Yann Tiersen para começar.

Assim como se pretende que seja este blog, assim se chama a música.

salut ! ba voila, moi, je m’appelle Yann et je fais mes études à Paris. Je suis à grand ami d’Alex (notre rédacteur en chef) depuis tout petit ! En fait je suis son cousin . Grand amoureux du sport, il m’a appellé le 1er pour travailler à ses côtés. Je n’ais pas un rôle très important, mais plutôt un rôle très divertissant : je m’occupe des vidéos sportf. Chaque semaine, je cherche sur le web, les vidéos Foot du moment et qui nous (sport) ont marquées. C’est amusant, je prends plaisir à faire cela. Je voudrai envisager de devenir interviewer pour sportfr, Alex est en train de réflaichir.

salut à tous.

Posez-moi vos questions en commentant cet article !

Dupa mult, mult timp, pe plaiurile mioritice a pus (din nou) piciorul unul dintre muzicienii mei preferati, Yann Tiersen. Am fost atat de bucuros cand am vazut ca va tine un concert in draga noastra urbe.In mod evident, primul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi iau bilet.

Ieri seara am fost la concert and it was…. ok. Nu a fost prost, nu a fost bun, a fost doar ok.

Sincer sunt dezamagit, din mai multe motive, sonorizare oribila (sunet asemanator tipatului unor elani obligati sa manance sticla pisata, cat timp cineva ii arde cu fierul incins!), playlist destul de monoton, contactul cu publicul a fost aproape inexistent si multe greseli ale interpretilor.

Nu ma intelegeti gresit, eu il apreciez pe Yann Tiersen foarte mult, dar stilul abordat aseara, un indie/experimental/new wave amestecat cu synth/electronica, m-a lasat rece. Din tot playlist-ul de aseara, cateva melodii au iesit in fata, Sur le fil (cu cateva greseli :p ), Le rade si un nou aranjament pentru Comptine d’un autre ete: L’apres midi.

Ca sa intelegeti ca nu sunt singurul cu aceste ganduri, in timpul concertului oamenii tot plecau. Mare pacat, sincer speram sa raman paf!

In ciuda acestui mic fiasco, voi continua sa-i ascult muzica, pentru ca merita.

Toate acestea fiind spuse, va las.

Tiberiu

Yann Tiersen é um músico de vanguarda, multinstrumentista e compositor francês de origem judaica. Compondo para piano, acordeão e violino, sua música aproxima-se de Erik Satie e do minimalismo de Steve Reich, Philip Glass e Michael Nyman. Tornou-se internacionalmente conhecido ao compor trilhas sonoras de filmes como O fabuloso destino de Amélie Poulain e Good Bye, Lenin! e agora volta sendo reconhecido pela composição Summer 78 no promo de Do Começo ao Fim, filme Brasileiro mais polêmico dos últimos tempos que será lançado ainda esse ano.

Passou sua infância em Rennes, também na Bretanha, onde estudou violino, piano e regência orquestral. De formação clássica, encaminhou-se para o rock já na idade adulta. Nos anos 1980, junta-se a vários grupos de rock em Rennes. Em seguida, começa a escrever trilhas sonoras para peças teatrais e filmes como “A vida sonhada dos anjos” (1998), de Erick Zonca, “Alice e Martin” (1998), de André Téchiné e “O que a Lua Revela” (1999), de Christine Carrière.

Segue o Link para download do álbum “Le Fabuleux Destin dAmlie Poulain” de 2001.

Sambre (obra completa)- Yslaire y Balac- Tomo cartoné, 304 págs color- 45 €

(Una obra maestra imprescindible)

Via: El show de los hombres lobo

“God is universal,” spluttered the priest.

The imam nodded strong approval. “There is only one God.”

“And with their one god Muslims are always causing troubles and provoking riots. The proof of how bad Islam is, is how uncivilized Muslims are,: pronounced the pandit.

“Says the slave-driver of the cast system,” huffed the imam. “Hindus enslave people and worship dressed-up dolls.”

“They are golden calf lovers. They kneel before the cows,” the priest chimed in.

“While Christians kneel before a white man! They are flunkies of a foreign god. They are nightmare of all nonwhite people.” [1][2]

Citatul sub semnul căruia se deschide acest post este atât de ilustrativ încât practic nu are nevoie de nici un comentariu, însă trebuie precizat faptul că întreg capitolul referitor la imagine încearcă surprinderea ipostazelor în care se prezintă Hinduismul din punct de vedere al unei contabilizări de genul revistei presei şi nicidecum nu se vrea a fi un studiu sociologic sau psihologic, psihografic, ştiinţific ori paraştiinţific ci doar după cum spuneam o colecţie de observaţii asupra hinduismului modern morfat într-un conglomerat religios marketabil din raţiuni nenumărate de la cele economice la cele politice, geopolitice, religioase de propagandă, culturale, esoterice şi eclectice, de divertisment şi lista poate continua.

Stereotipurile imagine în Asia şi despre Asia sunt formate şi exploatate generic, fără să se facă vreo diferenţă semnificativă între popoare cum este cazul Europei unde fiecare tărişoară are asigurat un loc în muzeul preconcepţiilor şi stereotipurilor, deşi în principal clasa de mijloc separă Rusia de China şi de India. Un exemplu din scena serialelor de divertisment americană în acest sens se regăseşte în sitcomul How I met your mother[3] când celor cinci prieteni care stau în pub-ul lor New Yorkez preferat li se face foame. Unul dintre ei propune să meargă la restaurentul chinezesc moment în care ceilalţi spun ca nu au poftă e mâncare chinezeacă. Următoare propunere este un restaurant cu specific indian, propunere care este dezaprobator întâmpinată cu excalamţia „Ţi-am spus o dată ca nu am chef de „chinese”. Nu intram în detalii referitoare la serial pentru că vroiam să precizez numai sursa gag-ului care vrea să ilustreze gradul de stereotipizare venit din partea americanilor şi nu numai.

Stereotipurile cu privire la societatea indiană sunt în mare măsură dăunătoare imaginii Hinduismului dat fiind faptul că asocierea primară şi fundamentală a Indiei se face cu religia predominantă. Sărăcia lucie, renunţarea ad literam la tot ceea ce presupune viaţa materială contemporană precum şi problemele de suprapopulare şi subdezvoltare reprezintă o provocare pentru imaginea Hinduismului. O observaţie foarte interesantă legată de percepţia indienilor şi indirect a hinduşilor în lume este faptul că s-a creat un stereotip al bărbatului indian inteligent, foarte priceput din punct de vedere etnic şi tehnologic, un adevărat portret al cercetătorului modern de success. Ceea ce este surprinzător este faptul că nu se urmăreşte remedierea pe plan religios a diferenţelor care sunt susţinute, după cum s-a putut vedea în capitolul dedicat organizării sociale, de biserică.

Lupta de supremaţie pe plan imagologic-religios între India şi China este un element care ţine de imaginea diplomatică dar şi inoficială în regiune. Puterea brandului spiritual hindus de pătrundere pe piaţa Asiatică, mai întâi la nivel de grupuri îşi formează o nişă socială cu ajutorul căreia se infiltrează în mainstream, mai repede tolerată şi integrată în cotidian de către celelalte religii asiatice pe teritoriul altor ţări decât se întâmplă pe teritoriul Indiei. Dacă e tolerată sau refulată de opinia publică generală se reduce la sistemul de valori, stilul de viaţă şi gradul de educaţie al fiecărui individ în parte dar după cum spuneam Hindusimul pătrunde în exterior cu uşurinţă cât despre pătrunderea şi convivenţa cu celelalte religii pe teritoriul Indiei, conflictele între hinduşi şi musulmani, jaini, sikh, creştini sau buddhişti sunt aprinse unele degenerând în extremism şi terorism religios.

[2] “Dumnezeu este universal,” a a îngăimat preotul.
Imamul a dat din cap puternic în semn de aprobare. “Există doar un singur Dumnezeu.”
“Şi cu singurul lor Dumnezeu musulmanii cauzează întotdeauna probleme şi de provocă dezordine. Dovadă a cât de rău este Islamul este cât de necivilizaţi sunt musulmanii,: pronunţă învăţătorul.
“Asta venind din partea conducătorului sclavilor sistemului de caste,” replică ofensat Imamul. “Hinduşi înrobesc oamenii şi venerează păpuşi împopoţonate.”
“Ei sunt iubitori ai viţelului de aur. Îngenunchează înaintea vacilor”, adăugă preotul.
“În timp ce creştinii  îngenunchează în faţa unui om alb! Ei sunt picaţii unui Dumnezeu străin. Ei sunt coşmarul tuturor oamenilor nealbi.”

[3] „Cum am cunoscut-o pe mama ta”

Um filme imperdível, com imagens impressionantes de nosso planeta. E, o melhor de tudo, está disponível gratuitamente através da internet.

Para conhecer, visite:  Home

I’ve just seen AMÉLIE – the most fascinating story ever seen. si acum mintea mea care nu sta locului face conexiuni ciudate intre ce mi-a spus Andrei in seara asta ( ”eu ma referam mai mult la faptul .. .ca pare ca tu te feresti de asa ceva …nu ca nu ar veni momentul .. .”) si film. hmmmm …interesant. tema de gandit …sau de visat. noapte buna… sau ce a mai ramas din ea

Friday April 20, 2007 – 05:46am – Yahoo 360º

“Nu poți să primești totul fără să dai nimic înapoi …” este exact replica prin care își termină pledoaria un inginer agrotehnist intervievat vis-a-vis de creșterea forțată a cerealelor (în special a porumbului) într-un documentar despre economia agroalimentară din Statele Unite, bazată aproape exclusiv pe cultivarea porumbului.

E dacă vreți, un alt fel de a spune că “nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, totul se transformă” într-o formă sau alta.

E principiul echilibrului universal valabil.

Până și vestita lege newtoniană “orice forță de acțiune este urmată de o forță de reacțiune egală cu prima ca valoare dar de sens contrar” este doar un alt fel de a spune că în acest univers în care trăim, echilibrul e stăpân pe tot și pe toate.

Așadar cine va crede chiar și pentru o clipă că “poți să primești totul fără să dai nimic înapoi” va face din start una din cele mai mari greșeli din viața sa … Totul are urmări într-o măsură mai mare sau mai mică.

Lumea e plină de astfel de exemple:

Americanii au crezut că odată cu rezolvarea problemei creșterii forțate a cerealelor (în special a porumbului) vor rezolva și problema recoltelor astronomice la hectar și problema accesibilității mâncării în masa largă a populației și atât. S-au trezit însă relativ repede în fața unei probleme și mai mari: obezitatea și toate problemele rezultate în mod direct sau indirect din ea și multe, multe altele. Cine nu crede acest lucru este invitat să vadă un documentar extraordinar făcut de doi tineri documentariști originari din statul Iowa (stat cu unul din cele mai fertile soluri din Statele Unite), despre economia agroalimentară a Statelor Unite bazată aproape exclusiv pe cultivarea porumbului, documentar care se numește King Corn. Acesta e trailerul documentarului:

Am păstrat însă ce e mai bun pentru final. Pentru că dezechilibrele nu se întâmplă doar la scara unei mari națiuni așa cum sunt Statele Unite, ci au loc treptat treptat și la scară planetară vă invit să urmăriți în format HD, online, documentarul de lung metraj intitulat HOME, realizat de Yann Arthus-Bertrand. Un documentar genial despre dezechilibrele produse de acțiunile omului asupra mediului înconjurător în ultima perioadă, filmat într-o manieră foarte originală (toate cadrele fiind surprinse în mișcare de la înălțime cu ajutorul unui avion ușor) și cu o coloană sonoră care susține narațiunea absolut maiestuos.

Acesta este trailerul documentarului HOME:

Iar accesând acest link veți fi redirecționați către pagina care găzduiește întregul film pe care-l puteți urmări și în format HD online, gratuit.

Eu devia ter publicado isso já faz um mês. É incrível o que a preguiça faz. Mas enfim:

“Home” é uma produção do francês Yann Arthus-Bertrand que foi filmada em 54 países e somente com tomadas aéreas. O documentário — inovador, emocionante e inspirador — conta a história do nosso planeta e de como nós estamos impactando o nosso lar ao longo dos últimos 200 mil anos. Cada imagem traz consigo informações importantes sobre o estado da Terra, tudo muito bem narrado e explicado.

O grupo PPR, dono das marcas FNAC, Puma, entre outras, apoiou o projeto e possibilitou que o filme fosse exibido gratuitamente — conforme o requisito inicial de Arthus-Bertrand — ao redor do mundo em DVD, na Internet, por televisões e em cinemas. De acordo com o presidente do Grupo, François-Henri Pinault, “o que importa é que o filme ficou pronto e seja visto por quantas pessoas o possível. Basicamente, a idéia é fazer as pessoas pensarem e agirem”.

Aqui, uma versão em inglês do filme: http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU

Mas o post não é somente sobre o filme, é sobre quem me apresentou ao filme. Willian Daniel Máximo Rosa, do qual eu já falei previamente, é extremamente preocupado com o meio ambiente e conscientização ecológica. Ele queria exibir gratuitamente esse filme aqui na minha cidade, Guaratinguetá. E resolveu ligar para a FNAC em busca de uma cópia legendada em português e em alta qualidade do filme “Home”, contatar o Cinemais/Buriti Shopping Guará para descobrir o valor de locação de uma sala de cinema, falar com Beto Mi, secretário de cultura do meu município, procurando por apoio para o evento, e convidar alguns especialistas em temas ligados ao documentário para uma sessão de perguntas e respostas com o público após a exibição do filme. Ele chegou a mandar um vídeo para os produtores do filme pedindo isso:

Não tenho total certeza se ele já obteve sucesso, visto que desde que eu entrei de férias nós não mantivemos muito contato, e durante as duas últimas semanas antes das férias o único assunto do qual falávamos eram as provas.

Durante o último mês, ele dedicou praticamente todo o seu tempo livre para a tradução do filme, tentando colocar legendas em português. E conseguiu: http://bit.ly/nXcbW

O que eu estou tentando dizer é que, todos nós sempre ouvimos falar sobre pessoas que fizeram grandes atos de consciência ecológica, e achamos interessante e sábio. Mas nunca nos esforçamos para realmente seguir o exemplo e fazer algo. Raras são as pessoas que, quando vêem uma oportunidade de tornar esse mundo um lugar melhor, vão em frente e o fazem. E o Willian é uma dessas.

Para maiores detalhes, acessem http://wrosa92.wordpress.com/tag/home/

Passando pela calçada, pensei
“E porque não?”
E pensei que não sei se o porque era junto ou separado, eu nunca aprendo isso.
Me sentei na calçada, apoiei os pés na grama.
Sentado ao lado de uma placa de “proibido estacionar”, pensei que daria uma foto.
“Mas ia ficar óbvio”
Clique. Flash. Mais nuvens no céu. As corujas que vi mais cedo, antes do café, ainda estão lá.
Queria saber se é um ninho ou só estão de bobeira.
“Uuuu!”
Tento imitar, a garganta tá seca, sai engraçado.
Viram a cabeça pra mim, fico rindo sentado. Rindo da minha voz, da bobeira daquilo tudo.
Ouvindo o Tabarly, do Yann Tiersen. A Nádia me apresentou ao Tiersen. Obrigado Nádia.
Agora, escrevendo aqui no quarto, a minha caixa de som esquerda chia.
Os fones não chiavam lá.
Olha, que bonitinho, uns pássaros voando.
“Uuuuuuu!”
Nem olham pra mim.
“Queria ter uma coruja”
Velho, que céu lindo é esse?
As nuvens sumindo quase.
E eu aqui sozinho, nesse friozinho bom, mascando alguma coisa de morango.
“Olha o cara da bicicleta aí, com outra mochila dessa vez”
Minha cabeça funciona assim:

• Vi um cara de bicicleta hoje mais cedo, ele tinha uma blusa cinza e uma mochila preta e vermelha;
• Minutos mais tarde, vi o cara de novo, dessa vez sem mochila;
• Agora vejo o mesmo cara com uma mochila cinza.

Daí começo a pensar no que aconteceu com as mochilas, ha, será que a primeira era uma bomba que ele deixou no IFSC?
Hah. E porque tô falando isso tudo?
Daí percebo que o assunto era um porre desde o início e fico meio sem jeito.
Mas logo passa.

(Daí eu me levantei quando Au Dessons Du Volcan, a quarta faixa, começou a tocar)

Yann Arthus-Bertrand é francês, nascido em 1946, fotógrafo profissional e apaixonado pela natureza, suas cores e contrastes. Desde 1995 se dedica a registrar, por meio de fotografias aéreas, coordenadas geográficas (latitude x longitude) de áreas urbanas, locais remotos, ambientes inóspitos, devastados ou inexplorados.

É o maior acervo fotográfico do planeta terra visto do céu, resultado de mais de 1.500 horas de vôo. Suas imagens registram de forma inequívoca a forma como a humanidade interage com o planeta, quanto já foi destruído e quanto ainda há para se preservar.

As coordenadas geográficas foram registradas na UNESCO e poderão ser revisitadas no futuro, indicando de forma inequívoca se houve degradação ou evolução na proteção do ambiente.

Algumas das imagens obtidas formam o livro La Terre Vue Du Ciel (A Terra Vista do Céu), livro fotográfico mais vendido em todo mundo, com 3 milhões de cópias.

As imagens também são apresentadas no formato de Exposições em locais públicos, e, portanto gratuitos, onde as fotos no formato 120 x 180 cms, encantam por mostrarem ao espectador quem somos e onde vivemos. Mais de 130 milhões de pessoas, em 72 cidades de 49 países viram a Exposição.

Nos últimos anos Yann Arthus-Bertrand dedicou seu tempo a direção do documentário Home, com produção de Luc Besson. O filme estreou em 06.06.09 em 126 países, sendo exibido em telas ao ar livre ao redor do mundo, como : Aos pés da Torre Eiffel em Paris, no Central Park em Nova York, na Trafalgar Square em Londres. Foi exibido em mais de uma centena de canais ao redor do mundo, incluindo o canal árabe Al-Jazira. Teve 200 apresentações únicas em cinemas franceses. Na mesma data o filme estreou no Youtube (link abaixo), e conta com quase 3 milhões de acesso em menos de um mês. O DVD custa o preço simbólico de 4,99 Euros, e mais de 20 mil cópias foram doadas para serem exibidas em colégios e prisões.

O filme foi rodado inteiramente do ar, por meio de aviões, helicópteros e em torres. Foram dois anos de filmagens, em 54 países, gerando mais de 500 horas de material. A intenção do documentário não é resolver o problema ambiental, mas fazer com que cada pessoa pense em uma solução.

Sua explicação ao abrir mão dos direitos autorais de sua obra foi simples: Garantir que o filme seja visto pelo maior número de pessoas ao redor do mundo. É a primeira vez na história que um cineasta faz uma estréia mundial em diferentes formatos de mídia, e abre mãos dos direitos decorrentes da obra. Genial.

Renato Francischelli – Advogado & Administrador de Empresas – rfrancischelli@hotmail.com

En la población francesa de Nerac, pueblo natal del Yves Chaland, se celebrarán entre los próximos 3 y 4 de octubre la segunda edición de los Rencontres Chaland dedicada este año a Ted Benoit. Una exposición de páginas en la Galerie des Tanneries permitira al visitante confrontarse con sus obras principales : Hôpital, Vers la Ligne Claire, Histoires vraies, Bingo Bongo, Ray Banana, sin olvidar sus Blake & Mortimer. Su faceta de ilustrador estará representada por otra exposición de postales y serigrafías titulada La peau du Léopard. El cine Le Margot le rinde homenaje igualmente con una programación titulada Les Portes de la Paramount. Evidentemente, Chaland también tendrá su propia exposición en la Galerie Sederie que presentará una treintena de “incunables” del artista. Se celebrarán también una serie de coloquios sobre el estado general de la línea clara, su definición, sus diferentes familias, los estilos que ha engendrado, sus padres fundadores y discípulos, tanto franceses como extranjeros. Se ha confirmado la presencia de Ted Benoit, Ever Meulen, Charles Berberian, Serge Clerc, François Avril, Yann, Antonio Lapone, Stanislas, Jean-Luc Fromental, Ben Radis, François Rivière, Kent, Philippe Berthet, Jean-Pierre Dionnet, Étienne Davodeau, Ruben Pellejero, Denis Lapière y Jean-Claude Götting, entre otros.

Via: Actua BD

Mais do que um apanhado de lindas paisagens, “HOME – O Mundo é a Nossa Casa” é um documentário essencial para conscientização da corrida contra a destruição da Terra. Estreado no Dia Mundial do Ambiente (5 de junho), o filme do realizador francês Yann Arthus-Bertrand tece imagens de mais de 50 países com o foco voltado para o desgaste ambiental e o rumo para onde o desenvolvimento humano está caminhando. Criado para atingir o máximo de pessoas possíveis, o filme tem veiculação gratuita pela internet e pode ser assistido até mesmo pelo Youtube em alta qualidade. Crie oportunidade de vida espalhando este link.

São duas horas de duração, mas realmente vale a pena. A SOCIAL WAY recomenda à todos os seres humanos, é sensacional!

http://www.home-2009.com

…a film by Yann Arthus Bertrand

Just a quick note to tell you about a film that I think is of huge importance and which carries a strong and impacting message for us all. I hope you will take the time to watch it and to consider the message it brings. It is so important to our world, to our way of life and to the future generations who follow…

This movie was made and sponsored so that it could be shared freely and watched by all, so please do!

Here is the trailer…

You can watch the entire film directly from the official website or on YouTube.

Here is the official HOME website:
http://www.home-2009.com

YouTube link: http://www.youtube.com/watch?v=jqxENMKaeCU

primo lavoro realizzato per la nuova accademia di belle arti Milano. Imparare le funzioni del pannello “motion” di Final Cut attraverso la realizzazione di un montato fotografico.