie, iar rusii, dintre care multi au si cetatenia Federatiei Ruse, s-ar bucura de libertate de miscare de la Lisabona la Moscova.
Infractorii basarabeni
Pentru ca in Romania se stiu putine despre Republica Moldova, exista prejudecata ca aceasta ar fi un paradis al infractorilor, al mafiei. Este fals.
Moldova are o rata a infractiunilor de 8,58 la 1000 locuitori, de doua ori mai mica decat Romania, cu 16,48/1000. E drept ca, in Basarabia, rata omorurilor este de trei ori mai mare ca in Romania, dar asta pentru ca majoritatea omorurilor se petrec in mediul rural, din cauza saraciei, alcoolismului, lipsei de educatiei, iar Basarabia e rurala.
De exemplu, si in Romania doua treimi dintre crime se petrec la tara, jumatate dintre acestea intre rude. In judetul Iasi, din aceleasi cauze, s-au comis de trei ori mai multe crime la numarul de locuitori decat in Bucuresti. Basarabenii nu sunt nici mai rai nici mai buni decat fratii lor de peste Prut. De fapt cei mai rai din lume sunt britanicii, cu 2034 delicte violente la 100.000 locuitori, mai mult ca in SUA, unde sunt 466 fapte violente la 100.000 locuitori, dar nu si-a mai pus nimeni aceasta problema cand ne-am unit cu Marea Britanie, in cadrul Uniunii Europene.

George Scarlat .

Preluat de pe www.ziua.ro

Victoria concludenta de la Glasgow ne-a facut din nou sa visam. Multi am inceput sa facem calcule si mai toti bifam victorie si-n retur. In fata unui public nu prea numeros, pe o vreme urâta si o ploaie care nu mai contenea, Unirea nu a reusit decat un egal, 1-1, dupa un meci in care ne-am fi dorita parca sa o vedem mai hotarata in atac. Parca dintr-un respect prea mare pentru adversar, baietii lui Dan Petrescu au atacat destul de timd, chiar daca in mare parte au controlat disputa. Golul scotienilor a venit, contrar cursului jocului, printr-un sut de la 22 de metri, lateral dreapta, care a muscat pamantul in fata portarului, profitand si de o grava eroare a golkeeperului Arlauskis. Au urmat momente in care Unirea a fortat, egalarea venind pe final de joc, printr-un super şut din afara careului al lui Onofraş, la încheietura barelor. Fazele tensionate din final nu au mai consemnat modificari pe tabela. Impresia cu care am ramas este ca se putea mai mult, acest egal obligand campioana Romaniei sa obtina puncte in cele 2 partide pe care le mai are de disputat.

Foto: ionurusciuc.wordpress.com

Gardul de sarma ghimpata de pe Prut va fi dat jos pana la sfarsitul acestui an, a declarat presedintele raionului Ungheni, Ion Harea, dupa doua audiente la reprezentantii noii guvernari, transmite Agerpres.

Harea a adaugat ca odata cu scoaterea sarmei ghimpate se va liberaliza comertul ceea ce va fi foarte benefic pentru dezvolatarea economica a localitatilor de o parte si de alta a Prutului.

Jurnal de Chisinau aminteste ca, acum doi ani, membrii Consiliului raional Ungheni au elaborat un proiect de modernizare a sistemului de supraveghere la granita care a fost aprobat de autoritatile din Romania, insa refuzat de fosta guvernare comunista a Republicii Moldova.