In codru verde nu se mai vede
Nu se mai pierde urma de cal
Pe la izvoare nu mai apare
Umbra calare a vreunui haiduc

Unde s-au dus, cand au apus
Anii de sus ai gloriei lor
Unde-s pistoalele unde-s pumnalele
Caii si flintele haiducilor

R: Lai, lai, lai …………

La drumul mare nu mai apare
Sa mai omoare cat-un ciocoi
Sa-i ia toti banii pentru taranii
Pentru sarmanii plini de nevoi

Unde s-au dus, cand au apus
Anii de sus ai gloriei lor
Unde-s pistoalele unde-s pumnalele
Caii si flintele haiducïlor

Ieri, 21 septembrie, marele folkist care a fost Valeriu Sterian ar fi împlinit 57 de ani. Din păcate, cursul vieţii sale s-a oprit în 2000, din cauza unui cancer necruţător, când încă mai avea multe de spus.

De-a lungul carierei a scos 9 albume, a făcut parte o perioadă şi din Cenaclul Flacăra, şi a fost artistul care s-a apropiat poate cel mai mult de ceea ce folk-ul a însemnat la originea sa, prin spiritul protestatar al muzicii sale, prin profesionalism şi talent.

Vali nu va fi uitat, la fel cum nu vor fi uitaţi nici Nicu Vladimir, Florian Moţu’ Pittiş, Tatiana Stepa sau alţii ca ei…

Vino, Doamne

(poate cel mai cunoscut cântec al său,  cunoscut şi sub numele de Nopţi)

Amintire cu haiduci

Vlad Ch.

]]> http://cantafabule.wordpress.com/2009/09/13/remember-valeriu-sterian/ Sun, 13 Sep 2009 13:39:18 +0000 cantafabule http://cantafabule.wordpress.com/2009/09/13/remember-valeriu-sterian/

Luni, 21 septembrie, de la ora 20.00, la Big Mamou, va avea loc un nou remember Vali Sterian. Cei care l-au iubit, i-au fost prieteni, se reunesc pentru a da glas cantecelor lui Vali si nu numai. Amfitrionul serii este Eugen Avram.

Asa ca, daca sunteti din Bucuresti sau de oriunde, faceti bine si fiti prezenti. Doua amanunte de precizat: cantarea este open stage si intrarea este LIBERA.

L-am reintalnit pe Cristi la mitingul din fata Parchetului de pe langa ICCJ, pregatit ca de fiecare data sa readuca in memoria noastra si a celor care nu stiu nimic despre fenomenul Pietei Universitatii, cantecele Golaniadei.
Si am stat un moment sa ma intreb, cum ar fi aratat Romania fara Cristian Pazurca ? Cu siguranta mai saraca, iar noi golanii uitati, mai tristi si mai goi.
In nebunia celor 20 de ani de atunci, am pierdut nu numai spiritul acela care ne-a unit, datorat si cantecelor sale, ci si respectul pentru valori, simboluri, idealuri si viata.
Caci ce altceva a fost atunci, decat o traire colectiva la cotele cele mai inalte, o ardere in creuzetul unei democratii proaspete, in care ne puneam toate sperantele si visurile renascute dintr-o perioada atat de anosta  si intunecata de linistea care ascundea orori si multa suferinta, incat a incantat o lume intreaga,punand Romania pe harta unei lumi ce nu ne cunostea. Faimoasa mamaliga romaneasca explodata a redevenit intre timp un terci uitat in colt pe-o etajera, vidat de spiritul unei lupte, pe care am pierdut-o tacit si in consens.
Cu noi ! Fiindca nu ne-a cerut nimeni sa renuntam la a fi acei romani cu eticheta de golan purtata cu mandrie in piept de catre toti, de la bebelus la tanar sau batran. Doar noi ne-am pierdut pe undeva in timpul celor 20 de ani de-atunci. Iar viata s-a razbunat, pierzandu-ne la randul ei, din randurile a ceea ce a insemnat civismul la superlativ.
Mai exista insa, in aceasta uitare…un Cristan Patzurca, care sa ne reaminteasca lectia de demnitate si responsabilitate !
Va invit sa cititi interviul cu el…nu inainte de a reasculta Imnul Golanilor !

Alexa: Cristi, tu esti autorul imnului Pietei Universitatii. Spune-mi cum ai scris acest imn, fiindca ai avut o inspiratie extraordinara. Este vesnic actual si a creat un spirit, nemaintalnit pana astazi.

Cristi: Cred ca s-a scris mai mult singur cantecul. L-am scris fara sa ma gandesc, dar tinand cont de ce era in Piata atunci, la ce simteam noi..a fost simplu, neasteptat de simplu. In afara de discursuri trebuia ceva care sa coaguleze intr-un fel acel curent de opinie format din pareri diversificate, foarte diferite de cele mai multe ori si noi am reusit sa facem un cantec frumos si simplu pe care lumea l-a invatat imediat.

Alexa: Eu cred ca este mai mult decat frumos si simplu…este esenta acelei miscari, a facut ca ea sa fie completa. Un cantec proaspat mereu.

Cristi: Da. Se mentine proaspat de 20 ani si pe unde ma duc, nu scap de el. Nu ca mi-as dori asta, dar parca vad ca o sa ma si ingroape cu el.

Alexa: Doamne fereste ! Iti doresc sa traiesti cat mai mult. Spune-mi cate ceva despre tine…ce faceai in ‘89 ? Cu ce te ocupai ?

Cristi: Cantam cu formatia Krypton si am plecat de la Preoteasa cu niste colegi in 21, am ajuns la Universitate, aia au tras, unii au fugit, eu am scapat, altii au ramas acolo fara viata. Ma refer la colegul meu Mihai Carlanu care a murit, Ruxandra Marcu..apropiatii mei cu care am plecat de la Casa de cultura a studentilor. Eu am reusit sa scap impreuna cu cativa noaptea din iadul acela, nu ma intreba cum, desigur lovit. M-am ascuns pana in 22, cand am vazut ca a iesit lumea in strada, am vazut ca a plecat Ceausescu, mi-am dat seama ca totul fusese confiscat de catre comunistii cu fata umana, ca este de pomana ceea ce  facusem noi in 21, inclusiv cei din Timisoara.

Alexa: Ce a urmat ?

Cristi: Ne-am retras dezamagiti pana pe data de 4 ianuarie la Preoteasa. Vazusem ce s-a intamplat pe 22 si nu mai avea rost sa stam acolo. Iliescu nu ma reprezenta in niciun caz pe mine sau pe prietenii mei si vorbesc de toata clica lui, care s-a inghesuit sa vorbeasca in balcon atunci. Noi ne facusem treaba, aia fugisera, insa nu intelegeam ce cautau cei din esalonul doi al lui Ceausescu aparuti brusc acolo in frunte cu el. Au confiscat practic revolutia. De aceea ne-am retras… sa aparam Casa de cultura…nu-mi dau seama de cine, dar asta este… Si cam asta a fost in ‘89 in mare.

Alexa: Ce s-a intamplat in ultimii 20 de ani cu tine ca persoana ?

Cristi: Multe…m-am insurat, am divortat, am facut un copil, care acum e mare…am scos noua albume de muzica, iar acum sunt cu o carte in editura.

Alexa: Interesant. Spune-mi ceva despre cartea ta daca tot ai pomenit-o !

Cristi: Se numeste Regretitul de erou si este o carte care descrie culisele balconului din Piata Universitatii din 1990, adica ceea ce lumea nu vedea atunci, toate certurile, toate sforile care se trageau, toate manipularile care erau, toti securistii care erau in balcon printre noi. Eu eram cu statia de amplificare si stiam exact ce si cum. Norocul meu a fost ca am si imprimat tot ceea ce s-a spus acolo la microfon.

Alexa: Cred ca va fi extrem de interesanta si de neplacuta pentru unii. Ai intampinat dificultati la publicare ?

Cristi: Am intampinat. Am ramas fara loc de munca si a trebuit sa traiesc pe spatele meu. Albumele pe care le-am scos au fost din fonduri proprii, dar mi-am scos investitia, insa nu asta este important. In rest spectacole desigur. Imi pare rau ca am ramas singur ..Vali Sterian nu mai este, Laura Stoica la fel, Teo Peter disparut si el …colegi cu care am stat atatia ani pe scena. Trebuia sa nu mai urmeze nimeni, dupa pierderile de la revolutie..

Alexa: Stiu ca ai fost foarte bolnav. Cum te simti acum ?

Cristi: Boala mea…Hmm..boala mea a fost o boala de plamani, am fost internat cateva luni, insa sper sa ma fac bine, sa ma mai ingras…ma rog. Ma simt foarte slabit, dar fac fata din moment ce ma aflu acum aici. Eu nu vreau sa hiperbolizez chestia asta. Unii au facut-o, insa mi-as face mie rau sa-mi spun…aoleu, o sa mor maine !…

Alexa: Ma bucur ca esti optimist si ca nu te dai batut in fata ei.

Cristi: Sunt.Cred ca o sa rezist. A fost un miracol si pentru medici. Am fost dus in coma la spital si nu prea mi-a acordat nimeni vreo sansa. Nu prea imi place sa vorbesc despre boala asta din care abia am scapat. Oricum nu m-am potolit si fumez in continuare, cam asta despre boala..

Alexa: Iti doresc multa sanatate si viata lunga.

Cristi: Multumesc la fel !

Alexa: Ce ti se pare ca s-a schimbat in ultimii 20 de ani in Romania in rau ?

Cristi: Multe. Ce te-ar interesa ?

Alexa: De exemplu parerea ta despre politica celor 20 de ani.Cum o vezi tu ?

Cristi: Pai eu o vad simplu. A fost o singura politica in ultimii 20 de ani in Romania-cea comunista ! Noi nu stim sa facem politica la ora asta, adevarata politica. Am plecat cu bagajul comunist la drum si continuam. Ori asta nu e politica. S-au sedimentat doua clase clare unii foarte bogati, unii foarte saraci, din care fac parte si eu. Clasa de mijloc nu exista ..nici politica si nici sociala si asta este cel mai grav lucru.

Alexa: Unde este societatea civila ? Crezi ca spiritul acela din ‘90 a fost pierdut definitiv ?

Cristi: Nu mai exista. A existat foarte putin timp dupa Piata Universitatii, maximum 6 luni, dupa infiintarea Aliantei Civice, care a incercat sa schimbe cate ceva, pana cand s-a dovedit ca printre membrii ei, inclusiv la varf in conducere s-au strecurat inexorabil si inevitabil securistii si serviciile. Si atunci am renuntat si la Alianta Civica, fiindca eu sustin Punctul 8 de la Timisoara, asa ca…

Alexa: Stiu. Si eu il sustin. Strategia de decredibilizare a oricarei formatiuni care ar fi putut schimba ceva functioneaza insa nonstop. Sa nu cumva sa se cristalizeze ceva curat vreodata si sa isi piarda comunistii privilegiile. Sau mai bine spus.. strategia demolatoare a spiritului civic.
De ce crezi ca nu ne mai adunam ca atunci sa ne spunem punctul de vedere ?

Cristi: Pai ce motivatie mai avem ? Numai un nebun ca mine continua sa vina in piata publica. Dar asta din respect fata de ceea ce am facut atunci si fata de oamenii care nu mai sunt printre noi. Asta ma mana sa vin aici. Stiu ca nu se va rezolva nimic oricum.

Alexa: Crezi ca este o chestiune de mentalitate ?

Cristi: Absolut de mentalitate. Si nu numai. In Piata Universitatii s-a sperat ca o sa continue ce-am inceput in decembrie ‘89, insa esalonul doi a fost si este mai puternic decat dictatura Ceausescu si asta se vede in fiecare zi in jurul nostru.

Alexa: Ai vreo speranta ca civismul va reinvia vreodata ?

Cristi: Nu-mi permit nici macar sa am sperante. Dar nici nu vreau sa las lucrurile sa mearga asa, cu afirmatii gen Brucan si sa dau un pronostic. Sunt convins insa ca se va schimba ceva, fiindca nu vom avea de ales.

Alexa: De ce crezi ca am avea nevoie ?

Cristi: Ori de un razboi Doamne fereste, ori de o noua revolutie, ca altfel nu vad. Civismul a apus de mult in Romania. Fa tu un apel la constiinta civica a oricarui trecator de pe strada sa vezi daca o are sau nu si vei constata ca n-o are.

Alexa: Nu o are incepand de la faptul ca nu se duce nici macar sa voteze.

Cristi: Bineinteles. Isi refuza un drept pentru care noi am iesit in strada.

Alexa: Si pentru care niste oameni au murit.

Cristi: Absolut ! Ia societatea civila si vezi de ce iese in strada. Ia toata populatia asta, care se vaieta pe la colturi ca nu are locuri de munca si ia si ziarele care sunt pline de locuri de munca. Nu vor sa munceasca, asta este. Isi inchipuie ca o sa vina cineva sa le dea si sa se transforme peste noapte intr-un Tantareanu, intr-un Becali sau mai stiu eu care. Dom’le sa fie clar, aia au pornit cu bani. Ce-au furat in timpul comunismului au investit dupa ‘89. N-o sa ajunga ca aia niciodata.

Alexa: Ce se intampla cu generatia tanara ? Este amorfa ?

Cristi:Da..Din punctul meu de vedere am constatat ca majoritatea cantecelor mele sunt foarte cunoscute de copiii care atunci aveau 3-4 ani si asculta cantecele astea acum, ceea ce este un semn bun. Sunt foarte rai, ma intalnesc cu ei si in cartier si le spun mereu…hai dati-i drumul, e randul vostru acum !

Alexa: Nu stiu daca ai auzit de “corul reclamatiilor”, te-ar tenta sa facem un proiect de genul acesta dupa alegeri ?

Cristi: Marturisesc ca n-am auzit. Despre ce este vorba ?

Alexa: Conceptul este folosit pentru a descrie situatiile, pentru care cetatenii se plang simultan, tinand cont ca plangerile/reclamatiile sunt un fenomen universal si ca atare se poate organiza in orice oras din lume. Primul oras a fost Birmingham, care a fost incantat de idee si mai ales de rezultat.

Cristi: Hai sa nu comparam nemultumirile. La nivelul lor de mentalitate sunt altele lucrurile pentru care sunt nemultumiti. Au alt nivel de trai, un standard nu numai de viata, ci si de constiinta civica. Si apoi, care televiziune crezi ca ar promova o actiune de genul asta ?

Alexa: Cristi, in alte tari este promovata pe youtube pur si simplu. Daca totusi facem asta, ai fi dispus sa scrii muzica pentru versurile facute special ?

Cristi: Sigur ca da. De ce nu ? Este o actiune civica.

Alexa: Crezi ca mitingul asta la care ne aflam amandoi, o sa duca la finalizarea dosarelor ?

Cristi: Nu cred. Dar faptul ca suntem aici este o actiune pozitiva, civica.

Alexa: Mai votezi anul asta ? Care este mesajul tau pentru nevotanti ?

Cristi: Tot timpul am votat. Cum sa imi refuz acest drept ? Pai, toti astia care nu vor vota sa-si faca ei un partid al carui presedinte sa fie Mircea Badea.

Alexa: Hahaha…este etalonul ?

Cristi: Cam asa. Desi sunt foarte bun prieten cu Mircea, in problema asta am avut contre serioase cu el. Pentru chestia asta, eu pe Mircea il dispretuiesc. I-am reprosat ca pe un segment de maxima audienta este inadmisibil sa bagi in capul oamenilor chestia cu nevotatul. I-am spus clar: nu ti-e rusine ?

Alexa: Fa o caracterizare a celor care indeamna lumea sa nu voteze. Tine asta de o strategie a partidelor ?

Cristi: Ti l-am caracterizat pe Badea care este persoana publica si se comporta ca un imbecil nerecunoscator, pentru care sangele care a curs in decembrie ‘89 nu conteaza.
Si este si in strategia partidelor este adevarat.

Alexa: Nu mai exista respect pentru ce-a fost in decembrie ‘89. Am observat treaba asta.

Cristi: Deja este mult mai grav. Chiar suntem vinovati ca am iesit in strada. Am auzit reprosuri de genul…ati iesit si voi repede in strada, ca sa nu avem noi ce manca acum, uite ala si-a luat mercedes, eu n-am …am pensia mica… Trebuie sa ne asumam si raspunderea, deh…

Alexa: Crezi ca ne indreptam spre comunism din nou ?

Cristi: Noo..acum comunismul este ireversibil. Nu are cum sa revina si oricum Romania nu este controlata de noi, nu noi dam ora exacta aici.

Alexa: Cine o da ?

Cristi: Se da de afara oricum. Cine are interese si cui nu-i pasa de interesele noastre ca popor.

Alexa: Crezi in conspiratii, in globalizare, in guvern mondial ?

Cristi: Nu cred. Insa spre asta se cam indreapta lucrurile.

Alexa: O fi rau sau o fi bine ? Tu ce crezi ?

Cristi: E rau bineinteles.

Alexa: Cristi trebuie sa mergi sa canti. Multumesc mult pentru acest interviu.

Si de sfarsit…o melodie dedicata lui Iliescu si Mazare !

Pam-pam! S-a dus un an…de studenţie.  S-a dus teoretic, practic doar am terminat sesiunea azi. Îmi amintesc cât de panicată eram anul trecut pe vremea asta, urma bac-ul…ehee. Bine că am scăpat. Să ne fie de bine şi în continuare! Eventual cu mult mai bine, că nu-i bai.

Mâine dimineaţă la 6 sunt în gară! Plec la Moş Martin! M-aşteaptă muntele şi trebuie să mă suporte 3 zile Can’t wait!!

Yupiiii!! Munte, munte, aer, munte, poze, munte, pădure, munte, căţărat, munte..Ursu’ ??

Ne-am ferit până acum să alegem pe cât de des ne-am fi dorit melodii marca Sterian, nu pentru că l-am uitat, asta nu cred că se va întâmpla vreodată (cel puţin aşa sper), dar e al naibii de greu să scrii ceva pe masura artistului Vali Sterian. Zicea un om drag mie şi drag sper nouă tutoror, Mircea Bodolan, că folkul românesc îi datorează enorm, da’ enorm de mult, acestui om. Din păcate, aşa cum ne stă nouă în fire (nouă – poporul roman, ca să nu las loc de interpretari), n-am ştiut să ne bucurăm de el si să-l apreciem până la capăt. Ne-am grăbit să aruncăm cu noroi într-un om care, într-adevar, a greşit (nimeni nu poate contesta lucrul acesta), dar care a oferit atât de mult acestei ţări. Sunt alţii care au greşit mult mai mult sau la fel de mult (dacă a greşi are termen de comparaţie), dar care acum sunt bine merci prin America sau în vilele lor de lux dobândite cu un amărât de salar de parlamentar.

Vali Sterian a avut ştiinţa să nu te lase rece, indiferent de ce piesă ai asculta, a stiut să-şi cânte “dragostea” faţă de oameni şi de ţară într-un fel atât de personal, dar cel mai bine a ştiut să protesteze prin muzică. Şi pentru că azi parcă mai mult ca oricând mă simt prinsă într-un “sistem hipercomplex autoreglabil”, o piesă pentru mine, pentru voi, pentru noi cu toţii: “Balada omului sistem”. O dimineaţă ieşită din sistem!

Hristos a înviat! Bine aţi revenit pe meleaguri folkbloghiste într-o dimineaţa frumoasă de primăvară şi de mare sărbătoare! M-am gândit că cel mai frumos este să ne începem dimineaţa de Paşti cu o rugăciune. M-am oprit la o piesă care are un loc special în inima mea, la fel cum are şi interpretul şi compozitorul acesteia, este vorba despre piesa “Rugă” a lui Vali Sterian, un cântec scris pe versurile unui alt om valoros ce a trăit în ţara asta şi anume domnul Corneliu Coposu.

Cei care ne-aţi vizitat în Vinerea Mare aţi înţeles poate citind acest articol că oamenii asemenea domnului Coposu îmi par apropiaţi de divinitate şi de sfinţenie, aşa că veţi înţelege de ce nu pot să nu  mă gândesc astăzi la aceste versuri încărcate de credinţa celui care a suferit, dar care vrea să ierte şi să se împace cu lumea, cu oamenii şi cu Dumnezeu.

În speranţa că acest cântec vă va aduce împăcare, vă va curăţa de toate relele, va reuşi să răsădească “dragostea şi crinul”  în sufletele voastre, vă las în compania lui Vali Sterian şi vă urez, din partea întregii echipe FolkBlog, un Paşte fericit alături de oameni frumoşi şi dragi vouă!

(videoclip preluat de la mihaireal)

Acum 19 ani pe ecranele televizoarelor se murea. ‘În direct’…
Astăzi, pe aceleaşi ecrane, ‘Sexy-Brăileanca’…
Mă opresc aici…

Mai 1970

Decembrie 1989

Mă scuzaţi puţin, mă duc să vomit…

Decembrie 2009

Evenimentul zilei:
Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost atacat de paricipanţii la comemorarea a 19 ani de la Revoluţia din 1989, anunţă RTV. Mai mulţi revoluţionari au aruncat cu monede în cel considerat a fi liderul Revoluţiei din ‘89, l-au împins în mulţime şi l-au huiduit. Incidentul a avut loc la Cimitirul Eroilor, unde fostul şef de stat se pregătea să suţină un discurs. Manifestanţii i-au strigat liderului social-democrat că este un “masacrator”, l-au numit “asasin” şi “comunist”, iar monedele reprezintă cei 30 de arginţi pentru care Iuda l-a vândut pe Iisus.

Poets of  The Fall- Sleep  Piesa asta ma suie pe pereti. Apropo, tipu’ canta DOAR pentru mine!

Vali Sterian- Amintire cu haiduci Oldies but goldies

Vali Sterian – Iluzia Unei Insule
Asculta mai multe audio Muzica »

Valeriu Sterian – Filozofie despre nimic
Asculta mai multe audio Muzica »

–

Încă nu îmi vine a crede că un asemenea artist valoros nu mai este printre noi. Din 2000 încoace tânjim să mai ascultăm melodiile noi, textele pline de farmec şi de înţeles. Nu am găsit mulţi artişti în România de valoarea acestui om. Şi probabil că nu voi mai găsi, dacă se continuă promovarea aceasta a non-talentului şi a non-valorii.

Mi-am amintit ieri de momentele în care l-am cunoscut în concerte şi apoi într-un studio radio. Mi-am amintit că, datorită faptului că am cântat una din melodiile sale mai puţin cunoscute, am avut ocazia să îl cunosc şi să cânt cu el. Acea melodie. Moment irepetabil, unul din acele frumoase momente ale tinereţii, când încă mai visezi, când încă mai crezi că vei avea tot timpul din lume pentru a face ceea ce vrei.

Ieri am citit cu nostalgie cuvintele de bine pe care le-au spus despre domnul Sterian mulţi prieteni, într-o ediţie specială a Jurnalului Naţional, dedicată vieţii sale artistice. Mi-am amintit că profesoara mea de psihologie din liceu era doamna Lucia Sterian, ale cărei cuvinte le sorbeam atât pentru faptul că era o profesoară excelentă cât şi pentru numele său. Ieri mi-a părut rău că am o chitară care zace în colţul casei, nefolositp decât foarte rar.

Ieri mi-am amintit de o femeie deosebită , cu care nu am mai luat legatura de prea multă vreme. Sper să îşi mai amintească de mine şi să îmi răspundă la mesaje…

“E numai iluzie, dincolo-s eu, te-aştept cu făclii patru mii şase sute..”

Cantaretu’ Florin Chilian, “lider incontestabil al noului val al folkului romanesc”, “tanara speranta a muzicii autohtone”, “artist ce reuseste o simbioza nemaintalnita intre videoclip si melodie”:))), a deprins, intr’un final, regulile pietei: ca sa faci bani usor, trebuie sa vociferezi. Asa ca menestrelu’ s-a dus cu jalba’n chitara’protap direct la Ministerul Culturii, care i’ar fi incalcat drepturile de autor & halal’compozitor pentru piesa’caricatura Zece. Daca Chilli sustine ca MCC nu i’a varsat paralele’n cont pentru.. compozitia amintita, Mona Musca declara, senina, ca intreaga campanie a fost pro bono, asa ca nu i’a trecut prin cap sa aduca’n discutie problema drepturilor de autor [sigur, ne'am obisnuit ca Musca sa declare, la fel de senina, ca n'a colaborat cu Conu' Secu & Reactiunea;) s.a.m.d.].

Jocu’ de’a tribunalu’ nu e unu’ cu suma nula pentru ca, desi magistratii i’au respins actiunea, conform MCC, veniturile.. artistului:)) au urmat graficu’ functiei exponentiale. Iar Chilli trebuie sa castige bani usor pentru ca, potrivit popriilor spuse, “eu urasc munca, munca este pentru prosti”.  In plus, se uita’n jur si vede ca “95% dintre membrii UCMR sunt hoti ordinari, impostori de doi bani, infractori de drept comun, care insa stiu sa puna fiecare acesti doi bani pe alti doi bani si uite asa se aduna zeci, daca nu cumva sute de milioane de euro. ” Chestionat de Horia Moculescu in privinta procentului avansat, singurul argument’raspuns al lui Chilli e: “sa nu ne ascundem dupa visina”. In al treilea rand, desi se mandreste cu trecutu’i glorios de hamal cu sculele al lui Sterian [care nu si'a remarcat niciodata closca cu pui de aur & voce de metal care'i cotcodacea'n ograda;) ], calitate care, intr’adevar, merita trecuta la CV, lui Florin Chilian ii lipseste o componenta esentiala pentru a putea canta: vocea. Nu canta fals, n’o ia razna printre tonuri, semitonuri si come, nu te zgarie neaparat la ureche. Dar nici nu te poate incanta. Ii lipseste timbrul vocal deosebit, note lungi & profunde, vibrate, un sunet aparte… Sigur, Chilli recurge la artificii [precum Ada Milea], isi nazalizeaza vocea, mai tipa, da’ asta nu e decat o solutie de moment… Asadar, pana cand publicu’ va pricepe c’a fost tras pe shfara;), Chilli tre sa’si burduseasca serios conturile:D.

Alta doleanta eliberata’n eter [inainte de'a'si zvanta prietena'vedeta de pe'a 12a, la ore tarzii, pe strazi pustii din Cluj [apropo, dc artistii au voie sa'si faca prietene de liceu si biznismenii, nu?;)] si’a conduce baut prin orasu’ vecin cu pista de aterizare a OZN’urilor] de’a lu’ Chilli, pretindea plata aparitiilor in media ale artistilor. Ii recomandam recent infiintatul A.U.R. [Diana Popescu a zis totul despre asta aici]. 

Text fara incheiere [Chilian nu ma inspira deloc:D].