Daca nu sunteti din Calarasi sau nu ati mai gasit ziarul la chiosc sau la distribuitorii volanti, puteti citi Ziarul EXCLUSIV, integral, in format PDF!

Nu pierdeti nimic, Ziarul EXCLUSIV se poate citi direct de pe monitorul computerului vostru, sau, daca preferati, dati un print paginilor care va intereseaza sau ziarului in intregime. E simplu!

Pentru a putea citi Ziarul EXCLUSIV in format PDF trebuie sa aveti instalat Acrobat Reader. Daca nu-l aveti, instalati-l de aici

Click pe numarul paginii care va intereseaza!

1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ;7; 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12

…

Anunţuri online GRATUITE pe calarasi24.com

Daca nu sunteti din Calarasi sau nu ati mai gasit ziarul la chiosc sau la distribuitorii volanti, puteti citi Ziarul EXCLUSIV, integral, in format PDF!

Nu pierdeti nimic, Ziarul EXCLUSIV se poate citi direct de pe monitorul computerului vostru, sau, daca preferati, dati un print paginilor care va intereseaza sau ziarului in intregime. E simplu!

Pentru a putea citi Ziarul EXCLUSIV in format PDF trebuie sa aveti instalat Acrobat Reader. Daca nu-l aveti, instalati-l de aici

Click pe numarul paginii care va intereseaza!

1 ; 2 ; 3 ; 4 ; 5 ; 6 ;7; 8 ; 9 ; 10 ; 11 ; 12 ; 13 ; 14 ; 15 ; 16

 Potrivit directorului SC Drumuri şi Poduri SA, Gheorghe Dragomir, în judeţul Călăraşi au existat fonduri conside-rabile ce au avut ca destinaţie drumurile judeţe-ne. Dumnealui opina că a fost anul cel mai bun după 1990. “Dacă am avea atâţia bani în fieca-re an câţi am avut în 2007 am reabilita întrea-ga reţea de drumuri judeţene într-o perioadă relativ scurtă. În 2007 aproximez că s-au refă-cut în jur de 40 de kilo-metri de şosele, pe care s-a turnat covor asfaltic. Din această lungime, 20 de kilometri i-a făcut SC Drumuri şi Poduri” spune directorul Dragomir.Potrivit aceleiaşi surse, aflăm că judeţul Călăraşi are 650,349 kilometri de drum judeţean, ceea ce nu este deloc puţin, dacă ne gândim la reabilitarea lor. Cu sigu-ranţă că 40 de kilometri câţi au fost refăcuţi în 2007 nu înseamnă mult în comparaţie cu câţi mai sunt, dar nici puţin dacă ne gândim că în alţi ani s-au făcut mult mai puţin. Din totalul de kilometri de drum judeţean, direc-torul Dragomir spune că doar 265 km sunt asfal-taţi, restul de 353 de km sunt pietruiţi (205 km) şi de pământ (147 km). Chiar dacă cifrele nu sunt bune până la capăt, directorul Gheorghe Dragomir declara pentru Ziarul Exclusiv că toate drumurile sunt cuprinse în diferite programe cu finanţare şi ele vor fi modernizate, iar în jur de 70-80% vor fi asfaltate.

Un kilometru de drum asfaltat costă 500.000 lei
Potrivit specialistului în drumuri, asfaltarea unui drum poate costa între 300.000 şi 500.000 de lei, în funcţie de teh-nologia folosită. Am ţinut să vă spunem şi acest lucru pentru a vă putea face o părere de preţurile de modernizare ale unui drum. În momentul de faţă SC Drumuri şi Poduri asfaltează pe DJ 305A, Independenţa-Bălcescu, pe DJ 307A, Vlad-Ţepeş, DJ 306, Cuza Vodă-Floroaica-Vâlcelele, DJ 310, Cuza Vodă-Călăraşii Vechi, în comuna Roseţi, drumuri interioare. Se mai asfal-tează de către alte soci-etăţi pe drumurile Mâ-năstirea-Luica, Chirnogi-Radovanu, Budeşti-Aprozi, Budeşti-Crivăţ, Lehliu-Sat-Săpunari.  Dintre drumurile care se prezintă jalnic la această oră şi despre care nu se ştie când vor fi reabilitate, este DJ 201BLehliu-limită de judeţ, DJ 304, Dorobanţu-Plevna, DJ 303, Mânăstirea-Călăreţi.

Asfaltatorii sunt trimişi la şcolarizare
Directorul SC Dru-muri şi Poduri spunea că are de lucru suficient de mult, motiv pentru care salariaţii lucrează şi ore suplimentare, “contra cost” binenţeles. Un angajat ajunge să i-a în această perioadă un salariul aproape dublu. Acest lucru se întâmplă după ce a fost “operată” o negociere care a venit cu o mărire a salariului de încadrare cu 20%.

Pentru că nu se mai lucrează oricum, societatea are la şcolarizat 10 salariaţi, pentru meseria de asfaltatori. Directorul Gheorghe Dragomir spune că lucrările trebuie să fie de foarte bună calitate, iar acest lucru poate fi posibil dacă salariaţii stăpânesc meseria cum trebuie.
Dan TONEANU

Nemţii sunt din ce în ce mai mult interesaţi de vânatul din fondurile de vânătoare deţinute de către Direcţia Silvică Călăraşi. Potrivit ultimelor statistici, supremaţia totuşi o deţin italienii. De ce mai este de împuşcat prin Călăraşi sunt inte-resaţi şi spaniolii, într-o oarecare măsură.Dacă ne gândim puţin au şi de ce veni până aici, să împuşti un căprior din cei 14 aflaţi pe lista neagră sau să cauţi trofeul cel mai de preţ: cerbul… pentru pasionaţi poate însemna mai mult decât zecile de mii de euro pe care le cheltuie pentru a ajunge să tragă cu puşca după vreun animal prin stufărişurile noastre.

Potrivit şefului Ocolului Silvic Călăraşi, Mir-cea Bichiş, anul 2007 a fost un an bun pentru vânători, motiv pentru care s-a împuşcat cam tot ce a fost de împuşcat, conform programului stabilit. Singurul care “nu iese la socoteală” este un cerb. A fost împuşcat doar unul din doi aflaţi în programul Ocolului Silvic.

Italienii se înghesuie la potârnichii
Pentru că se apropie sezonul de vânătoare la mistreţi, sunt aşteptaţi mai mulţi vânători din Germania. Ei sunt recunoscuţi pentru “apetitul” lor pentru a împuşca acest tip de vânat, în timp ce italienii sunt înnebuniţi să tragă după păsări. Sezonul se va deschide în perioada 15-20 noiembrie, dar nu înainte de a creşte vizibilitatea prin păduri, pentru a nu apărea riscul vreunui accident, spune şeful Ocolului Silvic.

Mircea Bichiş mai declară că tot vânatul este păstrat sub control, efectivele de animale fi-ind constante în timp. Acest lucru este posibil şi dato-rită acţiunilor desfăşurate pentru păstrarea efectivelor de animale. “Suntem în perioada pregătirii fondurilor pentru iernat. Le asigurăm furaje în locurile amenajate în funcţie de ce animale ştim că se află în zonă” mai spune Mircea Bichiş.

Braconajul există în continuare
Indiferent câte mă-suri se i-au, braconajul îşi face şi el simţită prezenţa. Pe fondul existenţei unui fond de vânătoare deschis, cu multe drumuri de acces, se găsesc urme specifice braconajului la faruri. Pentru combaterea acestui fenomen se pregătesc măsuri mai dras-tice în sensul că va fi an-gajat personal speciali-zat (paznici de vânătoare) care să aibă sub supraveghere toate fondurile de vânătoare.

Dan TONEANU